Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)
1932-12-19 / nr. 9334
. Discuţia mesajului la Cameră D. Gr. Iunian se răfueşte cu foştii săi tovaraşi.Debutul d-lui Eug. Titeanu Şedinţa de la 16 Decembrie Discuţia la mesaj Cuvântarea d-lui Ştefănescu-Goiceanu D. preşedinte CICEO POP: Constat că dl. prof. Cuza întrebuinţează cuvinte nepermise, pe care le regret. Continuându-şi discursul d. GOICEANU spune că în şedinţa de eri a ajuns la concluzia că Statul burghez, capitalist e falimentar. Statul liberal, corespondentul politic al capitalismului este în derută. După ce face o serie de considerente asupra dictaturii şi a corporatismului pe cari le respinge, oratorul vine la statul ţărănesc, care trebue să devină o realitate, prin reforma cooperaţiei şi prin restabilirea creditului. Oratorul prezintă cifre pentru a nu le Cuza, vă rog să retrageţi cu-;dovedi ineficacitatea regiilor. _ ofensatoare. I D-sa încheie recomandând o în- toarcere la ogor. ţintele acestea D. Al. C. CUZA refuză. Şedinţa se descinde la ora 3 juni. Sub preşedinţia d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii loan Mihalache, Ed. Mirto şi M. Ghelmegeanu. D., comandor DAN ZAHARIA şi d. 2. IONESCU-BOTOŞANI se asociază comunicării d.lui I. M. Leon, din şedinţa de Joi, asupra chestiunii submarinului „Delfinul“. D. R. CAPATINEANU, maţional- turănist, in chestie personală, resD. G. ŞTEFANESCU-GOICEANU (Gupist) în continuarea discursului început In şedinţa de Joi, se ocupă de formula statului corporativ, al cărui cel mai nou exponent în ţara noastră e d. Mihail Manoilescu. Oratorul spune că într’o ţară de plugări ca România, corporatismul este o prostie. D. A. C. CUZA : Dar dv. aveţi doctrina ? D. G. ŞTEFANESCU-GOICEANU: Interesant este nu să avem doctrină, ci să n’avem gărgăuni, domnuleBuza. D. CUZA: Sunteţi întreţinuţii ca blotel. D. preşedinte CICEO POP: Compinge acuzaţia pe care i-a adus-o dăunâzi deputatul junianist Michie, că ar fi încasat câte 11.000 lei pe zi ca membru în consiliul de administraţie al Casei Pădurilor. Spune că n’a făcut niciodată parte din vreun consiliu de administraţie, în afară de cel al administraţiei pescăriilor statului ca reprezentant al cooperaţiei. Se continuă apoi discuţia mesajului producţiei, plata arieratelor, realizarea unui credit agricol ieftin, şi se întreabă dacă nu cumva partea aceasta a mesajului este opera unui isonist. Cum s’ar putea totuşi îndrepta situaţia economică şi financiară excepţional de grea? Pe când era simplu membru al unui mare partid, d. Maniu declarase că dacă nu ne vom putea tămădui pe calea Genevei, va trebui să căutăm a ne reface prin mijloacele noastre proprii. Deşi acestea sunt două formule, care se exclud una pe alta, d. Maniu, care crede pare-se în eficacitatea amândurora, nu exclude şi posibilitatea ca să recurgem la amândouă soluţiuni în acelaş timp. Ca să guvernezi îţi trebue un program şi o echipă. Programul nu-1 avea. In 24 de ore nu-1 putea alcătui. Dacă ar fi avut programul, atunci d. Maniu îşi alcătuia o echipă potrivită cu programul. Fiindcă nu a avut programul, a trebuit să ia întâi echipa şi, luând echipa, a trebuit să ia programul echipei. Cum în echipă găsim pe d. Madgearu, pe d. Lugoșianu și, ca nu cumva să rămână îndoială asupra directivelor politicei guvernului, pe d. Mironescu ca vice-președinte al Consiliului, din momentul acela programul a devenit lămurit: Geneva. De aceea, nu mai încape îndoială că trebue să mergem la Geneva, dacă va trebui să suferim directivele actualului guvern. Dacă mergem la Geneva, trebue să ne întrebăm de ce mergem. SUSPENDAREA PLATII CUPONULUI D. Iunian spune că atunci când d-sa a declarat că trebue suspendată plata cuponului, s’a spus că e o soluţie de neofit. Acum, d. ministru al finanţelor declară că va face o importantă reducere a amortismentului—e vorba pare-se de o reducere de vreo patru miliarde lei — şi in declaraţiile de ori, d. ministru al finanţelor v’a făcut să speraţi că se va ajunge în curând la soluţii cari pe vremuri erau stigmatizate ca soluţii de om fără judecată normală, la suspendarea complectă a plăţii cuponului. Dar noi mai avem şi alte avantagii de obţinut. Nu numai o suspendare a cuponului. Va trebui să revedem mai ales procentele cari se plătesc pentru împrumuturile noastre dela 1929 încoace, dobânzi pe cari le-au calificat drept cămătăreşti chiar unii membri ai comitetului financiar dela Geneva. La împrumutul dela 1930 s’au plătit 500 milioane lei numai comision bancherilor străini. In afară de acestea, câte alte condiţiuni împovărătoare s’au alăturat, pentru a face ca acest împrumut sa fie într’adevăr un împrumut nenorocit. Dar, Geneva, ca să ne ajute, ne pune condiţii inadmisibile, nepotrivite stărilor de lucruri dela noi. Neputând primi condiţiile Genevei şi neputând aştepta, prin urmare, ajutorul străinătăţii, trebue să ne gândim la alte soluţii. Acestea sunt, în afară de neplata cuponului extern, restabilizarea. D. Iunian expune pe larg avantagiile acestei operaţiuni,drului politic în care guvernul şi majoritatea sunt chemate să lucreze. D. Titeanu spune că partidul naţional-ţărănesc a inaugurat un sistem în viaţa noastră politică: la prima încordare politică, conducătorii lui ardeleni se retrag în munţi şi rup orice contact cu Bucureştii. Eu, d. Maniu la Bădăcin; azi, d. Vaida la Valea-Seacă. Dacă există, într’adevăr, în viaţa politică a acestei ţări, probleme de ordin constituţional, ele nu se pun în atitudini enigmatice şi misterioase. Democraţia cere să fie apărată făţiş şi categoric. Problemele acestea trebue puse aici, unde pulsează întreaga viaţă şi întreaga conştiinţă românească; problemele acestea trebuesc puse cinstit în faţa opiniei publice.. Dvs. cu această metodă de fluturare a unor semne de întrebare, a unor simboluri enigmatice, creaţi în organismul acesta românesc—spune d. Titeanu—o permanentă stare febrilă, care nu este de natură să întărească unitatea sufletească şi unitatea organică, o stare care nu este de natură să grăbească procesul de sudură, românească. Opinia publică se strădueşte să distingă ce a fost ori şi ce este azi, caută să stabilească o deosebire şi nu vede. In ce putea să fie ameninţată ordinea constituţională, atunci când d. Iuliu Maniu era retras la Bădăcin şi întrucât este ea salvată azi, când d. Iuliu Maniu ia loc în capul băncii ministeriale ? D. Titeanu se ocupă apoi de capitolul de politică externă din Mesaj. In materia aceasta, ni se pun azi două categorii de probleme: una privind revizuirea tratatelor şi alta în legătură cu chestiunea semnării pactului de neagresiune cu Sovietele. In ce priveşte revizuirea tratatelor, ultimele manifestaţiuni din ţară au dovedit suficient existenţa unei admirabile solidarităţi româneşti. Mai important însă decât această manifestare — adaugă oratorul — cred că ar fi asigurarea măcar a unui fragment de solidaritate internaţională, — pentru ceea ce reprezintă cauza românească. întrucât priveşte, chestiunea semnării pactului de neagresiune, partidul naţional-ţărănesc a făcut marea greşală de a nu avea în această importantă problemă un punct de vedere clar, pe care să-l înfăţişeze până la capăt. In situaţia de echivoc, în care, neînţelegerile din partidul naţional-ţărănesc ne-au vârât pe această chestiune, desigur că nu ne prezentăm tocmai bine. D. Titeanu analizează, în continuare, mesagiul, pe ton de polemică și închei declarând că nu va vota adresa de răspuns. ★ Ședința se ridică la ora 10. i ILium lit» i Decembiie iu»«»2 Discursul d-lui Suman D. GR. IUNIAN: Nu voiu examina mesajul în întregul lui. El constitue un program de lungă durată. Pe cei mai conştiincioşi dintre dv. ar putea să vă îngrijoreze. Ţin să vă liniştesc: dacă n’aţi avea timp să rezolvaţi o mare parte dintre ele, să nu vă necăjiţi, cea mai mare parte din aceste probleme au figurat în toate mesagiile cel puțin de la 1926 încoace. Voi putea tot atât de bine figura în mesagiul cu care viitorul guvern va deschide seziunea parlamentului următor. Voi examina numai ceace este original în acest mesaj și anume: soluțiunile pe care dv. le recomandaţi pentru problema gravă la ordinea zilei, pentru rezolvarea grelei situaţîuni economice şi financiare ce o străbatem. CONSTITUŢIONALISMUL Totuşi, voi analiza unele pasagii din mesaj care n’au numai, decât o legătură, cu această problemă. In primul rând, ţin să constat că un mesaj apare o frază în mod cu totul insolit: vi se făgădueşte „funcţionarea normală a regimului nostru constituţional, care va fi o chezăşie a realizării operei ce aveţi de întreprins“. M’am întrebat despre rostul acestei fraze şi n’am găsit decât uinul singur: asigurarea, pe care guvernul are s-o dea, că va păstra complect dreptul dv. de participare la viaţa constituţională, care se reazămă în primul rând pe o viaţă parlamentara reală. Am înţeles că vi se dă acum asigurarea că această viaţă parlamentară va fi mai mult respectată decât, poate, cum a fost în trecut. Semnalez în acest răspuns la mesaj unele pasagii care apar stereotip ,în toate mesagiile: devotamentul către Coroană, grija către armată şi păstrarea legăturilor de prietenie cu toate ţările, fără deosebire. Le aprob şi eu. GRIJE ŞI DEVOTAMENT Dar aşi dori ca declaraţia de devotamentfaţă de Coroană să constitue un legământ, care să împiedice unele manifestări bolnăvicioase în viaţa noastră publică. Aşi dori să constitue o recunoaştere şi un legământ pentru viitor, că una din bazele cele mai însemnate ale vieţii noastre publice o constitue prestigiul, neştirbit al Coroanei. In ce priveşte grija pentru armată, aşi vrea ca ea să poată fi concretizată în soluţiuni ceva mai văzute şi , mai folositoare. Noi avem datoria să facem sacrificii nu numai pentru apărarea graniţelor noastre, dar pentru apărarea trăiniciei unui sistem de guvernământ, care este ameninţat în mod serios de oarecare tendinţe protivnice, care nu se mărginesc la existenţa statului nostru în forma sa de azi. Aşi dori, de aceea ca relaţiunile noastre internaţionale să fie rezemate în viitor de o ţinere în seamă a acestor realităţi şi, totodată, în menţinerea legăturilor noastre de prietenie cu diversele state să, avem mereu în vedere şi conformitatea de interese economice. REFORMA ELECTORALĂ La acest mesaj se mai vorbeşte de o problemă: ni se dau asigurări că seva veni cu o reformă electorală. Aşi voi ca ele să se transforme cel puţin acum într-o realitate. Suntem pentru reforma electorală şi cerem în primul rând desfiinţarea primei, care a dus la o adevărată falsificare a vieţii noastre poetice. Abolirea primei, va da posibilitate unei reprezentări reale a curentelor ,unei mai uşoare înţelegeri între partide, înlăturând aspectul luptelor, sălbatece de azi. Se va ajunge astfel la o însănătoşire a vieţii noastre publice. Restul mesajului se poate împărţi în trei capitole: în primul capitol se dau asigurări Genevei; în al doilea capitol se dau asigurări ţării; în al treilea capitol se înşiruie pasagiile pe cari, cum am spus, le veţi găsi în toate mesagiile. Eu mi-aş permite recomandarea ca atunci când se legiferează in problemele cele mai importante, să se ţină mai mult seamă de realităţi ca acel cari legiferează să fie într’adevăr cunoscători ai problemelor pe cari le atacă, e drept, s’ar putea să avem astfel o operă legiferatoare mai puţin mare sub raportul numeric. Dar aceasta nu mă sperie; am avea şi noi şi ţara mai puţin de lucru. Intrând în analiza părţii din mesaj în legătură cu problemele financiare, d. Iunian observă că s’a adeverit dreptatea afirmaţiilor d-sale asupra stării bugetului. SITUAŢIA BĂNCII NAŢIONALE Situaţia Băncii Naţionale este şi ea destul de grea. In orice caz, mai grea decât acum două luni. După informaţiile noastre, ea nu mai dispune pentru sprijinirea monezii decât de vreo 400 milioane devize. " Cum privim noi situaţia această grea? " Iată, d. raportor al mesajului este aproape liric in partea aceasta a răspunsului la adresă. S’ar părea că singura d-sale grijă este ca prisosul nostru de belşug şi fericire să-l vărsăm la timp umanităţii. POLITICA D-LUI MANIU D. Iunian citează mai departe părţi din mesaj, în care se promit: învestiţiuni pentru intensificarea Devierea partidului naţional-ţărănesc de la programul iniţial în încheiere d. lunian constată că guvernul se încăpăţânează în a nu înţelege că trebue să cedeze realităţilor. Pentru ce urmăriţi dv. această politică, care, — spune d. lunian— fară îndoială, este reclamată de interesul claselor producătoare, este reclamată de interesul unei categorii restrânse, de interesul capitaliştilor. Şi, nici măcar acolo, dacă o înţelegere serioasă a problemei ar fi, şi capitaliştii ar înţelege că soluţiunea aceasta este de natură să satisfacă şi interesele lor. D. Iunian produce după aceea o serie de acte pentru a dovedi afirmaţia sa că partidul naţional-ţărănesc s’a abătut dela programul iniţial, care promitea răsturnarea lumii vechi şi instituirea unor vremi noui. Astfel dintr’o scrisoare a d-lui Maniu către Mihail Cantacuzino citeşte un pasagiu care arată că s’a făcut „importante ameliorări în favoarea partidului naţional, atât in ce priveşte programul de guvernământ cât şi in ce priveşte organizaţia partidului“. Vă rog să nu uitaţi — spune d. Iunian — că partidul naţional cuprindea, pe lângă elementele din Ardeal, care aveau o politică a lor definită, elemente din Vechiul Regat, cari erau vechi rămăşiţi ale lumii vechi, pentru năruirea căreia ne organizasem noi un partid şi cam în ce priveşte influenţa în desvoltarea activităţii politice,în Vechiul Regat avea cuvânt preponderent şi nu reclamau numai „ameliorări importante în ce priveşte programul“ dar şi ameliorări importante în ce priveşte conducerea, ca nu cumva să fie temerea ca aceste ameliorări în favoarea nuanţei naţionale şi nuanţei conservatoare din Vechiul Regat ar putea ca timpul să fie modificat. Şi mai departe! „În special am ţinut să fie situaţia prietenilor noştri importanţi din Vechiul Regat, asigurată şi de la început scutită de.. şicanele la care au fost expuşi cu ocazia ultimelor alegeri“. Prin urmare, s-au făcut sacrificii importante asupra programului partidului ţărănesc care „chema la solidarizarea claselor muncitoare pentru apărarea muncii lor împotriva tendinţelor hrăpăreţe ale claselor capitaliste“. Evident, cu toate măsurile luate pentru ca ameliorările să nu fi fost făcute numai asupra programului, ci să fi fost făcute şi asupra conducerei partidului — încă o rezistenţă pentru devierea partidului nostru de la drumurile pe care şi le trăiesc, pe care le făgăduise partidul ţărănesc la constituirea lui — ar fi fost încă o posibilitate: ca acei cari au votat fuziunea să fi fost alături şi să fi luptat în sânul conducerii împotrivindu-se la predominarea în conducerea elementelor conservatoare. N’am putut realiza această solidaritate în rezistenţă. Şi atunci ne găsim astăzi în această situaţiune că vedem partidul naţional-ţărănesc cuprinzând pe întemeietorii partidului ţărănesc de pe vremuri, uitând legămintele pe care le-au luat faţă de acei cari erau chemaţi să asigure organizarea acestui nou şi nn terme partid şi luând, alături de cei cari au făcut concesiuni, apărarea unei clase restrânse, a categoriei deţinătorilor de capital, în paguba tuturor categoriilor producătoare şi în paguba economiei generale a acestei ţări. Ei bine, o asemenea politică noi n-o putem urmări. Rămânând credincioşi scornirilor pe care le-am întrezărit în clipa închegării, rămânând credincioşi programului pe temeiul căruia noi am cerut solidarizarea claselor muncitoare în cadrul partidului nostru, şi întrucât Mesajul nu face decât să onere această politică economică şi financiară, determinată de interesele unei clase restrânse, împotriva cărei nedrepte pretenţii s’a întemeiat partidul ţărănesc de nevremuri, declarăm că nu putem să votăm adresa de răspuns la Mesaj. PROECTE DEPUSE D. ministru V. MADGEARU depune patru proecte de legi financiare, pe cari le publicăm în altă parte a ziarului. Camera a aprobat urgența. Discursul d- lui Eugen Titeanu Se reia apoi discuţia mesajului. D. EUGEN TITEANU (liberal) observă că este foarte greu să se intre în analiza amănunţită a acestui mesaj, fără a se face o analiză a ca DIMINEAȚA SENATUL Şedinţa dela 16 Decembrie Şedinţa se deschide la ora 5,25 terpelări, sub preşidenţia d-lui V. Moldovan. Pe banca ministerială d. Gusti. COMUNICĂRI D. ST. IOAN aminteşte că a cerut o serie de acte dela Monitorul Ofi-, cial, în vederea desvoltării unei in- pacurilor D. v. MOLODOVAN arată că s’a intervenit în acest sens. D. T. TEODORESCU face o comunicare cu privire la vânzarea unui teren, cu care s’a păgubit Casa Cu ce se ocupă consiliile de război D. GH. T. STANCESCU, senator de Lăpuşna, adresează d-lor miniştri al apărării naţionale şi al cultelor o comunicare in legătură cu un dezertor despre care organele judiciare militare credeau că ar fi susţinut,şi adăpostit de mitropolitul Gurie al Basarabiei. In cele din urmă urmăritul a fost prins. D. Stăncescu a întrebat pe d-nii miniştri dacă au cunoştinţă că „In procesul judecat la consiliul de războiu al corpului II armată, s'au petrecut fapte, din cari unele jignesc profund demnitatea şi prestigiul I. P. S. S. Gurie, mitropolit al Basarabiei. „In ordonanţa definitivă a consiliului de război al corpului II armată a cărei copie certificată de grefa înaltei Curţi de Casaţie este în posesiunea mea, prin expunerea făcută de d. raportor al consiliului, I. P. S. S. Gurie a fost considerat drept „calomniator“. Acest fapt după aprecierile noastre constitue nu numai o gravă atingere la demnitatea de senator de drept şi mitropolit al Basarabiei, dar şi o desconsiderare ce se aduce religiei noastre creştine ortodoxe de răsărit în persoana I. P. S. S. Gurie mitropolit al Basarabiei. „In mandatul de aducere al unui inculpat, consiliul de război al corpului II armată, dă indicaţiuni agenţilor forţei publice (comenduire şi poliţie) ca să caute pe un inculpat de delict, în apartamentele I. P. S. S. Gurie, la hotel Bulevard ca şi la mănăstirea Pasărea, unde I. P. S. S. merge din când in când. Acest fapt, noi îl considerăm ca o, gravă ofensă adusă unui senator şi mitropolit al ţării. „Un ofiţer superior care şi-a calomniat şefii săi, care a fost mutat disciplinar la Orhei, adus în urmă ca un fel de recompensă in Capitală, unelteşte şi intentează diferite procese , F. S. S. Gurie cu scopuri uşor de înţeles, dar care sunt degradatoare pentru onoarea unui reprezentant al corpului ofiţeresc, jignitoare şi prejudiciabile pentru un senator şi mitropolit. „Delegatul comenduirii pieţii şi comisarul delegat al prefecturii poliţiei Capitalei, sugestionaţi de ofiţerul superior de mai sus, în loc de a căuta mai înainte pe inculpatul în cauză în locurile indicate de consiliul de război, au făcut din a lor iniţiativă descinderi şi perchiziţii la: a) Mama unui distins general în activitate. b) La fiica şi ginerile unui fost general comandant de corp de armată. c) La un administrator financiar. d) La un colonel pensionar fost comandant de brigadă şi la alţii. „Martorii acuzării, în scris şi prin grai au adus jigniri şi acuzaţiuni precise ministerului apărării naţionale. „Unii afirmând cum că „Peştele de la cap miroase“ şi ca „ministerul armatei este o fabrică de invalizi“, iar „Alţii că, „la ministerul armatei este o atmosferă încărcată şi plină de pestilenţă“ după care adresându-se celor din sală, public şi presă i-a rugat: „să tacă din gură, ca această ruşine să rămână între noi“. „In calitatea mea de senator al Basarabiei,a spus d. Stăncescu,o întreb pe d-nii miniştri de război, al instrucţiunii şi al cultelor dacă dom. hitte lor nu cred că este necesar a se da o deplină satisfacţie I. P. S. S. Gurie, mitropolit al Basarabiei, precum şi acelor onorabile familii, a căror domicilii, — fără nici o cauză pe deplin justificată, — au fost încălcate şi perchiziţionate, apuicându-se în schimb aspre şi cuvenite sancţiuni acelora cari îşi pierd timpul pe la consiliile de război şi tribunale, cu diferite procese tendenţioase. „Aştept răspunsul d-lor miniştri, în credinţa fermă că nu voiu fi nevoit să transform această comunicare in interpelare“. D. DJUVARA întreabă pe d. ministru de finanţe, dacă zvonul că agenţii fiscului evaluează terenurile agricole la aceiaşi cotă cu înainte de legea nouă, este adevărat. UN PROECT DIN INIȚIATIVA PARLAMENTARA D. BORZA depune un proect din inițiativă parlamentară, pentru modificarea legii protecției naturei. Se intră în ordinea de zi. Administrarea fondului bisericesc din Bucovina D. TIMU îşi desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al instrucţiunii şi cultelor precum şi d-lui ministru de domenii cu privire la administrarea fondului bisericesc ortodox din Bucovina. D-sa susţine că se face o administraţie foarte rea din care cauză fondul a ajuns în situaţie falimentară. Acest fond posedă vaste bogăţii care nu sunt însă bine exploatate. Interpelatorul se ocupă pe larg de modul cum sunt administrate pădurile şi de contractele respective. Cere sancţiuni contra inginerilor silvici, cari au tolerat neregulile şi arată modul prea sumar cum s’au făcut anchetele. Cu date şi documente înfăţişează cazuri precise de nereguli şi susţine că chestiunea fondului bisericesc e pentru Bucovina o chestiune de ordin social. Bucovinenii aşteaptă dreptate din partea d-lui ministru Voicu Niţescu, care totdeauna le-a venit in ajutor. D. GUSTI, depune proectul pentru modificarea legii conductei de petrol. Mitropolitul COTLARCIUC al Bucovinei răspunde interpelării cu privvire la administrarea fondului bisericesc dând lămuriri asupra exploatării lemnului. Se asociază la părerea interpelatorului că este necesar un control din partea statului. Am cerut incă de pe vremea guvernării d-lui general Averescu un control de la stat, cum era pe vremea austriacilor. Acest control nu a fost însă făcut. D. VOICU NIȚESCU, ministrul de domenii declară că va răspunde Vinerea viitoare, dat fiind că Senatul este descomplectat. Trebue să se știe însă că statul are toata solicitudinea pentru acest fond. Cei ce au drepturi de primit din partea fondului, merită ajutorul statului, aceasta se studiază de ani de zile. Sunt unii slujbași cari nu au primit lefurile. Analizează chestiunea unui contract,, care caută să elimine dreptul de control al statului Inlocuindu-l cu controlul unui aşezământ particular, aceasta nu se poate admite. Noi vom face, tot posibilul să găsim resursele necesare pentru a da drepturile preoţilor din Bucovina. Constat cu satisfacţie că sfinţia Sa nu e contra controlului, îşi exprimă credinţa că fondul va fi pe viitor mai bine administrat. Pagina 9-a PALATU JUSTITIEI Lichidarea judiciară şi delictul de bancrută Parchetul de Ilfov, prin d. procuror Mircea Tretinescu, făcuse opoziţie la Camera de acuzare, împotriva ordonanţei definitive date de judecătorul cab. 3 instrucţie, prin care conchidea la trimeterea în judecată pentru bancrută simplă, a comerciantului Ad. Goldring care după ce fusese declarat în stare de faliment (iar ca consecinţă cabinetul 3 sesizat cu instruirea laturei penale), a obţinut în urmă lichidarea judiciară în virtutea art. 12 al legii unde se prevedea că vor putea beneficia de lichidare şi faliţii cari se găsesc în situaţia de a fi obţinut autorizarea de continuare a comerţului. După cum am arătat, când am semnalat această divergenţă de principiu între parchet şi cab. 3 instrucţie, acesta din urmă este de părere că lichidarea judiciară n’a avut de fired desfiinţarea de drept a stării de faliment pentru aceşti beneficiari ai lichidării judiciare, foşti faliţi în situaţia de continuatori ai comerţului lor pe baza autorizaţiunii tribunalului şi a creditorilor. Parchetul, prin rechizitorul definitiv dat de d. procuror Tretinescu, este de părerea contrarie, că lichidarea judiciară a avut de efect desfiinţarea falimentului pentru acei cărora le acordă beneficiul lichidării, şi că dacă acesta este efectul nediscutat în ce priveşte pe comercianţii declaraţi de prima instanţă dar cu apeluri sau opoziţii contra sentinţei de declarare pendinte în momentul apariţiei legii, — nu este nici o consideraţiune pentru care acest efect sa nu se producă şi faţă de comercianţii faliţi din categoria celor cu autorizaţia de continuare de comerţ. In consecinţă, lipsind starea de faliment, elementul esenţial al bancrutei, nu este caz de urmărire. Camera de acuzare, judecând ieri opoziția parchetului, l-a admis și a reformat ordonanța și — în acord cu teza parchetului — a decis că nu există bancrută. - - Ordonanţa de suspendare a deciziei adunării Băncii Naţionale Am vorbit despre ordonanţa, dată de preşedintele trib. Ilfov s. r. comercială, d. Victor Şerbănescu, ■— ordonanţă care a provocat senzaţie, fiindcă se dispune suspendarea executării deciziei luată de adunarea generală a Băncii Naţionale, în Februarie 1932, în ce priveşte alegerea d-lor: M. Dumitrescu şi C. Băicoianu, ca administratori şi a d-lui G. Georgescu, ca cenzor. Suspendarea a fost ordonată, pe consideraţiunea gravă că s’a călcat dispoziţia statutelor Băncii, operându-Se de unii interesaţi transferuri simulate de acţiuni, pentru ca în felul acesta, instituţiuni posedând pachete de acţiuni ale Băncii Naţionale, în loc să aibă cel mult 20 de voturi fiecare (în total 60 de voturi) au dat fiinţă la peste 500 de voturi. împotriva ordonanţei preşidenţiale de suspendare, s’a făcut apel de către Banca Naţională şi cei trei’, suspendaţi. Desbaterea apelului a început ieri, în faţa tribunalului s. I com. format din d-nii judecători Ghiţescu, Istrate şi Mitulescu. Au pledat din partea apelanţilor, pentru admiterea apelului, d-nii avocaţi: Mit. Constantinescu, Stelian Ionescu, Romniceanu şi Rarincescu, — susţinând că în judecarea unei cereri de suspendare pe baza art. 165 cod comercial, — nu se putea trece în examinarea in fond a titlului pe care-l constitue transfertul de acţiuni făcut cu respectul tuturor formelor aparente. . . Disbuterile vor continua astăzi, când se crede că vor lua sfârșit. Proces de faliment Chemat în declarare de faliment de unii creditori, d. dr. Gheorghian care se află de mai mulţi ani în Franţa pentru căutarea sănătăţii, a ridicat prin avocaţii săi procuratori, excepţiunea că nu are calitatea de comerciant. Iar trib. Ilfov s. I, corner, găsind că un adevăr d. dr. Gheorghian nu este comerciant în înţelesul legii, întru cât n’a făcut in mod obişnuit acte de comerţ, a respins acţiunea de faliment. Creditorii reclamanţi au făcut apel, astfel că în faţa Curţii s. V, formată din d-nii consilieri Posa, Orleanu şi Bordeianu, s’a repus în discuţie chestiunea — care este esenţială intr’o acţiune de faliment — dacă debitorul este comerciant în înţelesul legii. D-nii av. Mircea Djuvara şi M. Munteanu-Galaţi din partea apelanţilor au cerut Curţii să admită următoarele probe, ce au de scop a stabili calitatea de comerciant a d-lui dr. Gheorghian; chemarea acestuia la interogator prin comisie rogatorie a tribunalului localităţii respective din Franţa ;şi martori cu care să se dovedească cum că debitorul a făcut în mod obişnuit acte de comerţ. Din partea debitorului au pledat d-nii av. V. Toncescu şi Gh. Petrovici, cari s’au opus la admiterea cererilor. Curtea, după mai multe zile de chibzuire, a făcut diverginţă asupra punctului acestuia, d-nii Posa şi Orleanu fiind de părere să se admită probatoriile cerute, pe când d. V. Bordeianu este de părere contrarie. Chestiunea va fi supusă din nou judecăţii, în faţa complectului de divergenţă, la o dată ce se va fixa. Concordatul Băncii Blank Ieri a avut loc a doua şedinţă a trib. Ilfov s. I comerc. in chestiunea termenului de graţie de un an pentru plata ratei concordatare, cerut de Banca Blank, în conformitate cu dispoziţiile nouei legi a concordatului preventiv. Au pledat din partea unui mic număr de deponenţi intervenienţi în cauză, d-ţiii av. G. Chiriac, A. Niteanu, etc., combătând cererea Băncii. Pe de altă parte d. av. H. Aznavorian, din partea comitetului deponenţilor organizat incă înainte de acordarea concordatului reprezentând 400 milioane lei, — a susţinut ca tribunalul să acorde termenul, căci aceasta este în interesul tuturor deponenţilor, pentru ca în acest interval să se depună toată stăruinţa în acţiunea pauliană intentată de acel comitet contra Băncii Naţionale şi a Statului, cu scop de a scoate din mâinele acestora gajurile — adevăratele valori — ce au fost stoarse Băncii Blank în perioada când aceasta se lupta cu greutăţilecunoscute. D. Aznavorian a făcut apel la deponenţii oponenţi să nu se opună la acordarea termenului, ei să dea tot sprijinul în acţiunea pauliană spre a readuce in patrimoniul comun al creditorilor chirografari (deponenţii) bunurile mobile şi imobile luate sub formă de gaj de către Banca Naţională şi ministerul de finanţe. In privinţa modalităţii acordării termenului de un an, d-sa a susţinut, contrar cererii Băncii, că prin admi- terea lui, nu înseamnă că toate ratele vor trebui să fie deplasate, ei numai prima rată, care va deveni astfel exigibilă o dată cu a doua, iar’ rata a treia să rămână plasată la termenul ei anterior. D. av. C. Xeni, pledând în replică din partea Băncii, a arătat pe scurt că incriminările aduse de deponenţii oponenţi sunt nefundate şi că tribunalul examinând situaţia Băncii (modul cum s’a comportat in strimul an de concordat de unde se vee toată buna voinţa şi buna credinţă), cum şi situaţia generală economică şi mai ales legislativă care pune toate piedicile urmăririi debitorilor Băncii,tribunalul să încuviinţeze termenul aşa cum a fost cerut. Tribunalul se va pronunţa la 20 Decembrie. GRATIS se trimete la cerere catalogul publicaţiilor Editurii „Adevărul”. Până atunci nu uitaţi să cereţi la librării romanul „Ţărani şi târgoveţi”. L-a citit atâta lume şi se vorbeşte atâta despre el, încât ar fi să rămâneţi în inferioritate faţă de semeni, ignorând această carte, care nu e numai scrisă, parcă în gândurile lectorului, oricare ar fi înţelepciunea lui, — dar captivează ca lectura unui roman senzaţional, fără să aibă defectele acestui gen literar. Un român de peste 280 pagini, 40 lei. Cumpăraţi car’tea, chiar dacă nu aveţi timp s’o citiţi acum, puneţi-o lângă căpătâi şi nu veţi regreta clipele pe cari le veţi perde cu ea, când răgazul vă va îngădui s’o răsfoiţi. s’o spunem aceasta, din spusele tuturor acelora cari s’au îndoit de ea, dar nu au mai slăbit-o din mână după ce au început s’o citească. E exclus, cititorule, să nu găseşti, în paginile acestei cărţi, vreunul din gândurile tale, chiar nemărturisite, înţelegi? Chiar dacă n’ai mai cumpărat până acum cărţi, citeşte-o pe aceasta şi ţi se va deschide gustul. CAPITALA Agresiune Muncitorul Nicolae Voiculescu, in etate de 27 ani, domiciliat în B-dul Colonel Mihail Ghica No. 64, a fost victima unei agresiuni. După cum declară el. In timp ce mergea pe B-dul Basarab, prin dreptul casei cu No. 48, a fost lovit în cap cu un baston sau ciomag de către un necunoscut care a dispărut apoi. Rănit destul de grav, a fost internat de „Salvare“ la spitalul Filantropia. Voifi să petreceţi un Crăciun frumos? Voifi să evadaţi din banalul cotidian? Voifi să scăpaţi de oboseală, de cadouri, de invitaţii costisitoare? Veniţi la Sinaia cu „Realitatea ilustrată“