Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-21 / nr. 9005

Joi 21 Ianuarie 1932 America la conferinţa dezarmării WASHINGON 19 (Rador). — In­tr* o conversare finală cu delegaţia americană, d. Stimson s’a pronunţat asupra politicei Statelor Unite la conferinţa dezarmării. Baza acestei politici este aceea că delegaţia a­­mericană va trebui să coopereze in toate chipurile posibile cu cele­lalte naţiuni pentru ca reuşita con­ferinţei să fie asigurată. Delegaţia americană insă va declara categoric că Statele Unite nu sunt dispuse să reducă armata sa de uscat sub nivelul actual. D. Stimson speră că apropiata conferinţă va adopta un plan de dezarmare, care să corespundă punctului de vedere al Statelor Unite, adică limitarea directă a ar­mamentelor, aceasta fiind singurul mijloc practic. D. Stimson, a adăugat că Statele Unite nu au nici un interes direct in problemele europene și nu pot să se încurce purtându-se garante ale securității in vreun mod oare■ care, Dificultăţile financiare ale oraşului New-York NEW-YORK, 19 (Danub). — Trata­tivele oraşului New-York cu banche­rii creditori pentru prelungirea da­toriilor sale sau pentru acordarea unui nou împrumut s­au terminat fără succes. Comuna New-York se află în mari dificultăţi financiare, deoarece nu va putea plăti la finele lunii creditul pe termen scurt de 32 rnm. milioane dolari. !■——I——I Trei bandiţi, încercând să evadeze, au fost împuşcaţi de jandarmi arătând toate furturile şi tâlhăriile săvârşite. Pentru complectarea cercetărilor, numiţii au fost înaintaţi postului de jandarmi din Roznov. După câteva zile de investigaţiuni, cei trei ban­diţi au fost­­­porniţi la Girov, escor­taţi de doi jandarmi, spre a se face reconstituirea unei tâlhării. In dreptul fabricii de petrol a d-lui dr. Smarack, tâlharii cari erau fără lanţuri, au încercat să fugă. Jandarmii, după somaţiile legale, rj“, rj?,aşarestaţi Gh. Chiruţă,­au tras în plin mai mute focuri de Const. Chiruţă şi Eremia Nâdaşanu. armă. ■cu au facut mărturisiri complecte.­ Cei trei bandiţi au fost omoriţi, au făcut PIATRA-NEAMŢ, 19. — Se ştie că poliţia d­in unire cu jandarmii din mai multe secţii a prins o bandă de tâlhari, cari­ au comis numeroase furturi şi jafuri, atât în oraş cât şi judeţ. In unele cazuri, bandiţii violenţe sălbatice. Tâlharii au jefuit, la drumul ma­­re acum.­doi­.luni, pe prefectul jude­ţului şi familia d-sare. Unul din ban­diţi, numit Ţiburea, fusese împuşcat cu prilejul încercuiri lui, deoarece a refuzat să se predea jandarmilor. ŞTIRI DIVERSE „Adevărul” relevă câteva afir­­maţiuni din raportul anchetei de la Soroca, cari au nevoie de lămuriri spre a nu da foc la interpretări ce ar putea slăbi concluziile. Am făcut aceasta in interesul însuş al serio­zităţii şi încredere! ce trebue să i­istere unt asemenea document o­­ficios şi nu cum se credă, in mod stupid şi cu rea credinţă, din moti­ve ce nu ar cadra cu prestigiul au­torităţii. Nouă ne este indiferent cine şi câţi au căzut victime ale incidentu­lui deja Soroca. Ne este indiferent cum se numesc, ce credinţă aveau şi ce scopuri ii purtau către cei pit mai al Nistrului. Ceia ce Importă este faptul in sine — cum foarte bine spunea şi d. Iorga in „Neamul Românesc”. Şi faptul în sine este Important nut numai pentru că el consistă în uciderea a şase oameni ci pentru că nu considerăm că este In Interesul statului român să se spună că se pot petrece asemenea lucruri fără o amănunţită cercetare şi fără sancţiunile cuvenite, dacă e cazul. Suntem un stat organizat, în cadrul căruia fiecare are drep­turi şi atribuţiuni fixate de legi A­­cest lucru elementar pare să-l fi ui­tat cei cari nu-şi pot ascunde bu­curia, când vorbesc de cazul de la Soroca, ca şi cum noi trăim izolaţi pe lume, ca şi cum creditul nostru moral şi politic n’ar fi atins de fapte susceptibile de interpretări defavo­rabile bunei noastre rândueli In­terne. Caraghioşii pot să se răţoiască cum vor, — noi ne-am spus cu­vântul şi apăsăm asupra lui pen­tru că avem înţelegerea justă a in­tereselor statului, al cărui presti­giu ar trebui să-l apere toţi cei care ţin în mână un condei Partidul nţional-ţărănesc comu­nică. Printre informaţiile greşite stre­curate în ziare cu privire la des­baterile din comitetul executiv al partidului naţional-ţărănesc, s’a publicat şi informaţia că d. G. G. Mironescu sau altcineva ar fi afir­mat în comitet că excluderile de la Romanaţi, supuse ratificării co­mitetului, s’ar fi decis de către or­ganizaţia­ judeţeană de acolo. Nimeni nu a afirmat aceasta. De altfel, în şedinţa comitetului, s’au prezentat actele din care rezultă că biroul central al partidului (De­legaţia permanentă) a hotărât a­­cele­ excluderi, aşa cum s’a proce­dat în alte cazuri assemănătore. 1). deputat M. Landau a cerut audienţă suveranului pentru a-i ex­pune chestia împuşcării celor şase tineri de la Soroca. D. Henderson preşedintele con­ferinţei dezarmării, care fusese bolnav in ultimul tim­p, s-a restabi­lit pe deplin şi s-a reinit ocupa­ţiile. Cercurile liberale afirmă că mer­sul tratativelor de la Riga nu în­dreptăţeşte excesul de pesimism, care ar rezulta din declaraţiile de aseară ale d-lui Iorga. Acele cercuri cred că nu este exclusă posibilita­tea incheerii pactului de neagre­siune cu Sovietele. . Ministerul de interne a ordonat o anchetă cu privire la activitatea d-lui Toma Metaxa, prefectul jud. Ilfov. Cu această anchetă a fost însăr­cinat un inspector general admi­nistrativ. D-na şi d. Cesianu ministrul Ro­mâniei la Paris au oferit ori un de­jun în onoarea d-nei şi d-lui Arge­­toianu. Au asistat între alţii primul mi­nistru al Franţei d. Laval cu doam­­na şi domnişoara. D. Argetoianu a părăsit apoi Pari­sul plecând la Londra. D, ministru al armatei a apro­bat ca ofiţerilor decoraţi cu ordi­nul „Ferdinand” şi cari sunt invi­taţi, în ziua de 24 ianuarie ca la palatul regal, să li se acorde câte o permisiune de patru zile şi tran­sportul în comptul ministerului. NEW­ YORK 19 (Rador). — Avia­torul australian Kingsford Smith, plecat din Anglia în ziua de 7 ianua­rie şi transportând poştă britanică, a aterizat azi dimineață la Port Darwin (Australia). Examenele de diferenţă ale învăţătorilor Ministrul instrucţiunii a hotărât ca examenele de diferenţă pentru liceu ale normaliştilor să se ţină în cursul lunei Aprilie. Materia de examinare este cea cuprinsă în programele analitice de liceu, iar examenele de studiu sunt cele aprobate de ministerul instrucţiunii şi introduse în liceele la care se vor da examene, înscrierile pentru aceste exame­ne se fac la minister (direcţia în­văţământului particular). Cererile vor fi însoţite de diplo­ma de absolvire a unei şcoli nor­male. ------ minm­m­ .......-■■■■■ Conferinţa internaţională feroviară de la Muenchen Mâine urmează să se deschidă la München dezbaterile unei confe­rinţe internaţionale feroviare, la care vor lua parte toate adminis­traţiile de căi ferate din Europa. Se va discuta chestiunea intro­duce­rii, în­ traficul internaţional de mărfuri, a titlurilor negociabile, propuse de Camera internaţională de Comerţ.­­. Conferinţa are loc sub auspiciile Uniunii internaţionale a căilor fe­rate, cu sediul la Paris. Ideea unei soluţii provizorii PARIS. 19. (Rador). — Agenţia „Havas” anunţă: „Ţinând seamă de campaniile e­­lectorale apropiate în Franţa, Ger­mania şi Statele Unite, care imobi­lizează actualmente soluţia amă­nunţită şi defintivă a chestiunei re­­paraţiunilor şi datoriilor, guver­nele din Paris şi Londra par acum să fie de acord pentru soluţia ur­­mătoare. Se va propune să se re­­înoiască in favoarea Rei­­chului moratoriul Hoover, care expiră la 1 iulie 1932, pe o perioadă de şase luni sau un an, în aceleaşi con­­dîţ­iuni. Debitorii europeni ai Statelor Unite ar cere a­­poi guvernului american acelaş tratament ca o con­diţie a moratoriului acor­dat Germaniei şi pe dura­ta acestui moratoriu. * PARIS, ÎS (Rador). — „Le Matin” unde a şti că d. Laval se va pronun­ţa, în cursul declaraţiei ministeriale pe care o va face astăzi la Cameră, pentru o scurtă prelungire a mora­toriului Hoover în favoarea Germa­niei. Şeful guvernului nu va face însă nici o aluzie la dorita amânare a conferinţei din Lausanne, căci, în această materie, iniţiativa trebuie luată de guvernul englez, acelaş ca­re a convocat conferinţa. Conversaţiunile preliminare fran­­co- britanice nu sunt terminate şi este indoelnic că ar putea ajunge la un rezultat în timp util. In orice caz, conferinţa din Lau­, sande s’ar putea reduce la o simplă reuniune a miniştrilor de finanţe sau a experţilor. O decizie ar urma apoi să inter­vină mai târziu­ favoarea restituirii către Germania a unei părţi din vechile sale colonii africane şi anume a coloniilor Togo şi Kamerun, sau cel puţin acorda­rea către Germania a unui mandat asupra acestor colonii. In felul ace­sta s’ar da Germaniei putinţa de a-şi spori puterea producţiei sale in­dustriale şi prin aceasta de a-şi spori capacitatea sa de plată în ce pri­veşte reparaţiile la cari s’a obligat în cazul când acestea n’ar putea fi anulate printr’o înţelegere a pute­rilor interesate. WASHINGTON, 10 (ca­ prin intermediul ambasa­dor). — Se anunţă că d. Tava­l, preşedintele de consiliu al Franţei, ar fi făcut un demers pe lângă guvernul Statelor Unite, dorului american la Pa­ris, in chestiunea unei­ po­­sibile proorogări a mora­toriului Hoover. Ce va conţine a d-lui Lava! înainte de conferinţă toate statele debitoare ar crea un front comun faţă de America, conferinţa din Lau­sanne ar putea avea un sens. Pentru moment, chestiunea nu este urgentă, dat fiind că Franţa trebue să plă­tească abea la 15 Septembrie 1932. După ziarul „Le Matin", conferin­ţa din Lausanne se va mărgini la o simplă întâlnire între miniştrii ţie finanţe, şi, experţii reparaţiunilor, cari vor­ propune o­ scurtă­ prelungire a moratoriului german. .. In întrevederea de eri dintre d-nii von Hoesch şi Laval a discutat a­­ceiaşi chestiune. PARIS, 19 (Rador). — Ziarul: „Le au Înţeles că numai ia cazul când Matin” publică a fi următoarele, din sursă bine informată, asupra conţi­nutului declaraţiei ministeriale, pe care d. Laval o va citi azi în­ Par­lament: Primul ministru se va pronunţa pentru o scurtă prelungire a mora­­toriului Hoover şi nu va face nici o aluzie la o eventuală amânare a con­ferinţei din Lausanne, iniţiativa pentru o astfel de amânare trebuind să vină de la Londra. Tratativele franco-engleze în acea­stă chestiune nu sunt încă termi­nate. Marile puteri, scrie „Le Matin”. Franţa şi WASHINGTON, 19 (Rador). — Ca urmare la recentul memoriu prin care se expune atitudinea Statelor Unite faţă de chestiunea datoriilor guvernamenta­le şi care a fost remis ambasadorului franceze din Washington de către d. Stimson, d. Laval, primul ministru al Franţei, a comunicat guvernului State­lor Unite că prin acel memoriu se men­ţionează că iniţiativa privitoare la a­­ceste chestiuni trebuie să vină din Eu­ropa. . . . D. Laval a declarat ambasadorului Statelor Unite la Paris că i-ar fi greu să apară în faţa Parlamentului propu­nând prorogarea suspendării datoriilor guvernamentale, fără ca să cunoască atitudinea Statelor Unite. Departamentul de Stat anunţă că me­moriul nu constitue un răspuns la nota franceză de acum câteva luni, care nu a fost comunicată publicului, însă se relevă dri seara că Franţa cerea prin acea notă ca datoriile politice şi repa­­raţiunile să aibă prioritate asupra dato­riilor particulare, dacă la sfârşitul mo­ratoriului Germania nu ar putea să plătească toate datoriile. Cercurile politice oficiale cred că d. Laval a căutat să ştie dacă ar fi vreo posibilitate ca congresul să modifice opunerea sa la orice reducere sau anu­lare a datoriilor de râzboiu, la o extindere pe termen scurt a moratoriului privitor la reparaţii. Totodată insă, toţi participanţii ar trebui să se oblice, ca încă în cursul acestui an să se întrunească din nou, pentru a se ajunge la o soluție de­finitivă. Datoriile aliaţilor împiedecă anularea reparaţiilor UN ARTICOL AL ZIARULUI „TIMES“ LONDRA. — Irntr’un articol de fond, ziarul „Times“ discută proble­ma „Franţa şi Lausanne“. Se ştie, spune ziarul, că, în cazul unei libe­rări a Germaniei de obligaţiile sale de reparaţii, datoria ei internă pe cap de locuitor va deveni cu mult mai mică ca aceia a oricărui concu­rent industrial. Deasemenea nu pa­re înţelept, de a se anula în mod d­e­­finitiv reparaţuie, atâta­ vreme cât mai rămâne în­ picioare chestiunea datoriilor de război. Pe de altă par­te însă, în Anglia a Sporit în mod permanent convingerea, că toate a­­ceste plăți sunt păgubitoare, pen­tru­ economia lumii. Dacă ar fi posibil actualmente o apropiere, atunci cel mai bun lucru ar fi să se procedeze DIMINEAȚA Data conferinţei reparaţiilor LONDRA, 19 (Danub). — Data con­ferinţei din Lausanne nu a fost încă fixată, deoarece Franța nu a răspuns definitiv dacă este de acord cu data de 25 Ianuarie. La Londra­ continuă pregătirile in vederea conferinţei. Ministru­ de externe, Sir John Si­mon, va pleca Sâmbătă la Geneva, pentru a asista la deschiderea sesiu­nii consiliului Ligii Naţiunilor, in caz că se amână conferinţa repara­­ţiunilor. Problema reparaţiilor şi problema coloniilor O SUGESTIUNE A CONTELUI COUDENHOVE-KALERGI VIENA. — Intr’un articol publicat în „Neue Freie Presse“,­ contele Coudenhove - Kalergi pledează în Demonstraţii de protestare ale evreilor germani contra hitlerismului BERLIN. — Asociaţia centrală a cetăţenilor germani de credinţă iu­daică, a organizat în seara de 16 Ian. trei mari meetinguri, la care au lut cuvântul 17 oratori şi oratoare din toate părţile ţării, vorbind des­­pre tema: „1932, anul hotăririlor“ Vorbitorii s'au ridicat cu indignare împotriva tendinţelor naţional-so­­cialiste, care vor să degradeze pe e­­vreii germani la rangul de cetăţeni de a doua clasă. In toate întrunirile s’a votat o re­­zoluţie prin care se face apel la lup­­ta pentru dreptate si pentru presti­giul german in lume. ­bordul între Lettonia şi Estonia RIGA, 19. (Rador). — Agenţia telegrafică letonă anunţă: D. Toenisson, ministrul de exter­ne­ al Estoniei, a vizitat Duminică şi Luni Riga şi a avut o întreve­dere­­cu d. Stirinsch, ministrul de externe al Letoniei. Schimbat de vederi asupra cola­borării între cele două ţări aliate, asupra conferinţei dezarmării şi a­­supra tratativelor pentru încheerea unui pact de neagresiune cu Rusia Sovietelor, au dus la constatarea unei depline identităţi de păreri .F.H pentru mărf­urile supuse vămuirii Consiliul de administraţie al Re­giei autonome cft. a stabilit noui norme de percepere a taxelor de lo­caţie, pentru mărfurile supuse vă­muirii. TERMENUL LIBER Pentru întreaga durată a opera­ţiunilor vamale, fie la frontieră, fie la predare, fie în staţia de destina­ţie, fie în altă' staţie'de'vămuire, s’a fixat un termen liber de locaţie, de 24 ore. Vagoanele cari nu vor fi vămuite în acest termen şi pentru cari se aşteaptă acte de reduceri de taxe vamale, vor fi impuse, timp de 72 ore, la plata taxei de 100 lei pe zi. Aceasta numai, atunci cârid oficiul vamal poate proba că vagonul a aşteptat actele de reducerea taxelor. După acest terrm­en, pentru toate vagoanele cari se mai află sub vă­muire, se va­ încasa taxa de locaţie. Vagoane frigo­rifere străine pentru exportul de carne şi păsări tăiate Consiliul de administraţie c. f. r. a aprobat să se ia vagoane frigo­­rifere de ajutor, de la administra­ţiile de căi ferate străine, pentru a se satisface transporturile din ce în ce mai mari ,de carne şi păsări tăiate, destinate exportu­lui. ; " Staţiunile unde se vor comanda astfel de vagoane, le vor cede tele­grafic şi. imediat inspecţiuniei de mişcare -respectivei­­;• - - Dacă nu se va dispune de un nu­ţ măr .suficient. ’de vagoane .ffisdri-’ fere româneşti, ' atunci, se va cere. inspecţiunilor -c. f. r., vecine' cu căi­le ferate streipe, să ceară,’; vagoa­ne- de. ajutor. . . V Lă-nntearieft vagonului: strein , de ajutor.te ţară, itîSpecţiutlea privi­toare 'ÎF va­ dirija,' din timp, de lat în alti parte. issA». M sts ■ încărcare cu primele trenuri de marfă. La conmandarea tuturor vagoa­nelor frigorifere, — pentru mărfu­rile de mai sus, — fie că se cer vagoane c. f. r., fie că se cer străi­ne, predători vor fi obligaţi să­­de­­pună, tot anul câte o cauţiune de­­1000 lei de vagon, prin derogare de la tariful local de mărfuri. In caz de reîncărcarea vagoane­lor, întreaga cauţiune rămâne­ în folosul­ administraţiei c. f. r., proce­­dându-se conform regulilor exis­tente: vagoanele ce nu se vor în­cărca, se vor.. pune telegrafic la dispoziţia i­­specţiunei de mişcare, sau a serviciulu central de drijare, pentru a se dirija lta­­aceiaşi zi Represiunea evaziunii fiscale Controlul salar­iilor particulare întrucât la 15 Ianuarie 1932 a ex­pirat termenul acordat de ministerul de finanţe pe baza art. 7 din legea pentru represiunea evaziunei, fiscale referitor la obligaţiunea firmelor in­dividuale şi a societăţilor de a depu­ne la adiţia financiară liste cuprin­zând numele şi domiciliul persoane­lor pe care le-au utilizat în cursul anului 1931, cu arătarea sumelor plătite în acel an, sub formă de sa­larii, tantieme, participări la benefi­cii sau altă formă, ministerul a in­vitat administraţiile financiare să ia măsuri să se extragă din aceste liste numele fiecărui contribuabil prevăzut în ele,, domiciliul şi sumele primite de el în­ cursul anului. Aces­te elemente vor fi comunicate per­cepţiilor respective cam­ imediat ce vor primi această comunicare vor îngriji să­­fie ataşată la­­dosarul fis­cal,al contribuabilului, pentru ca ve­nitul realizat să se aibe în vedere la impunerea sa globală. In acelaş timp, organele de consta­tare vor verifica şi declaraţia depusă de contribuabil şi dacă se va con­stata că ea nu cuprinde sumele in­tegral primite, pentru diferență se vor dresa acte de contravenție con­form legei. ' :'i. ......... .­rT­.f j. Aplicarea Decizii şi dispoziţiuni ale ministerului de finanţe Comisiunea centră a timbrului în şedinţa sa dela 18 cor., a luat ur­mătoarele deciziuni: Art. 13 al. II din vechea lege a timbrului limita la .144 numărul li­niilor ce se puteau scrie pe o coalâ încrustată. Art. 29 din legea timbrului azi în vigoare suprimând aliniatul de mai sus al art. 13, e evident că în urma acestei modificări cele 2 texte con­ţin dispoziţiuni absolut contrarii şi ,în consecinţă limita liniilor prevă­zută în vechilui text nu mai­­poate fi aplicată coaielor încrustate con­form art­ .111 din actuala lege sub imperiul acestei legi. Dispoziţiunea art. 25 din legea timbrului este o dispoziţiune specia­lă, care reglementează dreptul fiscu­lui la taxele de timbru, şi impozite, pe­n­tru acţiunile în justiţie introdu­se de stat sau de o persoană care s’a servit de act de p­upertate Şi în consecință este indepentă de dis­­poziţiunile procedurei civile, referi­toare la cheltue­le de judecată, care privesc numai raporturile din­tre părţile în litigiu. Așa fiind oricare ar fi modul în care procedura civilă ar dispune a­­supra suportărei cheltuelilor de ju­decată, pârâtul care a pierdut în total sau numai in parte procesul, va fi obligat la plata integrală a taxelor și impozitelor pe care sta­tul sau persoana sărcâ ar fi trebuit să le suporte, dacă n’ar fi benefi­ciat de scutire. * *■ De asemenea, in legătură cu apli­carea legii, timbrului ministerul de finanţe a dat administraţiilor fi­nanciare şi următoarele dispoziţi­uni: TIMBRAREA REGISTRELOR CO­­MERCIALE Prin legea timbrului din 1 Ianua­rie 1932 s’a dispus ca la taxele de timbru fracţiunile de leu să fie so­cotite leu întreg. Astfel fiind la filele registrelor co­merciale întrebuinţate după­ data de 1 Ianuarie 1932 se datorează o diferenţă de taxă de timbru de 50 bani la fiecare filă. Administraţiile financiare vor pu­ne în vedere tuturor comercianţilor, băncilor şi­ societăţilor din judeţ că urmează să achite diferenţa de taxă de timbru de 50 bani la filele regi­strelor întrebuinţate după data­ de 1 Ianuarie 1932. IMPUNEREA CINEMATOGRA­­FELOR Tot prin această lege art. 22 § 12, a mărginit scutirea în contractele de închiriere a locuinţelor pe o lună dacă nu se prelungesc. Pe baza acestei dispoziţiuni, nu mai beneficiază de scutire Închi­rierile de filme, de aparate de cir­nematograf, etc., care urmează a fi mpuse la Impozitul pro^n'-'.'—ni­i de 1.40 la sută oricare ar fi durata închirierei. Se vor da deri ordine organelor de control să ceară caselor de cine­matograf să facă dovada că pentru filmele ce rulează in cinematograf ful lor s’a plătit impozitul 1.40 la sută prevăzut de art. 14 § 14. Legea impune închirieri fie scrise, fie verbale. . IMPUNEREA LA ECHIVALENT In vederea impunerei la echiva­lent, legea timbrului prin art. 16 par. 4 dispune ca persoanele juri­dice şi instituţiunile ale căror bu­nuri sunt supuse acestui impozit, sunt obligate cu trei luni înainte de 1 ianuarie a fiecărui an, să facă o declaraţie scrisă de administra­ţia financiară a sediului lor, in ca­re să se arate amănunţit bunurile ce posedă. Nefacerea, declaraţiunei este pe­­depsită de lege prin art. 76.­­ Siît.cauză insă, că nu a interve­nit, nici o schimbare de proprietate , a bunurilor, cea mai măre: parte­­ dintre persoanele juridice şi\ifistL' tuțiunile­ impozabile nil. au ma 're*; petat declarăţiunile la care erau Jir,o bligate prin art. 16 paragraful 1 In astfel de cazuri dată agenți fiscului constată că nu au Intervenit­ de loc schimbări în ce privește po­sesia și valoarea bunurilor nu se vor mai face noui impuneri, ci se va repurta impozitul stabilit în anii precedenți. Aceasta repurtare se vă aduce, la îndeplinire prin întreeri generale, făcute de organele de impunere res­pective, pentru toate, 'ithpuherile,­­de acest fel şi trecute în rolurile­­ speciale. Dacă contribuabilul e de faţă, va • semna pe tablou de furişa în cuno­ştinţă, iar. h­aftă mț, .i;- se nica impunerea păstrăndtuși drept;;-. tul de apel conform.regâii; enae c. Ministerul dispensează de­ ameit. dă pentru nefacerea declarațiu- ‘ nilor. : - \ i TIMBAREA SCRISURILOR FUN-? CIARE : Prin legea privitoare iă , en­iein;. nea de scrisuri funciare ur­bane și rurale purtâ­nd cupon .de 10%, pu­­­blicată în .'„Monitorul Oficial" No.­3 din 4 Ianuarie 1931, s’a scutit de orice impozit... proporţional de tim­bru, actele de ipotecă precum şi . inscripţiile Încheiate cu societăţii^. de credit sus arătate, prin chi* de* bitorii societăţii' convertesc impiru.­muturile dn­tractate anterior,,învii ti­tluri de 5%, prin împrumuturi miin titluri de 10%.. Sunt supuse numai la diferenţa de impozit proporţional deja plătit la contractarea împrumutului. ,în titluri, de 5% şi între impozitul­ pro­­porţional cuvenit la valoarea reală,, a împrumutului,­ în titluri de 10%,::. dacă noul împrumut covârșește împrumutul vechiu.­­ ★ Pagina S-a Atribuţiile d-lui subsecretar de stat I. Buzdugan Prin deriziunea domnlui ■ m­inis­­tru al industriei şi comerţului St. 4810 din 19 Ianuarie 1932, d. L.Bulz­dugan, subsecretar de stat pe lângă­­acel departament, a fost­­delegat de­­ a cerceta starea de fapt in Basarabia in ce priveşte Comerţul şi industria din această provincie.­­ D-sa va avea de propus şi aplicat măsurile adecvate şi practice pent­tu­ promovarea comerţului şi indus-­ - triei din Basarabia, în particular a exportului produselor­­agricole, fie brute, fie industrializate.­­ Camerele de comerţ şi de indus­trie din Basarabia, sunt puse sub au­toritatea d-Sale, în executarea aces­tei deriziuni. Mișcare in persoana! superior C­F R. D. dr.­­N. Demetriad, inspector drc control sanitar, clasa. III, dela seri­viciul de control cfr., a fost însărei-’' nat, pe ziua de 20 Ianuarie 1932, *cu­ conducerea serviciului predicat cen­tral al căilor ferate, în locul d-lui dr. Mancaş, care a fost tre­cut la­ servi­ciul de control. 1 mi. : Pentru complectarea serviciulu­i de control superior, al direcţiunii gene- • rale cft., s’a făcut pe data­­ de mai ’ sus, următoarea, mişcare de personal în cadrele superioare ale funcţiona­rilor drumului de fier: D. ing. Bruchiher Victor, director superior, în. direcţiunea;: într­eţinerji, a, fost detaşat: la serviciul de;, con-: trol, delegat a îndeplini funcţiunea de inspector pentru •chi;ştiuriile de îm­i.reţinerea cilii’ şi d’e poduri. D-lui ing I. Anastasiade, i s’a re-, tras delegaţiunea de inspector­i de control pentru chestiunile privind direcţiunea întreţinerii şi lucrărilor".­ D-sa rămâne ca inspectoratul în­văţământului profesional special cfr. D. ing. Alexandrescu AI., subdirec­tor central in direcţiunea întreţi­nerii, a fost detaşat la serviciul de control, fiind însărcinat a îndeplini funcţiunea dei inspector pentm che­­st’ibfiile de controlul clădirilor şi ăl lucrărilor noui. D. dr. Mancaş Const., desărcinat de la conducerea ser­viciului medical, a fost trecut ,la inspector­atul"dfi toţi-' trol sanitar. ' ’ • D. ing. Vasiliu Gh., inspector teh­nic. .cl. II, a forst­ transferat la direc­s­­iunea personalului și secretariatu­­ lui ...............................................

Next