Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-21 / nr. 9005

Joi 21 Ianuarie 1932 Asasinul Tcaciuc a terorizat ani de zile nordul Bucovinei Crimele şi banditisme­le comise în Bucovina­ ­ CERNĂUŢI, 19. — Ştirea publicată de ziarul „Dimineaţa“ că la­ Bucu­reşti a fost arestat asasinul bătrânei Rachela Tennenhaus din Ploeşti, a produs mare senzaţiie la Cernăuţi, întrucât cel arestat nu-i altul decât faimosul bandit Vasile Tcaciuc, ori­ginar din orăşelul Cosmeni (Buco­vina), care a terorizat ani de zile re­giunea din nordul Bucovinei. Banditul Vasile Tceaciuc are la activul lui mai multe crime şi nu­meroase atacuri banditeşti făptuite în Bucovina, în afară de cele comise în Bucureşti, unde se refugiase în ultimul timp. De notat e faptul că banditul a fost urmărit până zilele trecute în regiunea noastră, deoarece autorită­ţile nu credeau că s’a refugiat în­tr’adevăr la Bucureşti. Vasile Tca­ciuc a operat mult timp în tovără­şia altui faimos bandit, Vladimir Teodorovici, care, după cum se ştie, a fost prins în luna Noembrie. Ambii au dat mult de lucru, atât jandarmilor cât şi organelor poliţiei din Cernăuţi. Urmărirea lor întâm­pina multe greutăţi, întrucât erau pe cât de îndrăzneţi, pe atât de a­­bili, aşa că scăpau totdeauna, deşi adeseori au fost încercuiţi. DIN ISPRĂVILE BANDITULUI TCACIUC Vasile Tcaciuc e originar din Cos­­­neni, însă obişnuia să se adăpos­tească în comuna Ceohor, unde are o soră, cât şi în Jucica, unde lo­cuieşte amanta sa, o veche clien­tă a poliţiei. Dealtfel, în Jucica, sat a cărui populaţie e alcătuită în majoritate din bandiţi şi tăinuitori, Tcaciuc îşi avea adăpostul de predilecţie. Tcaciuc e dotat cu foarte multă şiretenie. Obişnuita lui tactică era de-a se debarasa de tovărăşii, cu cari dăduse o lovitură, ca apoi să-şi recruteze alţii noui. Datorită acestui sistem, banditul a scăpat de multe ori din ghiarele urmăritorilor, cari credeau că dacă i-au prins compli­cii, îl vor putea prnde şi pe el. După ce făptuise numeroase ban­ditisme, Tcaciuc, urmărit îndeaproa­pe de poliţia de Cernăuţi şi de jan­darmi, a comis o îndrăzneaţă crimă care a produs pe atunci mare vâlva în oraşul nostru. Intr’o noapte din primăvara anu­­lui 1927, banditul plecase din Jucica spre a se duce în suburbia Roşu, unde avea întâlnire cu alţi tâlhari. întâmplarea a făcut ca banditul să se întâlnească — în dreptul unui pod dintre suburbie şi oraş — cu un şef de gardişti anume Cuzerţia, care se găsia în inspecţia posturilor de gardişti din partea locului. Somat să­ se legitimeze, Tcaciuc s-a prefăcut că îşi scoate actele, dar şi-a scos revolverul, cu care a tras asupra poliţistului, omorându-l. A­­poi, asasinul s-a refugiat în pădurea Ţeţina, unde, timp de câteva zile şi nopţi a fost urmărit continuu de puternice forţe poliţieneşti. A scă­pat însă, reluându-şi activitatea in regiunea din nordul Bucovinei, un­de a terorizat îndelung timp întrea­ga populaţie. DUPĂ EVADARE In cele din urmă, Vasile Tcaciuc a fost prins şi transportat la închi­soarea Cernăuţi, de unde a evadat însă după scurt timp. După evadare, şi-a reluat activi­tatea, cu o îndrăzneală şi mai mare. De astădată, banditul şi-a stabilit centrul operaţiilor în oraşul Cer­năuţi, deplasându-se numai arareori în judeţ, spre a da din când în când câte o lovitură. In Cernăuţi a comis­ numeroase spargeri şi chiar atacuri în plină stradă, pe timpul nopţii. Toate e­­forturile poliţiei, spre a-l prinde, au rămas zădarnice. Banditul, care e tânăr şi destul de prezentabil, îşi permitea chiar să facă pe timpul nopţii, chefuri monstre în localurile din centrul oraşului. Una din amantele lui, o biată pro­stituată pe care o exploata, l-a de­nunţat din gelozie, indicând poli­ţiei că banditul se adăposteşte în locuinţa altei femei (din suburbia Caliceanca. Organele poliţiei au luat toate măsurile spre a pune mâna pe în­drăzneţul bandit. Pe la orele 2 noaptea, casa indicată a fost încer­cuită de numeroşi poliţişti. Tcaciuc nu s’a lăsat însă prins nici de astă­dată. Cum nu se găsea singur în casă, ci în tovărăşia altor bandiţi, cu toţii înarmaţi, au deschis focul asupra poliţiştilor şi apoi au ieşit din casă, spre a străbate prin cercul lor. S’a încins o crâncenă ruptă, în care au fost răniţi trei gardişti. Banditul a scăpat şi de astădată, îm­preună cu tovarăşii lui. INTRE BUCUREŞTI ŞI CERNĂUŢI In urma acestor isprăvi, Vasile Tcaciuc s’a simţit în nesiguranţă la Cernăuţi. Aflase că toţi agenţii poli­ţiei, cât şi jandarmii din satele a­­propiate, îl caută pretutindeni şi câ­ţi au fotografia lui, spre a-l identi­fica imediat. De aceea, a plecat la Bucureşti, unde, de­sigur, a comis noul isprăvi. Autorităţile din localitate nu ştiau precis unde se găseşte bandi­tul, întrucât din când în când, nu­mitul venia pentru câteva zile la Cernăuţi. El era semnalat de diferiţi informatori ai poliţiei, dar nu putea fi prins. Pe la începutul lunii Sep­tembrie, Vasile Tcaciuc a venit din nou în Bucovina, cu care prilej a jucat o faimoasă festă jandarmilor şi poliţiştilor. Numitul s’a dus în o­­răşelul Cosmeni, de unde e de loc. Simţind că a fost recunoscut, s’a retras într’o casă izolată din mar­ginea orăşelului, unde s’a barica­dat. De aci, a deschis foc asupra ce­lor doi-trei gardişti din Cosmeni, care nu îndrăznau să se apropie. A­­ceştia au cerut telefonic ajutoare de la Cernăuţi. La faţa locului a plecat un auto­­mobil cu zece poliţişti. Ajunşi acolo, poliţiştii au făcut un sfat cum sâ prindă pe bandit. Antrenaţi în dis »••«ifK,IA * PLOEŞTI, 18. — Vestea arestă­­rei criminalului care a săvârşit asasinatul asupra bătrânei bogă­taşe Rachella Tenenhaus, din ora­şul nostru, a produs o vie satisfac­ţie în localitate. Se ştie că autorităţile poliţie­neşti din Capitală au reuşit, prin­­tr’o împrejurare fericită să pună mâna pe criminal, care dealtfel era bănuit încă din primul mo­ment de biroul judiciar al chestu­­rei locale, care îl şi pusese în ur­mărire. Criminalul se numeşte Vasile Tcaciuc, în vârstă de 30 de atei, de fel din corn. Coţman, judeţul Cer­năuţi. Autorităţile judiciare şi po­liţieneşti din Cernăuţi îl urmă­resc de mai mult timp pentru fio­roasele isprăvi comise în acel ju­deţ. Este de ajuns să arătăm că nu­mitul are până acum, de la 1918 în­coace, următoarele sentinţe de condamnări: Şase luni carceră grea, pedepsit­ă conform art. 171-173-174 cod pe­nal, în anul 1918. Zece luni carceră grea, pedep­sit conf. art. 171-173,174 c. p. în anul 1919. Zece luni carceră grea, tot pe baza acelor articole din c. p., î­n 1920. Şase ani carceră grea pentru o altă crimă. In timpul executării acestor pe­depse, fiorosul bandit a reuşit să evadeze din închisoare. De atunci a început să călătorească prin di­ferite oraşe ale ţării, unde dădea mici lovituri. O ispravă mai de seamă a săvârşit la Iaşi. In ultimul timp s-a stabilit în Ploeşti. Aici, regăsind de lucru Tcaciuc a fost adăpostit de porta­rul „Băncii Prahova“, anume Du­mitru Druţu. Când a reuşit să-i câştige încrederea criminalul, în lipsa gazdei de acasă, a fugit luând cu sine toate lucrurile lui Druţu, precum şi suma de 10 mii lei. Chestura poliţiei a reuşit atunci să-l prindă şi­ s-au găsit la el toate lucrurile furate de la portar. Necunoscâ­ndu-i-se însă antece­dentele, Tcaciuc a fost pus în li­bertate de parchet. COMPLICELE In reportagiile publicate în­­zia­rul nostru, în jurul crimei din str. Poştei 12, am relatat că poliţia lo­cală a făcut mai multe arestări printre muncitorii care frequentau spelunca ce se găseşte în acelaş imobil cu locuinţa victimei. Printre cei arestaţi se afla şi un anume Petre David zis ştirbu. Nu­mitul, până astăzi n’a făcut nici o destăinuire, susţinând că n’are nici un amestec în asasinarea bătrâ­nei Rachela Tenenhaus. Iată însă că o telegramă sosită dela prefectura poliţiei Capitalei, arată că Tcaciuc a declarat că la săvârşirea crimei a avut doi com­plici. Unul a fost arestat în Bucu­­reşti şi se cere arestarea celui de-al doilea, care nu este decât Petre David zis ştirbu; după cum am arătat, acesta se afla reţinut la chestură. Acum autorităţile locale aşteap­tă trimiterea lui Vasile Tcaciuc şi a complicelui său la Ploeşti, unde urmează să se procedeze la recon­stituirea crimei şi desăvârşirea in­strucţiei. I. M. cuţii, n’au dat prea mare însemnă­­tate unei femei, care se strecura li­niştită prin dosul casei încercuite. Când unul din poliţişti, ceva mai ager, s’a luat după femee, aceasta dispăruse. Pătrunzând în casă, poliţişti, nuau găsit decât costumul lui Tcaciuc, care, travestit femeeşte, le fugise pe sub nas. DIN NOU LA BUCUREŞTI Scăpat încă odată, Tcaciuc a mai dat o raită prin Cernăuţi, unde, fiind semnalat, s’a refugiat în pă­durea Horecea, din marginea ora­şului. A fost urmărit de comisarul Pa­­raschivescu, însoţit de 6 agenţi, cari, dându-i de urmă, au deschis focul asupra lui. Banditul s’a fofi­lat însă prin tufişuri, dispărând în direcţia satului Ceshor. Dela acea dată, Vasile Tcaciuc n’a mai dat prin Cernăuţi. A plecat de­sigur la Bucureşti, unde a putut fi prins de­­abia zilele trecute. ■ic Organele poliţiei din Bucureşti au înştiinţat chestura din Cernăuţi despre această captură. Chestura de poliţie din Cernăuţi a răspuns, că, potrivit semnalmentelor date, asasinul bătrânei din Ploeşti este într’adevăr faimosul şi mult căutatul bandit Vasile Tcaciuc. EM. KOS. Arestarea unui complice al criminalului de la Ploeşti­ ­ .m Cine este autorul principal al crimei VASILE TCACIUC Autorul crimei din Ploeşti dimineata • Aj&if" Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie Societatea Tinerimea Română a organizat în sala de teatru din palatul său, bul. Schitu Măgurea­­nu 4, o serbare cu ocazia zilei de 24 Ianuarie. Programul va începe la ora 4 şi va cuprinde: Cuvânt de deschi­dere de d. S. N. Dumitrescu, preşe­dintele societăţii; Conferinţă des­pre unire, de d. I. Nisto­r, prof. uni­versitar din Cernăuţi; Cântece ro­mâneşti executate de corul şcoalei Centrale de fete, condus de d-na Emilia Dimitriade, profesoară. D. Al. Teodorescu, prim concert, maestru al Filarmonicei şi al Ope­rei române, va executa la vioară Andaluza, de P. Sarasaié, Canzo­­neta, de A. d’Ambrozie şi Balada de Ciprian Porumbescu. D. G. Ştefanovici, teilor la Opera Română, va cânta melodii popu­lare iar d-na Antonette Trandafi­­rescu, soprană lirică legeră, de la Opera „Diana“ din Milano, va cân­ta Hora Primăverei, Codrule Co­druţule de Juarez Movilă, aria Gil­­dei din Rigoletto, Ochi Albaştri’s drăgălaşi, de Candela şi Cântă­ruiul Cucului, de Brediceanu. Jocurile naţionale vor fi execu­­tae de elevele şcoalei de fete Ne­­goescu, conduse de d-ra Olga Todi­­cescu. La pian maestrul Rogalski. CITITI: MAGAZINUL n convorbire cu d. George Bibescu Despre paşaportul aerian „Petit Parisien“ publică de câtva timp articole privitoare la aviaţie. In numărul din 23 Decembrie, d. Maurice Bourdet, vorbind despre vi­zita pe care o făcuse cu puţin îna­inte la Bucureşti, spune: Acum câteva luni, în cursul unei călătorii la Bucureşti, era întâlnit pe prinţul George Valentin Bibescu care este de la tragica moarte a con­telui de La Vaux, preşedintele Fe­deraţiei aeriene internaţionale. L-am găsit în apartamentul pe care-l ocupă, în str. Robert de Flers abia restabilit în urma gravului ac­cident pe care l’a suferit astă pri­măvară în Indii. Dar spiritul de în­treprindere care îl stăpâneşte n’a fost atins prin nimic. Dimpotrivă, prinţul a întrebuinţat timpul de inactivitate forţată ca să prepare o cruciadă decisivă, a cărei consa­crare a fost conferinţa celor patru miniştri ai aerului: al Angliei, al Germaniei, al Italiei şi al Franţei. O convorbire cu prinţul Bibescu nu este niciodată lipsită de farmec. Acest poliglot emerit — la Bucureşti se spune că vorbeşte româneşte cu cel mai puternic accent străin — nu dispreţueşte, la ocazie, pitorescul limbei noastre neaoşe, pentru a-şi traduce gândul şi a-şi exprima mai bine sentimentul. — Crezul secolului, îmi spunea el, se cuprinde în trei cuvinte: viteza împotriva încetinelii. Nu se poate ca lucrurile să­ se mai înfăţişeze în a­­celaş chip într’o vreme, când îţi a­­junge un sfert de oră ca să zbori deasupra a trei frontiere. PERMISELE DE ZBOR Aşa cum după mine aviaţia co­mercială nu se va afirma decât din ziua când aparatele sale vor putea ajunge la 300 de kilometri pe oră, tot aşa aviaţia nu va recunoaşte prosperitatea atâta vreme cât va fi încătuşată de legi arhaice. Nu mai trăim în secolul lui Ludovic al XIV-lea. Dar cine ar crede-o? S-au instituit permise de sbor. Este o glumă. Acum câtăva vreme un pilot român avea nevoie de un ase­menea permis, pentru o călătorie în Polonia. El aşteptă permisul câteva zile, apoi se lipsi de el. Totuşi per­misul îi sosi, dar cu o lună după ce aviatorul se întorsese la Bucu­reşti. FORMALITĂŢI INUTILE înainte de a încerca raidul meu spre Indii, am reunit la Londra, la un dejun, pe reprezentanţii tuturor ministerelor. La desert, deşi nu-mi place să ţiu discursuri, am luat to­tuşi cuvântul şi am spus următoa­rele: Nu plec decât cu o singură va­liză,, de­oarece avionul meu trebue să-şi reducă greutatea la minimum posibil. In schimb, iau cu mine 30 kgr. de hârtie, documentele care cuprind reglementarea aeronautică, ceea ce trebue să faci, cât şi ceea ce nu trebue să faci. Inchipuiţi-vă că toate ţările pe unde voiu­ trece ar fi şi ele tot aşa de generoase. In acest caz nu voiu putea ajunge niciodată la ţinta călătoriei! îmi aduc aminte că s’a râs mult, aşa cum se face de obiceiu când se spune adevărul. Eu însă am propus în locul aces­tui sistem absurd, altul: paşaportul de avion. Până acuma numai două ţări l’au acceptat: Mexicul şi Ro­mânia. La fiecare aerodrom-fron­­tieră, paşaportul acesta ar fi tim­brat, aşa cum se face,în gări şi în porturile de mare. Dacă cele 37 de naţiuni pe care le cuprinde Federaţia noastră s’ar ralia acestei metode, aviaţia ar face un progres considerabil. Dar nu poate fi progres pentru dânsa, fără un patriotism european... ★ Conferinţa dela Bucureşti a dat dreptate prinţului Bibescu. S’au luat aici cele mai frumoase hotă­râri. A, dacă guvernele ar vrea să disciplineze ceva mai puţin aripile, şi când ele ating pământul să nu mai facă dintr’însele o simplă ma­şină administrativă ca atâtea altele... Condamnarea unui bătrân GALAȚI, 19. — Curtea cu juri a condamnat la 5 ani închisoare pe bătrânul Petrache Caliman, în e­tate de 60 ani, invinuit de atentat la pudoare. Pagina 5-a La Constanţa a fost arestată femeia care a atras in cursă pe generalui Kutiepov ? Ea a fost trimisă în România ca să înlesnească rănirea unui personagiu rus, care deţinea importante documente sovietice CONSTANŢA, 19. — Am relatat că siguranţa a descoperit o nouă organizaţie de spionaj sovietic. In portul Constanţa a intrat sub pavilion grec vasul ’.Philomela“ co­mandat de căpitanul Spiridon Ca­­tapodis, despre care organele noa­stre poliţieneşti erau informate că aduce în ţară, cu acte false, agenţi bolşevici. Din ordinul Siguranţei au fost a­­restaţi la un hotel din Constanţa atât căpitanul Catapodis, cât şi o rusoaică, prietena lui. INFORMAŢIILE SIGURANŢEI FRANCEZE Vigilenţa Siguranţei noastre a fost intensificată în­ urma unor rapoarte primite din partea Sigu­ranţei franceze. Siguranţa Franţei atrăgea atenţia autorităţilor noastre, că din infor­maţiile pe care le are, periculoşi a­­genţi sovietici încearcă să intre în ţara noastră prin portul Constan­ţa, fiind debarcaţi de pe diverse vase care vin din Orient. Agenţii bolşevici fireşte, se folosesc de acte false. UN DENUNŢ Totodată Siguranţa generală a Statului a primit un denunţ din partea unui rus, venit de curând in România de la Paris. Acesta a fost la Constantinopole, de unde a venit în ţară pe uscat, prin Sofia. Rusul în chestiune s-a plâns au­torităţilor noastre că e urmărit de agenţii G. P. U.-lui, fiindcă era pri­eten cu generalul rus Kutiepov, că­ruia îi atrăsese atenţia că agenţii bolşevici îl urmăresc.’Se ştie că a­­cum 2 ani generalul Kutiepov a fost răpit şi dispariţia lui misterioasă, nelămurită până azi a stârnit mare vâlvă în întreaga lume. Personagiul rus despre care vor­bim mai sus a solicitat protecţia Si­guranţei noastre împotriva agenţi­lor „Cehăi“, care vor să-l suprime sau să-l răpească. fi venit în România pentru a răpi pe personagiul rus despre care vor­bim mai sus. Personajul rus în chestie se află acum la Constanţa. Se afirmă că el ar fi recunoscut în presupusa metre­să a lui Catapodis, pe frumoasa fe­mee, care la Paris a contribuit la a­­tragerea în cursă a generalului Ku­tiepow. Această ştire a produs senzaţie. Desigur imediat ce vor descurca firile acestei misterioase afaceri, or­ganele Siguranţei vor da lămuriri complecte, pentru informarea opi­niei publice. Intensificarea măsur­iior de supraveghere Simultaneitatea denunţului per­sonagiului rus cu acela al raportu­lui siguranţei franceze, au determi­nat organele noastre de siguranţă să intensifice măsurile de suprave­ghere la Constanţa. In adevăr, agenţii siguranţei noa­stre au semnalat că de câtva timp numeroşi indivizi suspecţi debarcă în portul nostru maritim, şi între­ţin legături dubioase atât între ei, cât şi cu personalul porturilor Con­stanţa şi Varna. VASUL SUSPECT In aceste condiţii, sub ochiul vi­gilent al siguranţei, a intrat acum opt zile în portul Constanţa vapo­rul grec „Philomela“. Cu două săp­tămâni în urmă acest vas făcuse drumul Odessa—Constantinopole şi venea acum de la Varna, mergând înapoi spre Odessa. Organele siguranţei au avut pri­lejul să constate împreună cu poli­ţia portului Constanţa, prezenţa pe vas a unei femei, — o rusoaică, — pe care comandantul a dat-o drept metresa lui, spunând că o are pe vas de mai multă vreme. Ceeace s’a stabilit a fi fals. De asemenea, ac­tele de care se folosea această fe­meie, şi pe care le avea în dublu, trădau o intensă activitate interna­ţională, întrucât pe, paşapoartele ei Vizele indicau numeroase călătorii prin Franţa, Germania, Polonia, Ru­sia, Turcia şi Bulgaria. In acelaş timp, au fost descope­riţi ca făcând parte, din personalul navigant al vasului, trei indivizi un francez, despre care s’a vorbit mult in afacerea Kutiepow, un bul­gar al cărui nume este Mihailoff sau Muhiloff a cărui bază de ope­raţii suspecte e Vama şi un italian din Constantinopol, de asemeni cu­noscut agent sovietic. De îndată ce „Philomela“ a sosit în localitate, cei de pe vas au în­cercat să se pună în legătură cu alţi câţiva indivizi debarcaţi de câteva zile la Constanţa şi aflaţi ca sus­pecţi, sub supravegherea siguran­ţei. O DESCINDERE Suspecţii călători de pe vasul „Philomela“, precum şi alte persoa­ne suspecte debarcate la Constanţa cu câteva zile înainte se întruneau la hotel „Regina“, unde simulând că fac petreceri cu femei, ţineau de fapt adevărate consilii. Din ordinul Siguranţei s’a făcut­ o descindere pe vasul „Philomela“. Rezultatul percheziţiei e ţinut în secret. Totuşi am putut afla că s’a găsit pe vas’ o mare cantitate de stupe­fiante, cu care probabil căpitanul Catapodis făcea trafic, precum şi documente, material de propagan­dă comunistă, planuri de organizări de spionaj şi o cantitate de explo­zibile. Se pare că de această dată vasul „Philomela“ a făcut voiajul la Con­stanţa fiind pus in serviciul Sovie­telor. ARESTĂRI După cunoaşterea rezultatului percheziţiei, organele poliţieneşti au procedat la arestarea căpitanu­lui Catapodis, a presupusei sale prietene, a marinarilor şi a celor­lalţi agenţi ai „Celtei“. DOI AGENŢI ARESTAŢI LA CURTICI La perchiziţia făcută celor ares­taţi s-au găsit scrisori din care re­zultă că doi agenţi bolşevici pleca­seră spre Paris, prin Bucureşti şi Curtici. Telegrafiindu-se autorităţilor po­liţieneşti de la graniţă, acestea au arestat pe cei doi agenţi, înainte de a părăsi ţara. Ei neagă că ar fi în serviciul Sovietelor şi susţin că ar fi făcut doar trafic cu stupefiante. FEMEEA CARE A ATRAS IN CURSA PE RUTIEPOW? Autorităţile păstrează discreţia a­­supra rezultatului interogatoriilor celor arestaţi. Am putut afla totuşi că aceştia ar TRANSPORTUL MĂRFURILOR N­OC INTERNATIONAL De curând a intrat în vigoare anexa I la convenţiunea privind transportul mărfurilor, în trafi­cul internaţional pe căile ferate. Noua anexă conţine prescripţi­­uni mai uşoare relative la trans­portul mărfurilor condiţional­­mente admise. Pentru traficul feroviar inter­naţional de mărfuri, ttf1 Austria, Cehoslovacia, Danemarca, Germa­nia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Suedia şi Un­garia, s’au adoptat o serie de de­rogări dela perscripţiunile aceste noui anexe. Perspectivele crizei de azi Conferinţa d-lui Ilie IV Moscovici D. Ilie Moscovici a ţinut Sâmbătă seara la sediul partidului social-de­mocrat o conferinţă intitulată: Perspectivele crizei de azi. După ce face o expunere a situa­ţiei actuale, arătând că haosul a­­cesta este unic în istoria regimu­lui capitalist, conferenţiarul arată cauzele crizei. Pe lângă efectul dezastruos al sistemului de producţie şi repartiţie se mai adaugă şi chestiunea repa­raţiilor şi a datoriilor de război. So­cialiştii cu mulţi ani înainte au pre­văzut aceasta şi au cerut anularea datoriilor. Astăzi toată lumea îşi dă seama că datoriile nu mai pot fi plătite. Totuşi guvernele nu se pot pune încă de acord. Alte cauzee al crizei sunt barie­rele vamale şi industrializarea ţă­rilor înapoiate. Altă cauză este izo­larea Rusiei. \ v ' ru, .. . 1 A . i n In curînd se va întruni conferin­ţa reparaţiilor şi conferinţa dezar­mării. Ambele conferinţe au o va­loare considerabilă pentru­­ mersul viitor al crizei. Dacă vom ajunge la anularea datoriilor şi la dezarmare criza ar putea ceda. Dacă nu, criza va deveni catastrofală. In acest caz vom avea în curînd trumful fascis­mului în Germania. Insă lupta va fi crîncenă. De altfel fasciştii germani au anunţat oficial că imediat ce vor pune mâna pe putere vor tăia zeci de marxişti. Fasciştii vor putea prelungi ago­nia capitalismului. Dar viitorul nu va fi al lor, căci nu vor putea so­luţiona marile probleme internaţio­nale, în special problema luptei din­tre capital şi muncă. Mai curînd sau mai târziu, trium­ful va fi tot al muncitorimii şi deci al socialismului. , ~ r V 1 . a. tui J- ’ ■» CONCORDATUL BĂNCII BLANK Tribunalul de comerţ Secţia I-a, în completul d-lui V. Şerbănescu preşedinte, asistat de d-nii judecă­torii Brăiloiu şi Ivăncescu, a jude­cat azi apelurile făcute în contesta­ţiile ce s’au ridicat, cu ocazia vo­tării concordatului, de către func­ţionarii Băncii Blank, Banca de Credit Mărunt din Botoşani şi d-na Fani Gruberg. Din partea Băncei Blank, s-au prezentat d-nii­ avocaţi : Grigore Iunian, Traian Alexandrescu, Iorgu Petrovici şi Voinescu. Deponenţii Băncei Blank au fost reprezentaţi prin d-nii avocaţi N. Episcopescu, Fraţii M. şi I. Berco­­vici Berea şi L. Prais. S’a cerut Tribunalului respinge­rea apelurilor. După ample discuţiuni, tribuna­lul a respins toate apelurile ca nefundate şi tardive. China cere sancţiuni econo­mice contra Japoniei LONDRA. — După cum se anunţă in mod oficial din Neking, guvernul chinez intenţionează că, prin dele­­gatul său împuternicit la Liga Na­ţiunilor, să ceară In şedinţa de la 25 ianuarie a Ligii, ca aceasta să aplice împotriva Japoniei sancţiuni econo­mice, în conformitate cu art. 16 al pactului Ligii Naţiunilor. ­y. Sunt fraude la baroul de Dâmboviţa? TÂRGOVIŞTE, 18. — Eri a apă­rut în localitate ziarul „Viitorul Dâmboviţei“, organul partidului naţional liberal-dacist. Acest ziar publică un articol a­­ducând grave acuzaţiuni actualu­lui prefect al judeţului N. N. Cior­nei, fost casier al baroului avoca­­ţilor timp de 7 ani, relativ la ges­tiunea financiară a baroului. Articolul spune că d. N. Ciornei, „de 8 luni de când a fost numit prefect, nu a predat nici până as­tăzi casieria şi gestiunea sa“. Vorbeşte apoi despre stăruinţele ce a depus preşedintele adunării generale pentru a obţine predarea gestiunii, pe care totuşi nu a pu­tut-o obţine, ci numai o notă vagă iscălită de fostul castel Ciornei, din care reeşea fără nici un act justificativ, următoarele: „încasările au fost de peste un mi­lion fum. lei din cari suma de 3-400 de mii lei sunt daţi la diferiţi avo­caţi — peste 20 la număr — sub formă de împrumut, că 2—300.000 lei s’ar afla depuşi la diferite bănci, fără să se fi prezentat vreo chi­tanţă, iar restul de peste 800.000 lei (opt sute mii) se află asupra casierului N. N. Ciornei!!“. Articolul vorbeşte apoi despre felul cum însuşi avocatul Ciornei s’a împrumutat­ la casierul Ciornei, cu 100.000 lei şi crede că în limba­jul juridic nu se poate numi împru­mut, ci „altfel“. Mai departe vorbeşte despre su­ma de 800.000 care trebuia depusă de un an şi pe măsura încasări­lor. Articolul încheie cerând o se­veră anchetă cu delegaţi de la Uniunea avocaţilor. Acest articol a produs mare sen­zaţie în toate cercurile locale. COR. Şos. Bonaparte 50 Tân­ărul TRAIAN POP dispărut de la atelierul d-lui Tomic din str. Bateriilor No. 50 de un an jumătate. Cel ce-mi va comunica unde se gă­seşte va primi o recompensă. MARIA LUPU

Next