Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-21 / nr. 9005
Joi 21 Ianuarie 1932 Asasinul Tcaciuc a terorizat ani de zile nordul Bucovinei Crimele şi banditismele comise în Bucovina CERNĂUŢI, 19. — Ştirea publicată de ziarul „Dimineaţa“ că la Bucureşti a fost arestat asasinul bătrânei Rachela Tennenhaus din Ploeşti, a produs mare senzaţiie la Cernăuţi, întrucât cel arestat nu-i altul decât faimosul bandit Vasile Tcaciuc, originar din orăşelul Cosmeni (Bucovina), care a terorizat ani de zile regiunea din nordul Bucovinei. Banditul Vasile Tceaciuc are la activul lui mai multe crime şi numeroase atacuri banditeşti făptuite în Bucovina, în afară de cele comise în Bucureşti, unde se refugiase în ultimul timp. De notat e faptul că banditul a fost urmărit până zilele trecute în regiunea noastră, deoarece autorităţile nu credeau că s’a refugiat într’adevăr la Bucureşti. Vasile Tcaciuc a operat mult timp în tovărăşia altui faimos bandit, Vladimir Teodorovici, care, după cum se ştie, a fost prins în luna Noembrie. Ambii au dat mult de lucru, atât jandarmilor cât şi organelor poliţiei din Cernăuţi. Urmărirea lor întâmpina multe greutăţi, întrucât erau pe cât de îndrăzneţi, pe atât de abili, aşa că scăpau totdeauna, deşi adeseori au fost încercuiţi. DIN ISPRĂVILE BANDITULUI TCACIUC Vasile Tcaciuc e originar din Cosneni, însă obişnuia să se adăpostească în comuna Ceohor, unde are o soră, cât şi în Jucica, unde locuieşte amanta sa, o veche clientă a poliţiei. Dealtfel, în Jucica, sat a cărui populaţie e alcătuită în majoritate din bandiţi şi tăinuitori, Tcaciuc îşi avea adăpostul de predilecţie. Tcaciuc e dotat cu foarte multă şiretenie. Obişnuita lui tactică era de-a se debarasa de tovărăşii, cu cari dăduse o lovitură, ca apoi să-şi recruteze alţii noui. Datorită acestui sistem, banditul a scăpat de multe ori din ghiarele urmăritorilor, cari credeau că dacă i-au prins complicii, îl vor putea prnde şi pe el. După ce făptuise numeroase banditisme, Tcaciuc, urmărit îndeaproape de poliţia de Cernăuţi şi de jandarmi, a comis o îndrăzneaţă crimă care a produs pe atunci mare vâlva în oraşul nostru. Intr’o noapte din primăvara anului 1927, banditul plecase din Jucica spre a se duce în suburbia Roşu, unde avea întâlnire cu alţi tâlhari. întâmplarea a făcut ca banditul să se întâlnească — în dreptul unui pod dintre suburbie şi oraş — cu un şef de gardişti anume Cuzerţia, care se găsia în inspecţia posturilor de gardişti din partea locului. Somat să se legitimeze, Tcaciuc s-a prefăcut că îşi scoate actele, dar şi-a scos revolverul, cu care a tras asupra poliţistului, omorându-l. Apoi, asasinul s-a refugiat în pădurea Ţeţina, unde, timp de câteva zile şi nopţi a fost urmărit continuu de puternice forţe poliţieneşti. A scăpat însă, reluându-şi activitatea in regiunea din nordul Bucovinei, unde a terorizat îndelung timp întreaga populaţie. DUPĂ EVADARE In cele din urmă, Vasile Tcaciuc a fost prins şi transportat la închisoarea Cernăuţi, de unde a evadat însă după scurt timp. După evadare, şi-a reluat activitatea, cu o îndrăzneală şi mai mare. De astădată, banditul şi-a stabilit centrul operaţiilor în oraşul Cernăuţi, deplasându-se numai arareori în judeţ, spre a da din când în când câte o lovitură. In Cernăuţi a comis numeroase spargeri şi chiar atacuri în plină stradă, pe timpul nopţii. Toate eforturile poliţiei, spre a-l prinde, au rămas zădarnice. Banditul, care e tânăr şi destul de prezentabil, îşi permitea chiar să facă pe timpul nopţii, chefuri monstre în localurile din centrul oraşului. Una din amantele lui, o biată prostituată pe care o exploata, l-a denunţat din gelozie, indicând poliţiei că banditul se adăposteşte în locuinţa altei femei (din suburbia Caliceanca. Organele poliţiei au luat toate măsurile spre a pune mâna pe îndrăzneţul bandit. Pe la orele 2 noaptea, casa indicată a fost încercuită de numeroşi poliţişti. Tcaciuc nu s’a lăsat însă prins nici de astădată. Cum nu se găsea singur în casă, ci în tovărăşia altor bandiţi, cu toţii înarmaţi, au deschis focul asupra poliţiştilor şi apoi au ieşit din casă, spre a străbate prin cercul lor. S’a încins o crâncenă ruptă, în care au fost răniţi trei gardişti. Banditul a scăpat şi de astădată, împreună cu tovarăşii lui. INTRE BUCUREŞTI ŞI CERNĂUŢI In urma acestor isprăvi, Vasile Tcaciuc s’a simţit în nesiguranţă la Cernăuţi. Aflase că toţi agenţii poliţiei, cât şi jandarmii din satele apropiate, îl caută pretutindeni şi câţi au fotografia lui, spre a-l identifica imediat. De aceea, a plecat la Bucureşti, unde, desigur, a comis noul isprăvi. Autorităţile din localitate nu ştiau precis unde se găseşte banditul, întrucât din când în când, numitul venia pentru câteva zile la Cernăuţi. El era semnalat de diferiţi informatori ai poliţiei, dar nu putea fi prins. Pe la începutul lunii Septembrie, Vasile Tcaciuc a venit din nou în Bucovina, cu care prilej a jucat o faimoasă festă jandarmilor şi poliţiştilor. Numitul s’a dus în orăşelul Cosmeni, de unde e de loc. Simţind că a fost recunoscut, s’a retras într’o casă izolată din marginea orăşelului, unde s’a baricadat. De aci, a deschis foc asupra celor doi-trei gardişti din Cosmeni, care nu îndrăznau să se apropie. Aceştia au cerut telefonic ajutoare de la Cernăuţi. La faţa locului a plecat un automobil cu zece poliţişti. Ajunşi acolo, poliţiştii au făcut un sfat cum sâ prindă pe bandit. Antrenaţi în dis »••«ifK,IA * PLOEŞTI, 18. — Vestea arestărei criminalului care a săvârşit asasinatul asupra bătrânei bogătaşe Rachella Tenenhaus, din oraşul nostru, a produs o vie satisfacţie în localitate. Se ştie că autorităţile poliţieneşti din Capitală au reuşit, printr’o împrejurare fericită să pună mâna pe criminal, care dealtfel era bănuit încă din primul moment de biroul judiciar al chesturei locale, care îl şi pusese în urmărire. Criminalul se numeşte Vasile Tcaciuc, în vârstă de 30 de atei, de fel din corn. Coţman, judeţul Cernăuţi. Autorităţile judiciare şi poliţieneşti din Cernăuţi îl urmăresc de mai mult timp pentru fioroasele isprăvi comise în acel judeţ. Este de ajuns să arătăm că numitul are până acum, de la 1918 încoace, următoarele sentinţe de condamnări: Şase luni carceră grea, pedepsită conform art. 171-173-174 cod penal, în anul 1918. Zece luni carceră grea, pedepsit conf. art. 171-173,174 c. p. în anul 1919. Zece luni carceră grea, tot pe baza acelor articole din c. p., în 1920. Şase ani carceră grea pentru o altă crimă. In timpul executării acestor pedepse, fiorosul bandit a reuşit să evadeze din închisoare. De atunci a început să călătorească prin diferite oraşe ale ţării, unde dădea mici lovituri. O ispravă mai de seamă a săvârşit la Iaşi. In ultimul timp s-a stabilit în Ploeşti. Aici, regăsind de lucru Tcaciuc a fost adăpostit de portarul „Băncii Prahova“, anume Dumitru Druţu. Când a reuşit să-i câştige încrederea criminalul, în lipsa gazdei de acasă, a fugit luând cu sine toate lucrurile lui Druţu, precum şi suma de 10 mii lei. Chestura poliţiei a reuşit atunci să-l prindă şi s-au găsit la el toate lucrurile furate de la portar. Necunoscându-i-se însă antecedentele, Tcaciuc a fost pus în libertate de parchet. COMPLICELE In reportagiile publicate înziarul nostru, în jurul crimei din str. Poştei 12, am relatat că poliţia locală a făcut mai multe arestări printre muncitorii care frequentau spelunca ce se găseşte în acelaş imobil cu locuinţa victimei. Printre cei arestaţi se afla şi un anume Petre David zis ştirbu. Numitul, până astăzi n’a făcut nici o destăinuire, susţinând că n’are nici un amestec în asasinarea bătrânei Rachela Tenenhaus. Iată însă că o telegramă sosită dela prefectura poliţiei Capitalei, arată că Tcaciuc a declarat că la săvârşirea crimei a avut doi complici. Unul a fost arestat în Bucureşti şi se cere arestarea celui de-al doilea, care nu este decât Petre David zis ştirbu; după cum am arătat, acesta se afla reţinut la chestură. Acum autorităţile locale aşteaptă trimiterea lui Vasile Tcaciuc şi a complicelui său la Ploeşti, unde urmează să se procedeze la reconstituirea crimei şi desăvârşirea instrucţiei. I. M. cuţii, n’au dat prea mare însemnătate unei femei, care se strecura liniştită prin dosul casei încercuite. Când unul din poliţişti, ceva mai ager, s’a luat după femee, aceasta dispăruse. Pătrunzând în casă, poliţişti, nuau găsit decât costumul lui Tcaciuc, care, travestit femeeşte, le fugise pe sub nas. DIN NOU LA BUCUREŞTI Scăpat încă odată, Tcaciuc a mai dat o raită prin Cernăuţi, unde, fiind semnalat, s’a refugiat în pădurea Horecea, din marginea oraşului. A fost urmărit de comisarul Paraschivescu, însoţit de 6 agenţi, cari, dându-i de urmă, au deschis focul asupra lui. Banditul s’a fofilat însă prin tufişuri, dispărând în direcţia satului Ceshor. Dela acea dată, Vasile Tcaciuc n’a mai dat prin Cernăuţi. A plecat desigur la Bucureşti, unde a putut fi prins deabia zilele trecute. ■ic Organele poliţiei din Bucureşti au înştiinţat chestura din Cernăuţi despre această captură. Chestura de poliţie din Cernăuţi a răspuns, că, potrivit semnalmentelor date, asasinul bătrânei din Ploeşti este într’adevăr faimosul şi mult căutatul bandit Vasile Tcaciuc. EM. KOS. Arestarea unui complice al criminalului de la Ploeşti .m Cine este autorul principal al crimei VASILE TCACIUC Autorul crimei din Ploeşti dimineata • Aj&if" Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie Societatea Tinerimea Română a organizat în sala de teatru din palatul său, bul. Schitu Măgureanu 4, o serbare cu ocazia zilei de 24 Ianuarie. Programul va începe la ora 4 şi va cuprinde: Cuvânt de deschidere de d. S. N. Dumitrescu, preşedintele societăţii; Conferinţă despre unire, de d. I. Nistor, prof. universitar din Cernăuţi; Cântece româneşti executate de corul şcoalei Centrale de fete, condus de d-na Emilia Dimitriade, profesoară. D. Al. Teodorescu, prim concert, maestru al Filarmonicei şi al Operei române, va executa la vioară Andaluza, de P. Sarasaié, Canzoneta, de A. d’Ambrozie şi Balada de Ciprian Porumbescu. D. G. Ştefanovici, teilor la Opera Română, va cânta melodii populare iar d-na Antonette Trandafirescu, soprană lirică legeră, de la Opera „Diana“ din Milano, va cânta Hora Primăverei, Codrule Codruţule de Juarez Movilă, aria Gildei din Rigoletto, Ochi Albaştri’s drăgălaşi, de Candela şi Cântăruiul Cucului, de Brediceanu. Jocurile naţionale vor fi executae de elevele şcoalei de fete Negoescu, conduse de d-ra Olga Todicescu. La pian maestrul Rogalski. CITITI: MAGAZINUL n convorbire cu d. George Bibescu Despre paşaportul aerian „Petit Parisien“ publică de câtva timp articole privitoare la aviaţie. In numărul din 23 Decembrie, d. Maurice Bourdet, vorbind despre vizita pe care o făcuse cu puţin înainte la Bucureşti, spune: Acum câteva luni, în cursul unei călătorii la Bucureşti, era întâlnit pe prinţul George Valentin Bibescu care este de la tragica moarte a contelui de La Vaux, preşedintele Federaţiei aeriene internaţionale. L-am găsit în apartamentul pe care-l ocupă, în str. Robert de Flers abia restabilit în urma gravului accident pe care l’a suferit astă primăvară în Indii. Dar spiritul de întreprindere care îl stăpâneşte n’a fost atins prin nimic. Dimpotrivă, prinţul a întrebuinţat timpul de inactivitate forţată ca să prepare o cruciadă decisivă, a cărei consacrare a fost conferinţa celor patru miniştri ai aerului: al Angliei, al Germaniei, al Italiei şi al Franţei. O convorbire cu prinţul Bibescu nu este niciodată lipsită de farmec. Acest poliglot emerit — la Bucureşti se spune că vorbeşte româneşte cu cel mai puternic accent străin — nu dispreţueşte, la ocazie, pitorescul limbei noastre neaoşe, pentru a-şi traduce gândul şi a-şi exprima mai bine sentimentul. — Crezul secolului, îmi spunea el, se cuprinde în trei cuvinte: viteza împotriva încetinelii. Nu se poate ca lucrurile să se mai înfăţişeze în acelaş chip într’o vreme, când îţi ajunge un sfert de oră ca să zbori deasupra a trei frontiere. PERMISELE DE ZBOR Aşa cum după mine aviaţia comercială nu se va afirma decât din ziua când aparatele sale vor putea ajunge la 300 de kilometri pe oră, tot aşa aviaţia nu va recunoaşte prosperitatea atâta vreme cât va fi încătuşată de legi arhaice. Nu mai trăim în secolul lui Ludovic al XIV-lea. Dar cine ar crede-o? S-au instituit permise de sbor. Este o glumă. Acum câtăva vreme un pilot român avea nevoie de un asemenea permis, pentru o călătorie în Polonia. El aşteptă permisul câteva zile, apoi se lipsi de el. Totuşi permisul îi sosi, dar cu o lună după ce aviatorul se întorsese la Bucureşti. FORMALITĂŢI INUTILE înainte de a încerca raidul meu spre Indii, am reunit la Londra, la un dejun, pe reprezentanţii tuturor ministerelor. La desert, deşi nu-mi place să ţiu discursuri, am luat totuşi cuvântul şi am spus următoarele: Nu plec decât cu o singură valiză,, deoarece avionul meu trebue să-şi reducă greutatea la minimum posibil. In schimb, iau cu mine 30 kgr. de hârtie, documentele care cuprind reglementarea aeronautică, ceea ce trebue să faci, cât şi ceea ce nu trebue să faci. Inchipuiţi-vă că toate ţările pe unde voiu trece ar fi şi ele tot aşa de generoase. In acest caz nu voiu putea ajunge niciodată la ţinta călătoriei! îmi aduc aminte că s’a râs mult, aşa cum se face de obiceiu când se spune adevărul. Eu însă am propus în locul acestui sistem absurd, altul: paşaportul de avion. Până acuma numai două ţări l’au acceptat: Mexicul şi România. La fiecare aerodrom-frontieră, paşaportul acesta ar fi timbrat, aşa cum se face,în gări şi în porturile de mare. Dacă cele 37 de naţiuni pe care le cuprinde Federaţia noastră s’ar ralia acestei metode, aviaţia ar face un progres considerabil. Dar nu poate fi progres pentru dânsa, fără un patriotism european... ★ Conferinţa dela Bucureşti a dat dreptate prinţului Bibescu. S’au luat aici cele mai frumoase hotărâri. A, dacă guvernele ar vrea să disciplineze ceva mai puţin aripile, şi când ele ating pământul să nu mai facă dintr’însele o simplă maşină administrativă ca atâtea altele... Condamnarea unui bătrân GALAȚI, 19. — Curtea cu juri a condamnat la 5 ani închisoare pe bătrânul Petrache Caliman, în etate de 60 ani, invinuit de atentat la pudoare. Pagina 5-a La Constanţa a fost arestată femeia care a atras in cursă pe generalui Kutiepov ? Ea a fost trimisă în România ca să înlesnească rănirea unui personagiu rus, care deţinea importante documente sovietice CONSTANŢA, 19. — Am relatat că siguranţa a descoperit o nouă organizaţie de spionaj sovietic. In portul Constanţa a intrat sub pavilion grec vasul ’.Philomela“ comandat de căpitanul Spiridon Catapodis, despre care organele noastre poliţieneşti erau informate că aduce în ţară, cu acte false, agenţi bolşevici. Din ordinul Siguranţei au fost arestaţi la un hotel din Constanţa atât căpitanul Catapodis, cât şi o rusoaică, prietena lui. INFORMAŢIILE SIGURANŢEI FRANCEZE Vigilenţa Siguranţei noastre a fost intensificată în urma unor rapoarte primite din partea Siguranţei franceze. Siguranţa Franţei atrăgea atenţia autorităţilor noastre, că din informaţiile pe care le are, periculoşi agenţi sovietici încearcă să intre în ţara noastră prin portul Constanţa, fiind debarcaţi de pe diverse vase care vin din Orient. Agenţii bolşevici fireşte, se folosesc de acte false. UN DENUNŢ Totodată Siguranţa generală a Statului a primit un denunţ din partea unui rus, venit de curând in România de la Paris. Acesta a fost la Constantinopole, de unde a venit în ţară pe uscat, prin Sofia. Rusul în chestiune s-a plâns autorităţilor noastre că e urmărit de agenţii G. P. U.-lui, fiindcă era prieten cu generalul rus Kutiepov, căruia îi atrăsese atenţia că agenţii bolşevici îl urmăresc.’Se ştie că acum 2 ani generalul Kutiepov a fost răpit şi dispariţia lui misterioasă, nelămurită până azi a stârnit mare vâlvă în întreaga lume. Personagiul rus despre care vorbim mai sus a solicitat protecţia Siguranţei noastre împotriva agenţilor „Cehăi“, care vor să-l suprime sau să-l răpească. fi venit în România pentru a răpi pe personagiul rus despre care vorbim mai sus. Personajul rus în chestie se află acum la Constanţa. Se afirmă că el ar fi recunoscut în presupusa metresă a lui Catapodis, pe frumoasa femee, care la Paris a contribuit la atragerea în cursă a generalului Kutiepow. Această ştire a produs senzaţie. Desigur imediat ce vor descurca firile acestei misterioase afaceri, organele Siguranţei vor da lămuriri complecte, pentru informarea opiniei publice. Intensificarea măsuriior de supraveghere Simultaneitatea denunţului personagiului rus cu acela al raportului siguranţei franceze, au determinat organele noastre de siguranţă să intensifice măsurile de supraveghere la Constanţa. In adevăr, agenţii siguranţei noastre au semnalat că de câtva timp numeroşi indivizi suspecţi debarcă în portul nostru maritim, şi întreţin legături dubioase atât între ei, cât şi cu personalul porturilor Constanţa şi Varna. VASUL SUSPECT In aceste condiţii, sub ochiul vigilent al siguranţei, a intrat acum opt zile în portul Constanţa vaporul grec „Philomela“. Cu două săptămâni în urmă acest vas făcuse drumul Odessa—Constantinopole şi venea acum de la Varna, mergând înapoi spre Odessa. Organele siguranţei au avut prilejul să constate împreună cu poliţia portului Constanţa, prezenţa pe vas a unei femei, — o rusoaică, — pe care comandantul a dat-o drept metresa lui, spunând că o are pe vas de mai multă vreme. Ceeace s’a stabilit a fi fals. De asemenea, actele de care se folosea această femeie, şi pe care le avea în dublu, trădau o intensă activitate internaţională, întrucât pe, paşapoartele ei Vizele indicau numeroase călătorii prin Franţa, Germania, Polonia, Rusia, Turcia şi Bulgaria. In acelaş timp, au fost descoperiţi ca făcând parte, din personalul navigant al vasului, trei indivizi un francez, despre care s’a vorbit mult in afacerea Kutiepow, un bulgar al cărui nume este Mihailoff sau Muhiloff a cărui bază de operaţii suspecte e Vama şi un italian din Constantinopol, de asemeni cunoscut agent sovietic. De îndată ce „Philomela“ a sosit în localitate, cei de pe vas au încercat să se pună în legătură cu alţi câţiva indivizi debarcaţi de câteva zile la Constanţa şi aflaţi ca suspecţi, sub supravegherea siguranţei. O DESCINDERE Suspecţii călători de pe vasul „Philomela“, precum şi alte persoane suspecte debarcate la Constanţa cu câteva zile înainte se întruneau la hotel „Regina“, unde simulând că fac petreceri cu femei, ţineau de fapt adevărate consilii. Din ordinul Siguranţei s’a făcut o descindere pe vasul „Philomela“. Rezultatul percheziţiei e ţinut în secret. Totuşi am putut afla că s’a găsit pe vas’ o mare cantitate de stupefiante, cu care probabil căpitanul Catapodis făcea trafic, precum şi documente, material de propagandă comunistă, planuri de organizări de spionaj şi o cantitate de explozibile. Se pare că de această dată vasul „Philomela“ a făcut voiajul la Constanţa fiind pus in serviciul Sovietelor. ARESTĂRI După cunoaşterea rezultatului percheziţiei, organele poliţieneşti au procedat la arestarea căpitanului Catapodis, a presupusei sale prietene, a marinarilor şi a celorlalţi agenţi ai „Celtei“. DOI AGENŢI ARESTAŢI LA CURTICI La perchiziţia făcută celor arestaţi s-au găsit scrisori din care rezultă că doi agenţi bolşevici plecaseră spre Paris, prin Bucureşti şi Curtici. Telegrafiindu-se autorităţilor poliţieneşti de la graniţă, acestea au arestat pe cei doi agenţi, înainte de a părăsi ţara. Ei neagă că ar fi în serviciul Sovietelor şi susţin că ar fi făcut doar trafic cu stupefiante. FEMEEA CARE A ATRAS IN CURSA PE RUTIEPOW? Autorităţile păstrează discreţia asupra rezultatului interogatoriilor celor arestaţi. Am putut afla totuşi că aceştia ar TRANSPORTUL MĂRFURILOR NOC INTERNATIONAL De curând a intrat în vigoare anexa I la convenţiunea privind transportul mărfurilor, în traficul internaţional pe căile ferate. Noua anexă conţine prescripţiuni mai uşoare relative la transportul mărfurilor condiţionalmente admise. Pentru traficul feroviar internaţional de mărfuri, ttf1 Austria, Cehoslovacia, Danemarca, Germania, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Suedia şi Ungaria, s’au adoptat o serie de derogări dela perscripţiunile aceste noui anexe. Perspectivele crizei de azi Conferinţa d-lui Ilie IV Moscovici D. Ilie Moscovici a ţinut Sâmbătă seara la sediul partidului social-democrat o conferinţă intitulată: Perspectivele crizei de azi. După ce face o expunere a situaţiei actuale, arătând că haosul acesta este unic în istoria regimului capitalist, conferenţiarul arată cauzele crizei. Pe lângă efectul dezastruos al sistemului de producţie şi repartiţie se mai adaugă şi chestiunea reparaţiilor şi a datoriilor de război. Socialiştii cu mulţi ani înainte au prevăzut aceasta şi au cerut anularea datoriilor. Astăzi toată lumea îşi dă seama că datoriile nu mai pot fi plătite. Totuşi guvernele nu se pot pune încă de acord. Alte cauzee al crizei sunt barierele vamale şi industrializarea ţărilor înapoiate. Altă cauză este izolarea Rusiei. \ v ' ru, .. . 1 A . i n In curînd se va întruni conferinţa reparaţiilor şi conferinţa dezarmării. Ambele conferinţe au o valoare considerabilă pentru mersul viitor al crizei. Dacă vom ajunge la anularea datoriilor şi la dezarmare criza ar putea ceda. Dacă nu, criza va deveni catastrofală. In acest caz vom avea în curînd trumful fascismului în Germania. Insă lupta va fi crîncenă. De altfel fasciştii germani au anunţat oficial că imediat ce vor pune mâna pe putere vor tăia zeci de marxişti. Fasciştii vor putea prelungi agonia capitalismului. Dar viitorul nu va fi al lor, căci nu vor putea soluţiona marile probleme internaţionale, în special problema luptei dintre capital şi muncă. Mai curînd sau mai târziu, triumful va fi tot al muncitorimii şi deci al socialismului. , ~ r V 1 . a. tui J- ’ ■» CONCORDATUL BĂNCII BLANK Tribunalul de comerţ Secţia I-a, în completul d-lui V. Şerbănescu preşedinte, asistat de d-nii judecătorii Brăiloiu şi Ivăncescu, a judecat azi apelurile făcute în contestaţiile ce s’au ridicat, cu ocazia votării concordatului, de către funcţionarii Băncii Blank, Banca de Credit Mărunt din Botoşani şi d-na Fani Gruberg. Din partea Băncei Blank, s-au prezentat d-nii avocaţi : Grigore Iunian, Traian Alexandrescu, Iorgu Petrovici şi Voinescu. Deponenţii Băncei Blank au fost reprezentaţi prin d-nii avocaţi N. Episcopescu, Fraţii M. şi I. Bercovici Berea şi L. Prais. S’a cerut Tribunalului respingerea apelurilor. După ample discuţiuni, tribunalul a respins toate apelurile ca nefundate şi tardive. China cere sancţiuni economice contra Japoniei LONDRA. — După cum se anunţă in mod oficial din Neking, guvernul chinez intenţionează că, prin delegatul său împuternicit la Liga Naţiunilor, să ceară In şedinţa de la 25 ianuarie a Ligii, ca aceasta să aplice împotriva Japoniei sancţiuni economice, în conformitate cu art. 16 al pactului Ligii Naţiunilor. y. Sunt fraude la baroul de Dâmboviţa? TÂRGOVIŞTE, 18. — Eri a apărut în localitate ziarul „Viitorul Dâmboviţei“, organul partidului naţional liberal-dacist. Acest ziar publică un articol aducând grave acuzaţiuni actualului prefect al judeţului N. N. Ciornei, fost casier al baroului avocaţilor timp de 7 ani, relativ la gestiunea financiară a baroului. Articolul spune că d. N. Ciornei, „de 8 luni de când a fost numit prefect, nu a predat nici până astăzi casieria şi gestiunea sa“. Vorbeşte apoi despre stăruinţele ce a depus preşedintele adunării generale pentru a obţine predarea gestiunii, pe care totuşi nu a putut-o obţine, ci numai o notă vagă iscălită de fostul castel Ciornei, din care reeşea fără nici un act justificativ, următoarele: „încasările au fost de peste un milion fum. lei din cari suma de 3-400 de mii lei sunt daţi la diferiţi avocaţi — peste 20 la număr — sub formă de împrumut, că 2—300.000 lei s’ar afla depuşi la diferite bănci, fără să se fi prezentat vreo chitanţă, iar restul de peste 800.000 lei (opt sute mii) se află asupra casierului N. N. Ciornei!!“. Articolul vorbeşte apoi despre felul cum însuşi avocatul Ciornei s’a împrumutat la casierul Ciornei, cu 100.000 lei şi crede că în limbajul juridic nu se poate numi împrumut, ci „altfel“. Mai departe vorbeşte despre suma de 800.000 care trebuia depusă de un an şi pe măsura încasărilor. Articolul încheie cerând o severă anchetă cu delegaţi de la Uniunea avocaţilor. Acest articol a produs mare senzaţie în toate cercurile locale. COR. Şos. Bonaparte 50 Tânărul TRAIAN POP dispărut de la atelierul d-lui Tomic din str. Bateriilor No. 50 de un an jumătate. Cel ce-mi va comunica unde se găseşte va primi o recompensă. MARIA LUPU