Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-21 / nr. 9005
Joi 21 Ianuarie 1932 America la conferinţa dezarmării WASHINGON 19 (Rador). — Intr* o conversare finală cu delegaţia americană, d. Stimson s’a pronunţat asupra politicei Statelor Unite la conferinţa dezarmării. Baza acestei politici este aceea că delegaţia americană va trebui să coopereze in toate chipurile posibile cu celelalte naţiuni pentru ca reuşita conferinţei să fie asigurată. Delegaţia americană insă va declara categoric că Statele Unite nu sunt dispuse să reducă armata sa de uscat sub nivelul actual. D. Stimson speră că apropiata conferinţă va adopta un plan de dezarmare, care să corespundă punctului de vedere al Statelor Unite, adică limitarea directă a armamentelor, aceasta fiind singurul mijloc practic. D. Stimson, a adăugat că Statele Unite nu au nici un interes direct in problemele europene și nu pot să se încurce purtându-se garante ale securității in vreun mod oare■ care, Dificultăţile financiare ale oraşului New-York NEW-YORK, 19 (Danub). — Tratativele oraşului New-York cu bancherii creditori pentru prelungirea datoriilor sale sau pentru acordarea unui nou împrumut sau terminat fără succes. Comuna New-York se află în mari dificultăţi financiare, deoarece nu va putea plăti la finele lunii creditul pe termen scurt de 32 rnm. milioane dolari. !■——I——I Trei bandiţi, încercând să evadeze, au fost împuşcaţi de jandarmi arătând toate furturile şi tâlhăriile săvârşite. Pentru complectarea cercetărilor, numiţii au fost înaintaţi postului de jandarmi din Roznov. După câteva zile de investigaţiuni, cei trei bandiţi au fostporniţi la Girov, escortaţi de doi jandarmi, spre a se face reconstituirea unei tâlhării. In dreptul fabricii de petrol a d-lui dr. Smarack, tâlharii cari erau fără lanţuri, au încercat să fugă. Jandarmii, după somaţiile legale, rj“, rj?,aşarestaţi Gh. Chiruţă,au tras în plin mai mute focuri de Const. Chiruţă şi Eremia Nâdaşanu. armă. ■cu au facut mărturisiri complecte. Cei trei bandiţi au fost omoriţi, au făcut PIATRA-NEAMŢ, 19. — Se ştie că poliţia din unire cu jandarmii din mai multe secţii a prins o bandă de tâlhari, cari au comis numeroase furturi şi jafuri, atât în oraş cât şi judeţ. In unele cazuri, bandiţii violenţe sălbatice. Tâlharii au jefuit, la drumul mare acum.doi.luni, pe prefectul judeţului şi familia d-sare. Unul din bandiţi, numit Ţiburea, fusese împuşcat cu prilejul încercuiri lui, deoarece a refuzat să se predea jandarmilor. ŞTIRI DIVERSE „Adevărul” relevă câteva afirmaţiuni din raportul anchetei de la Soroca, cari au nevoie de lămuriri spre a nu da foc la interpretări ce ar putea slăbi concluziile. Am făcut aceasta in interesul însuş al seriozităţii şi încredere! ce trebue să iistere unt asemenea document oficios şi nu cum se credă, in mod stupid şi cu rea credinţă, din motive ce nu ar cadra cu prestigiul autorităţii. Nouă ne este indiferent cine şi câţi au căzut victime ale incidentului deja Soroca. Ne este indiferent cum se numesc, ce credinţă aveau şi ce scopuri ii purtau către cei pit mai al Nistrului. Ceia ce Importă este faptul in sine — cum foarte bine spunea şi d. Iorga in „Neamul Românesc”. Şi faptul în sine este Important nut numai pentru că el consistă în uciderea a şase oameni ci pentru că nu considerăm că este In Interesul statului român să se spună că se pot petrece asemenea lucruri fără o amănunţită cercetare şi fără sancţiunile cuvenite, dacă e cazul. Suntem un stat organizat, în cadrul căruia fiecare are drepturi şi atribuţiuni fixate de legi Acest lucru elementar pare să-l fi uitat cei cari nu-şi pot ascunde bucuria, când vorbesc de cazul de la Soroca, ca şi cum noi trăim izolaţi pe lume, ca şi cum creditul nostru moral şi politic n’ar fi atins de fapte susceptibile de interpretări defavorabile bunei noastre rândueli Interne. Caraghioşii pot să se răţoiască cum vor, — noi ne-am spus cuvântul şi apăsăm asupra lui pentru că avem înţelegerea justă a intereselor statului, al cărui prestigiu ar trebui să-l apere toţi cei care ţin în mână un condei Partidul nţional-ţărănesc comunică. Printre informaţiile greşite strecurate în ziare cu privire la desbaterile din comitetul executiv al partidului naţional-ţărănesc, s’a publicat şi informaţia că d. G. G. Mironescu sau altcineva ar fi afirmat în comitet că excluderile de la Romanaţi, supuse ratificării comitetului, s’ar fi decis de către organizaţia judeţeană de acolo. Nimeni nu a afirmat aceasta. De altfel, în şedinţa comitetului, s’au prezentat actele din care rezultă că biroul central al partidului (Delegaţia permanentă) a hotărât acele excluderi, aşa cum s’a procedat în alte cazuri assemănătore. 1). deputat M. Landau a cerut audienţă suveranului pentru a-i expune chestia împuşcării celor şase tineri de la Soroca. D. Henderson preşedintele conferinţei dezarmării, care fusese bolnav in ultimul timp, s-a restabilit pe deplin şi s-a reinit ocupaţiile. Cercurile liberale afirmă că mersul tratativelor de la Riga nu îndreptăţeşte excesul de pesimism, care ar rezulta din declaraţiile de aseară ale d-lui Iorga. Acele cercuri cred că nu este exclusă posibilitatea incheerii pactului de neagresiune cu Sovietele. . Ministerul de interne a ordonat o anchetă cu privire la activitatea d-lui Toma Metaxa, prefectul jud. Ilfov. Cu această anchetă a fost însărcinat un inspector general administrativ. D-na şi d. Cesianu ministrul României la Paris au oferit ori un dejun în onoarea d-nei şi d-lui Argetoianu. Au asistat între alţii primul ministru al Franţei d. Laval cu doamna şi domnişoara. D. Argetoianu a părăsit apoi Parisul plecând la Londra. D, ministru al armatei a aprobat ca ofiţerilor decoraţi cu ordinul „Ferdinand” şi cari sunt invitaţi, în ziua de 24 ianuarie ca la palatul regal, să li se acorde câte o permisiune de patru zile şi transportul în comptul ministerului. NEW YORK 19 (Rador). — Aviatorul australian Kingsford Smith, plecat din Anglia în ziua de 7 ianuarie şi transportând poştă britanică, a aterizat azi dimineață la Port Darwin (Australia). Examenele de diferenţă ale învăţătorilor Ministrul instrucţiunii a hotărât ca examenele de diferenţă pentru liceu ale normaliştilor să se ţină în cursul lunei Aprilie. Materia de examinare este cea cuprinsă în programele analitice de liceu, iar examenele de studiu sunt cele aprobate de ministerul instrucţiunii şi introduse în liceele la care se vor da examene, înscrierile pentru aceste examene se fac la minister (direcţia învăţământului particular). Cererile vor fi însoţite de diploma de absolvire a unei şcoli normale. ------ minmm .......-■■■■■ Conferinţa internaţională feroviară de la Muenchen Mâine urmează să se deschidă la München dezbaterile unei conferinţe internaţionale feroviare, la care vor lua parte toate administraţiile de căi ferate din Europa. Se va discuta chestiunea introducerii, în traficul internaţional de mărfuri, a titlurilor negociabile, propuse de Camera internaţională de Comerţ.. Conferinţa are loc sub auspiciile Uniunii internaţionale a căilor ferate, cu sediul la Paris. Ideea unei soluţii provizorii PARIS. 19. (Rador). — Agenţia „Havas” anunţă: „Ţinând seamă de campaniile electorale apropiate în Franţa, Germania şi Statele Unite, care imobilizează actualmente soluţia amănunţită şi defintivă a chestiunei reparaţiunilor şi datoriilor, guvernele din Paris şi Londra par acum să fie de acord pentru soluţia următoare. Se va propune să se reînoiască in favoarea Reichului moratoriul Hoover, care expiră la 1 iulie 1932, pe o perioadă de şase luni sau un an, în aceleaşi condîţiuni. Debitorii europeni ai Statelor Unite ar cere apoi guvernului american acelaş tratament ca o condiţie a moratoriului acordat Germaniei şi pe durata acestui moratoriu. * PARIS, ÎS (Rador). — „Le Matin” unde a şti că d. Laval se va pronunţa, în cursul declaraţiei ministeriale pe care o va face astăzi la Cameră, pentru o scurtă prelungire a moratoriului Hoover în favoarea Germaniei. Şeful guvernului nu va face însă nici o aluzie la dorita amânare a conferinţei din Lausanne, căci, în această materie, iniţiativa trebuie luată de guvernul englez, acelaş care a convocat conferinţa. Conversaţiunile preliminare franco- britanice nu sunt terminate şi este indoelnic că ar putea ajunge la un rezultat în timp util. In orice caz, conferinţa din Lau, sande s’ar putea reduce la o simplă reuniune a miniştrilor de finanţe sau a experţilor. O decizie ar urma apoi să intervină mai târziu favoarea restituirii către Germania a unei părţi din vechile sale colonii africane şi anume a coloniilor Togo şi Kamerun, sau cel puţin acordarea către Germania a unui mandat asupra acestor colonii. In felul acesta s’ar da Germaniei putinţa de a-şi spori puterea producţiei sale industriale şi prin aceasta de a-şi spori capacitatea sa de plată în ce priveşte reparaţiile la cari s’a obligat în cazul când acestea n’ar putea fi anulate printr’o înţelegere a puterilor interesate. WASHINGTON, 10 (ca prin intermediul ambasador). — Se anunţă că d. Taval, preşedintele de consiliu al Franţei, ar fi făcut un demers pe lângă guvernul Statelor Unite, dorului american la Paris, in chestiunea unei posibile proorogări a moratoriului Hoover. Ce va conţine a d-lui Lava! înainte de conferinţă toate statele debitoare ar crea un front comun faţă de America, conferinţa din Lausanne ar putea avea un sens. Pentru moment, chestiunea nu este urgentă, dat fiind că Franţa trebue să plătească abea la 15 Septembrie 1932. După ziarul „Le Matin", conferinţa din Lausanne se va mărgini la o simplă întâlnire între miniştrii ţie finanţe, şi, experţii reparaţiunilor, cari vor propune o scurtă prelungire a moratoriului german. .. In întrevederea de eri dintre d-nii von Hoesch şi Laval a discutat aceiaşi chestiune. PARIS, 19 (Rador). — Ziarul: „Le au Înţeles că numai ia cazul când Matin” publică a fi următoarele, din sursă bine informată, asupra conţinutului declaraţiei ministeriale, pe care d. Laval o va citi azi în Parlament: Primul ministru se va pronunţa pentru o scurtă prelungire a moratoriului Hoover şi nu va face nici o aluzie la o eventuală amânare a conferinţei din Lausanne, iniţiativa pentru o astfel de amânare trebuind să vină de la Londra. Tratativele franco-engleze în această chestiune nu sunt încă terminate. Marile puteri, scrie „Le Matin”. Franţa şi WASHINGTON, 19 (Rador). — Ca urmare la recentul memoriu prin care se expune atitudinea Statelor Unite faţă de chestiunea datoriilor guvernamentale şi care a fost remis ambasadorului franceze din Washington de către d. Stimson, d. Laval, primul ministru al Franţei, a comunicat guvernului Statelor Unite că prin acel memoriu se menţionează că iniţiativa privitoare la aceste chestiuni trebuie să vină din Europa. . . . D. Laval a declarat ambasadorului Statelor Unite la Paris că i-ar fi greu să apară în faţa Parlamentului propunând prorogarea suspendării datoriilor guvernamentale, fără ca să cunoască atitudinea Statelor Unite. Departamentul de Stat anunţă că memoriul nu constitue un răspuns la nota franceză de acum câteva luni, care nu a fost comunicată publicului, însă se relevă dri seara că Franţa cerea prin acea notă ca datoriile politice şi reparaţiunile să aibă prioritate asupra datoriilor particulare, dacă la sfârşitul moratoriului Germania nu ar putea să plătească toate datoriile. Cercurile politice oficiale cred că d. Laval a căutat să ştie dacă ar fi vreo posibilitate ca congresul să modifice opunerea sa la orice reducere sau anulare a datoriilor de râzboiu, la o extindere pe termen scurt a moratoriului privitor la reparaţii. Totodată insă, toţi participanţii ar trebui să se oblice, ca încă în cursul acestui an să se întrunească din nou, pentru a se ajunge la o soluție definitivă. Datoriile aliaţilor împiedecă anularea reparaţiilor UN ARTICOL AL ZIARULUI „TIMES“ LONDRA. — Irntr’un articol de fond, ziarul „Times“ discută problema „Franţa şi Lausanne“. Se ştie, spune ziarul, că, în cazul unei liberări a Germaniei de obligaţiile sale de reparaţii, datoria ei internă pe cap de locuitor va deveni cu mult mai mică ca aceia a oricărui concurent industrial. Deasemenea nu pare înţelept, de a se anula în mod definitiv reparaţuie, atâta vreme cât mai rămâne în picioare chestiunea datoriilor de război. Pe de altă parte însă, în Anglia a Sporit în mod permanent convingerea, că toate aceste plăți sunt păgubitoare, pentru economia lumii. Dacă ar fi posibil actualmente o apropiere, atunci cel mai bun lucru ar fi să se procedeze DIMINEAȚA Data conferinţei reparaţiilor LONDRA, 19 (Danub). — Data conferinţei din Lausanne nu a fost încă fixată, deoarece Franța nu a răspuns definitiv dacă este de acord cu data de 25 Ianuarie. La Londra continuă pregătirile in vederea conferinţei. Ministru de externe, Sir John Simon, va pleca Sâmbătă la Geneva, pentru a asista la deschiderea sesiunii consiliului Ligii Naţiunilor, in caz că se amână conferinţa reparaţiunilor. Problema reparaţiilor şi problema coloniilor O SUGESTIUNE A CONTELUI COUDENHOVE-KALERGI VIENA. — Intr’un articol publicat în „Neue Freie Presse“, contele Coudenhove - Kalergi pledează în Demonstraţii de protestare ale evreilor germani contra hitlerismului BERLIN. — Asociaţia centrală a cetăţenilor germani de credinţă iudaică, a organizat în seara de 16 Ian. trei mari meetinguri, la care au lut cuvântul 17 oratori şi oratoare din toate părţile ţării, vorbind despre tema: „1932, anul hotăririlor“ Vorbitorii s'au ridicat cu indignare împotriva tendinţelor naţional-socialiste, care vor să degradeze pe evreii germani la rangul de cetăţeni de a doua clasă. In toate întrunirile s’a votat o rezoluţie prin care se face apel la lupta pentru dreptate si pentru prestigiul german in lume. bordul între Lettonia şi Estonia RIGA, 19. (Rador). — Agenţia telegrafică letonă anunţă: D. Toenisson, ministrul de externe al Estoniei, a vizitat Duminică şi Luni Riga şi a avut o întrevederecu d. Stirinsch, ministrul de externe al Letoniei. Schimbat de vederi asupra colaborării între cele două ţări aliate, asupra conferinţei dezarmării şi asupra tratativelor pentru încheerea unui pact de neagresiune cu Rusia Sovietelor, au dus la constatarea unei depline identităţi de păreri .F.H pentru mărfurile supuse vămuirii Consiliul de administraţie al Regiei autonome cft. a stabilit noui norme de percepere a taxelor de locaţie, pentru mărfurile supuse vămuirii. TERMENUL LIBER Pentru întreaga durată a operaţiunilor vamale, fie la frontieră, fie la predare, fie în staţia de destinaţie, fie în altă' staţie'de'vămuire, s’a fixat un termen liber de locaţie, de 24 ore. Vagoanele cari nu vor fi vămuite în acest termen şi pentru cari se aşteaptă acte de reduceri de taxe vamale, vor fi impuse, timp de 72 ore, la plata taxei de 100 lei pe zi. Aceasta numai, atunci cârid oficiul vamal poate proba că vagonul a aşteptat actele de reducerea taxelor. După acest terrmen, pentru toate vagoanele cari se mai află sub vămuire, se va încasa taxa de locaţie. Vagoane frigorifere străine pentru exportul de carne şi păsări tăiate Consiliul de administraţie c. f. r. a aprobat să se ia vagoane frigorifere de ajutor, de la administraţiile de căi ferate străine, pentru a se satisface transporturile din ce în ce mai mari ,de carne şi păsări tăiate, destinate exportului. ; " Staţiunile unde se vor comanda astfel de vagoane, le vor cede telegrafic şi. imediat inspecţiuniei de mişcare -respectivei;• - - Dacă nu se va dispune de un nuţ măr .suficient. ’de vagoane .ffisdri-’ fere româneşti, ' atunci, se va cere. inspecţiunilor -c. f. r., vecine' cu căile ferate streipe, să ceară,’; vagoane- de. ajutor. . . V Lă-nntearieft vagonului: strein , de ajutor.te ţară, itîSpecţiutlea privitoare 'ÎF va dirija,' din timp, de lat în alti parte. issA». M sts ■ încărcare cu primele trenuri de marfă. La conmandarea tuturor vagoanelor frigorifere, — pentru mărfurile de mai sus, — fie că se cer vagoane c. f. r., fie că se cer străine, predători vor fi obligaţi sădepună, tot anul câte o cauţiune de1000 lei de vagon, prin derogare de la tariful local de mărfuri. In caz de reîncărcarea vagoanelor, întreaga cauţiune rămâne în folosul administraţiei c. f. r., procedându-se conform regulilor existente: vagoanele ce nu se vor încărca, se vor.. pune telegrafic la dispoziţia ispecţiunei de mişcare, sau a serviciulu central de drijare, pentru a se dirija ltaaceiaşi zi Represiunea evaziunii fiscale Controlul salariilor particulare întrucât la 15 Ianuarie 1932 a expirat termenul acordat de ministerul de finanţe pe baza art. 7 din legea pentru represiunea evaziunei, fiscale referitor la obligaţiunea firmelor individuale şi a societăţilor de a depune la adiţia financiară liste cuprinzând numele şi domiciliul persoanelor pe care le-au utilizat în cursul anului 1931, cu arătarea sumelor plătite în acel an, sub formă de salarii, tantieme, participări la beneficii sau altă formă, ministerul a invitat administraţiile financiare să ia măsuri să se extragă din aceste liste numele fiecărui contribuabil prevăzut în ele,, domiciliul şi sumele primite de el în cursul anului. Aceste elemente vor fi comunicate percepţiilor respective cam imediat ce vor primi această comunicare vor îngriji săfie ataşată ladosarul fiscal,al contribuabilului, pentru ca venitul realizat să se aibe în vedere la impunerea sa globală. In acelaş timp, organele de constatare vor verifica şi declaraţia depusă de contribuabil şi dacă se va constata că ea nu cuprinde sumele integral primite, pentru diferență se vor dresa acte de contravenție conform legei. ' :'i. ......... .rT.f j. Aplicarea Decizii şi dispoziţiuni ale ministerului de finanţe Comisiunea centră a timbrului în şedinţa sa dela 18 cor., a luat următoarele deciziuni: Art. 13 al. II din vechea lege a timbrului limita la .144 numărul liniilor ce se puteau scrie pe o coalâ încrustată. Art. 29 din legea timbrului azi în vigoare suprimând aliniatul de mai sus al art. 13, e evident că în urma acestei modificări cele 2 texte conţin dispoziţiuni absolut contrarii şi ,în consecinţă limita liniilor prevăzută în vechilui text nu maipoate fi aplicată coaielor încrustate conform art .111 din actuala lege sub imperiul acestei legi. Dispoziţiunea art. 25 din legea timbrului este o dispoziţiune specială, care reglementează dreptul fiscului la taxele de timbru, şi impozite, pentru acţiunile în justiţie introduse de stat sau de o persoană care s’a servit de act de pupertate Şi în consecință este indepentă de dispoziţiunile procedurei civile, referitoare la cheltuele de judecată, care privesc numai raporturile dintre părţile în litigiu. Așa fiind oricare ar fi modul în care procedura civilă ar dispune asupra suportărei cheltuelilor de judecată, pârâtul care a pierdut în total sau numai in parte procesul, va fi obligat la plata integrală a taxelor și impozitelor pe care statul sau persoana sărcâ ar fi trebuit să le suporte, dacă n’ar fi beneficiat de scutire. * *■ De asemenea, in legătură cu aplicarea legii, timbrului ministerul de finanţe a dat administraţiilor financiare şi următoarele dispoziţiuni: TIMBRAREA REGISTRELOR COMERCIALE Prin legea timbrului din 1 Ianuarie 1932 s’a dispus ca la taxele de timbru fracţiunile de leu să fie socotite leu întreg. Astfel fiind la filele registrelor comerciale întrebuinţate după data de 1 Ianuarie 1932 se datorează o diferenţă de taxă de timbru de 50 bani la fiecare filă. Administraţiile financiare vor pune în vedere tuturor comercianţilor, băncilor şi societăţilor din judeţ că urmează să achite diferenţa de taxă de timbru de 50 bani la filele registrelor întrebuinţate după data de 1 Ianuarie 1932. IMPUNEREA CINEMATOGRAFELOR Tot prin această lege art. 22 § 12, a mărginit scutirea în contractele de închiriere a locuinţelor pe o lună dacă nu se prelungesc. Pe baza acestei dispoziţiuni, nu mai beneficiază de scutire Închirierile de filme, de aparate de cirnematograf, etc., care urmează a fi mpuse la Impozitul pro^n'-'.'—nii de 1.40 la sută oricare ar fi durata închirierei. Se vor da deri ordine organelor de control să ceară caselor de cinematograf să facă dovada că pentru filmele ce rulează in cinematograf ful lor s’a plătit impozitul 1.40 la sută prevăzut de art. 14 § 14. Legea impune închirieri fie scrise, fie verbale. . IMPUNEREA LA ECHIVALENT In vederea impunerei la echivalent, legea timbrului prin art. 16 par. 4 dispune ca persoanele juridice şi instituţiunile ale căror bunuri sunt supuse acestui impozit, sunt obligate cu trei luni înainte de 1 ianuarie a fiecărui an, să facă o declaraţie scrisă de administraţia financiară a sediului lor, in care să se arate amănunţit bunurile ce posedă. Nefacerea, declaraţiunei este pedepsită de lege prin art. 76. Siît.cauză insă, că nu a intervenit, nici o schimbare de proprietate , a bunurilor, cea mai măre: parte dintre persoanele juridice şi\ifistL' tuțiunile impozabile nil. au ma 're*; petat declarăţiunile la care erau Jir,o bligate prin art. 16 paragraful 1 In astfel de cazuri dată agenți fiscului constată că nu au Intervenit de loc schimbări în ce privește posesia și valoarea bunurilor nu se vor mai face noui impuneri, ci se va repurta impozitul stabilit în anii precedenți. Aceasta repurtare se vă aduce, la îndeplinire prin întreeri generale, făcute de organele de impunere respective, pentru toate, 'ithpuherile,de acest fel şi trecute în rolurile speciale. Dacă contribuabilul e de faţă, va • semna pe tablou de furişa în cunoştinţă, iar. haftă mț, .i;- se nica impunerea păstrăndtuși drept;;-. tul de apel conform.regâii; enae c. Ministerul dispensează de ameit. dă pentru nefacerea declarațiu- ‘ nilor. : - \ i TIMBAREA SCRISURILOR FUN-? CIARE : Prin legea privitoare iă , eniein;. nea de scrisuri funciare urbane și rurale purtând cupon .de 10%, publicată în .'„Monitorul Oficial" No.3 din 4 Ianuarie 1931, s’a scutit de orice impozit... proporţional de timbru, actele de ipotecă precum şi . inscripţiile Încheiate cu societăţii^. de credit sus arătate, prin chi* de* bitorii societăţii' convertesc impiru.muturile dntractate anterior,,învii titluri de 5%, prin împrumuturi miin titluri de 10%.. Sunt supuse numai la diferenţa de impozit proporţional deja plătit la contractarea împrumutului. ,în titluri, de 5% şi între impozitul proporţional cuvenit la valoarea reală,, a împrumutului, în titluri de 10%,::. dacă noul împrumut covârșește împrumutul vechiu. ★ Pagina S-a Atribuţiile d-lui subsecretar de stat I. Buzdugan Prin deriziunea domnlui ■ ministru al industriei şi comerţului St. 4810 din 19 Ianuarie 1932, d. L.Bulzdugan, subsecretar de stat pe lângăacel departament, a fostdelegat de a cerceta starea de fapt in Basarabia in ce priveşte Comerţul şi industria din această provincie. D-sa va avea de propus şi aplicat măsurile adecvate şi practice penttu promovarea comerţului şi indus- - triei din Basarabia, în particular a exportului produseloragricole, fie brute, fie industrializate. Camerele de comerţ şi de industrie din Basarabia, sunt puse sub autoritatea d-Sale, în executarea acestei deriziuni. Mișcare in persoana! superior CF R. D. dr.N. Demetriad, inspector drc control sanitar, clasa. III, dela seriviciul de control cfr., a fost însărei-’' nat, pe ziua de 20 Ianuarie 1932, *cu conducerea serviciului predicat central al căilor ferate, în locul d-lui dr. Mancaş, care a fost trecut la serviciul de control. 1 mi. : Pentru complectarea serviciului de control superior, al direcţiunii gene- • rale cft., s’a făcut pe data de mai ’ sus, următoarea, mişcare de personal în cadrele superioare ale funcţionarilor drumului de fier: D. ing. Bruchiher Victor, director superior, în. direcţiunea;: întreţinerji, a, fost detaşat: la serviciul de;, con-: trol, delegat a îndeplini funcţiunea de inspector pentru •chi;ştiuriile de îmi.reţinerea cilii’ şi d’e poduri. D-lui ing I. Anastasiade, i s’a re-, tras delegaţiunea de inspectori de control pentru chestiunile privind direcţiunea întreţinerii şi lucrărilor". D-sa rămâne ca inspectoratul învăţământului profesional special cfr. D. ing. Alexandrescu AI., subdirector central in direcţiunea întreţinerii, a fost detaşat la serviciul de control, fiind însărcinat a îndeplini funcţiunea dei inspector pentm chest’ibfiile de controlul clădirilor şi ăl lucrărilor noui. D. dr. Mancaş Const., desărcinat de la conducerea serviciului medical, a fost trecut ,la inspectoratul"dfi toţi-' trol sanitar. ' ’ • D. ing. Vasiliu Gh., inspector tehnic. .cl. II, a forst transferat la direcsiunea personalului și secretariatu lui ...............................................