Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)

1932-12-19 / nr. 9334

. Discuţia mesajului la Cameră D. Gr. Iunian se răfueşte cu foştii săi tovaraşi.­Debutul d-lui Eug. Titeanu Şedinţa de la 16 Decembrie Discuţia la mesaj Cuvântarea d-lui Ştefănescu-Goiceanu D. preşedinte CICEO POP: Con­stat că dl. prof. Cuza întrebuinţează cuvinte nepermise, pe care le regret. Continuându-şi discursul d. GOI­­CEANU spune că în şedinţa de eri a ajuns la concluzia că Statul bur­ghez, capitalist e falimentar. Statul liberal, corespondentul politic al ca­pitalismului este în derută. După ce face o serie de conside­rente asupra dictaturii şi a corpo­ratismului pe cari le respinge, ora­torul vine la statul ţărănesc, care trebue să devină o realitate, prin reforma cooperaţiei şi prin restabi­lirea creditului. Oratorul prezintă cifre pentru a nu le Cuza, vă rog să retrageţi cu-;dovedi ineficacitatea regiilor. _ ofensatoare. I D-sa încheie recomandând o în-­ toarcere la ogor. ţin­tele acestea D. Al. C. CUZA refuză. Şedinţa se descinde la ora 3 juni. Sub preşedinţia d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii loan Mi­halache, Ed. Mirto şi M. Ghelme­geanu. D., comandor DAN ZAHARIA şi d. 2­. IONESCU-BOTOŞANI se asociază comunicării d.lui I. M. Leon, din şe­dinţa de Joi, asupra chestiunii sub­marinului „Delfinul“. D. R. CAPATINEANU, maţional- turănist, in chestie personală, res­D. G. ŞTEFANESCU-GOICEANU (Gupist) în continuarea discursului început In şedinţa de Joi, se ocupă de formula statului corporativ, al cărui cel mai nou exponent în ţara noastră e d. Mihail Manoilescu. O­ratorul spune că într’o ţară de plu­gări ca România, corporatismul este o prostie. D. A. C. CUZA : Dar dv. aveţi doc­trina ? D. G. ŞTEFANESCU-GOICEANU: Interesant este nu să avem doctri­nă, ci să n’avem gărgăuni, domnule­­Buza. D. CUZA: Sunteţi întreţinuţii ca blotel. D. preşedinte CICEO POP: Com­pinge acuzaţia pe care i-a adus-o dăunâzi deputatul junianist Mi­chie, că ar fi încasat câte 11.000 lei pe zi ca membru în consiliul de admini­straţie al Casei Pădurilor. Spune că n’a făcut niciodată parte din vre­un consiliu de administraţie, în a­fară de cel al administraţiei pescă­riilor statului ca reprezentant al cooperaţiei. Se continuă apoi discuţia mesa­jului producţiei, plata arieratelor, reali­zarea unui credit agricol ieftin, şi se întreabă dacă nu cumva partea aceasta a mesajului este opera unui isonist. Cum s’ar putea totuşi îndrepta si­tuaţia economică şi financiară ex­cepţional de grea? Pe când era simplu membru al unui mare partid, d. Maniu decla­rase că dacă nu ne vom putea tă­mădui pe calea Genevei, va trebui să căutăm a ne reface prin mijloa­cele noastre proprii. Deşi acestea sunt două formule, care se exclud una pe alta, d. Maniu, care crede pare-se în eficacitatea amândurora, nu exclude şi posibilitatea ca să re­curgem la amândouă soluţiuni în acelaş timp. Ca să guvernezi îţi trebue un pro­gram şi o echipă. Programul nu-1 avea. In 24 de ore nu-1 putea al­cătui. Dacă ar fi avut programul, atunci d. Maniu îşi alcătuia o echi­pă potrivită cu programul. Fiindcă nu a avut programul, a trebuit­ să ia întâi echipa şi, luând echipa, a trebuit să ia programul echipei. Cum în echipă găsim pe d. Mad­gearu, pe d. Lugoșianu și, ca nu cumva să rămână îndoială asupra directivelor politicei guvernului, pe d. Mironescu ca vice-președinte al Consiliului, din momentul acela pro­gramul a devenit lămurit: Geneva. De aceea, nu mai încape îndoială că trebue să mergem la Geneva, da­că va trebui să suferim directivele actualului guvern. Dacă mergem la Geneva, trebue să ne întrebăm de ce mergem. SUSPENDAREA PLATII CUPO­­NULUI D. Iunian spune că atunci când d-sa a declarat că trebue suspen­dată plata cuponului, s’a spus că e o soluţie de neofit. Acum, d. ministru al finanţelor declară că va face o importantă re­ducere a amortismentului—e vorba pare-se de o reducere de vreo pa­tru miliarde lei — şi in declaraţiile de ori, d. ministru al finanţelor v’a făcut să speraţi că se va ajunge în curând la soluţii cari pe vremuri e­­rau stigmatizate ca soluţii de om fără judecată normală, la suspen­darea complectă a plăţii cuponului. Dar noi mai avem şi alte avanta­­gii de obţinut. Nu numai o sus­pendare a cuponului. Va trebui să revedem mai ales procentele cari se plătesc pentru împrumuturile noastre dela 1929 încoace, dobânzi pe cari le-au calificat drept cămă­­tăreşti chiar unii membri ai comi­tetului financiar dela Geneva. La împrumutul dela 1930 s’au plă­tit 500 milioane lei numai comision bancherilor străini. In afară de a­­cestea, câte alte condiţiuni împovă­rătoare s’au alăturat, pentru a face ca acest împrumut sa fie într’ade­­văr un împrumut nenorocit. Dar, Geneva, ca să ne ajute, ne pune condiţii inadmisibile, nepotri­vite stărilor de lucruri dela noi. Neputând primi condiţiile Gene­vei şi neputând aştepta, prin ur­mare, ajutorul străinătăţii, trebue să ne gândim la alte soluţii. Aces­tea sunt, în afară de neplata cupo­nului extern, restabilizarea. D. Iunian expune pe larg avan­­tagiile acestei operaţiuni,­drului politic în care guvernul şi majoritatea sunt chemate să lu­creze. D. Titeanu spune că partidul na­ţional-ţărănesc a inaugurat un sis­tem în viaţa noastră politică: la prima încordare politică, conducă­torii lui ardeleni se retrag în munţi şi rup orice contact cu Bucureştii. Eu­, d. Maniu la Bădăcin; azi, d. Vaida la Valea-Seacă. Dacă există, într’adevăr, în viaţa politică a acestei ţări, probleme de ordin constituţional, ele nu se pun în atitudini enigmatice şi misteri­oase. Democraţia cere să fie apăra­tă făţiş şi categoric. Problemele acestea trebue puse aici, unde pulsează întreaga viaţă şi întreaga conştiinţă românească; problemele acestea trebuesc puse cinstit în faţa opiniei publice.. Dvs. cu această metodă de flutu­rare a unor semne de întrebare, a unor simboluri enigmatice, creaţi în organismul acesta românesc—spune d. Titeanu—o permanentă stare fe­brilă, care nu este de natură să în­tărească unitatea sufletească şi u­­nitatea organică, o stare care nu este de natură să grăbească proce­sul de sudură, românească. Opinia publică se strădueşte să distingă ce a fost ori şi ce este azi, caută să stabilească o deosebire şi nu vede. In ce putea să fie amenin­ţată ordinea constituţională, atunci când d. Iuliu Maniu era retras la Bădăcin şi întrucât este ea salvată azi, când d. Iuliu Maniu ia loc în capul băncii ministeriale ? D. Titeanu se ocupă apoi de ca­pitolul de politică externă din Me­saj. In materia aceasta, ni se pun azi două categorii de probleme: una privind revizuirea tratatelor şi alta în legătură cu chestiunea semnării pactului de neagresiune cu Sovie­tele. In ce priveşte revizuirea tratate­lor, ultimele manifestaţiuni din ţară au dovedit suficient existenţa unei admirabile solidarităţi româ­neşti. Mai important însă decât a­­ceastă manifestare — adaugă ora­torul — cred că ar fi asigurarea mă­car a unui fragment de solidaritate internaţională, — pentru ceea ce re­prezintă cauza românească. întrucât priveşte, chestiunea sem­nării pactului de neagresiune, par­tidul naţional-ţărănesc a făcut ma­rea greşală de a nu avea în această importantă problemă un punct de vedere clar, pe care să-l înfăţişeze până la capăt. In situaţia de echi­voc, în care, neînţelegerile din par­tidul naţional-ţărănesc ne-au vâ­rât pe această chestiune, desigur că nu ne prezentăm tocmai bine. D. Titeanu analizează, în continu­are, mesagiul, pe ton de polemică și închei declarând că nu va vota adresa de răspuns. ★ Ședința se ridică la ora 10. i ILium lit» i Decembi­ie iu»«»2 Discursul­­ d-lui Suman D. GR. IUNIAN: Nu voiu examina mesajul în întregul lui. El consti­­tue un program de lungă durată. Pe cei mai conştiincioşi dintre dv. ar putea să vă îngrijoreze. Ţin să vă liniştesc: dacă n’aţi avea timp să rezolvaţi o mare parte dintre ele, să nu vă necăjiţi, cea mai mare parte din aceste probleme au figu­rat în toate mesagiile cel puțin de la 1926 încoace. Voi putea tot atât de bine figura în mesagiul cu care viitorul guvern va deschide seziunea parlamentului următor.­­ Voi examina numai ceace este o­­riginal în acest mesaj și anume: soluțiunile pe care dv. le recoman­daţi pentru problema gravă la or­dinea zilei, pentru rezolvarea grelei situaţîuni economice şi financiare ce o străbatem. CONSTITUŢIONALISMUL Totuşi, voi analiza unele pasagii din mesaj care n’au numai, decât o legătură, cu această problemă. In primul rând, ţin să­ constat că un mesaj apare o frază în mod cu to­tul insolit: vi se făgădueşte „func­ţionarea normală a regimului nos­tru constituţional, care va fi o che­zăşie a realizării operei ce aveţi de întreprins“. M’am întrebat despre rostul a­­cestei fraze şi n’am găsit decât ui­nul singur: asigurarea, pe care gu­vernul are s-o dea, că va păstra complect dreptul dv. de participare la viaţa constituţională, care se rea­­zămă în primul rând pe o viaţă par­lamentara reală. Am înţeles că vi se dă acum asi­gurarea că această viaţă parlamen­tară va fi mai mult respectată de­cât, poate, cum a fost în trecut. Semnalez în­ acest răspuns la me­saj unele pasagii care apar stereo­tip ,­în toate mesagiile: devotamen­tul către Coroană, grija către arma­tă şi păstrarea legăturilor­ de­­ prie­tenie cu toate ţările, fără deosebire. Le aprob şi­ eu. GRIJE ŞI DEVOTAMENT Dar aşi dori ca declaraţia de de­votament­­faţă de Coroană să cons­titue un legământ, care să împiedi­ce unele manifestări bolnăvicioase în viaţa noastră publică. Aşi dori să constitue o recunoaştere şi un legământ pentru viitor, că una din bazele­­ cele mai însemnate ale vie­ţii noastre publice o constitue pres­tigiul, neştirbit al Coroanei. In ce priveşte grija pentru arma­tă, aşi vrea ca ea să poată fi con­cretizată în soluţiuni ceva mai vă­zute şi , mai folositoare. Noi avem datoria să facem sacri­ficii nu numai pentru apărarea graniţelor noastre, dar pentru apă­rarea trăiniciei unui sistem de gu­vernământ, care este ameninţat în mod serios de oarecare tendinţe protivnice, care nu se mărginesc la existenţa statului nostru în­ forma sa de azi. Aşi dori, de aceea ca relaţiunile noastre internaţionale să fie reze­mate în viitor de o ţinere în seamă a acestor realităţi şi, totodată, în menţinerea legăturilor noastre de prietenie cu diversele state să, avem mereu în vedere şi conformitatea de interese economice. REFORMA ELECTORALĂ La acest­ mesaj se­­ mai vorbeşte de o problemă: ni se dau asigurări că se­­va­ veni cu o reformă electo­rală. Aşi voi ca ele să se transfor­me cel puţin acum într-o realitate. Suntem pentru reforma electora­lă şi cerem în primul rând desfiin­ţare­a primei, care a dus la o adevă­rată falsificar­e a vieţii noastre po­etice. Abolirea primei, va da posibilitate unei reprezentări reale a curente­lor ,unei mai uşoare înţelegeri între partide, înlăturând­ aspectul luptelor, sălbatece de­ azi. Se va ajunge astfel la o însănătoşire a vieţii noastre publice. Restul mesajului se poate împărţi în trei capitole: în primul capitol se dau asigurări Genevei; în al doilea capitol se dau asigurări ţă­rii; în al treilea capitol se înşiruie pasagiile pe cari, cum am spus, le veţi găsi în toate mesagiile. Eu mi-aş permite recomandarea ca atunci când se legiferează in problemele cele mai importante, să se ţină mai mult seamă de­ realităţi ca acel cari legiferează să fie în­­tr’adevăr cunoscători ai probleme­lor pe cari le atacă, e drept, s’ar putea să avem astfel o operă legi­­fera­toare mai puţin mare sub ra­portul numeric. Dar aceasta nu mă sperie; am avea şi noi şi ţara mai puţin de lucru. Intrând în analiza părţii din me­saj în legătură cu problemele finan­ciare, d. Iunian observă că s’a ade­verit dreptatea afirmaţiilor d-sale asupra stării bugetului. SITUAŢIA BĂNCII NAŢIONALE Situaţia Băncii Naţionale este şi ea destul de grea. In orice caz, mai grea decât acum două luni. După informaţiile noastre, ea nu mai dis­pune pentru sprijinirea monezii de­­cât de vreo 400 milioane devize. " Cum privim noi situaţia această grea? " Iată, d. raportor al mesajului este aproape liric in partea aceasta a răspunsului la adresă. S’ar părea că singura d-sale gri­jă este ca prisosul nostru de bel­şug şi fericire să-l vărsăm la timp umanităţii. POLITICA D-LUI MANIU D. Iunian citează mai departe părţi din mesaj, în care se promit: învestiţiuni pentru intensificarea Devierea partidului naţional-ţărănesc de la programul iniţial în încheiere d. lunian constată că guvernul se încăpăţânează în a nu înţelege că trebue să cedeze reali­tăţilor. Pentru ce urmăriţi dv. această politică, care, — spune d. lunian— fară îndoială, este reclamată de in­teresul claselor producătoare, este reclamată de interesul unei catego­rii restrânse, de interesul capitali­ştilor. Şi, nici măcar acolo, dacă o înţelegere serioasă a problemei ar fi, şi capitaliştii ar înţelege că so­­luţiunea aceasta este de natură să satisfacă­ şi interesele­­ lor. D. Iunian produce după aceea o serie de acte pentru a dovedi afir­maţia sa că partidul naţional-ţără­nesc s’a abătut dela programul i­­niţial, care promitea răsturnarea lu­mii vechi şi instituirea unor vremi noui. Astfel dintr’o scrisoare a d-lui Maniu către Mihail Cantacuzino ci­teşte un pasagiu care arată că s’a făcut „importante ameliorări în fa­voarea partidului naţional, atât in ce priveşte programul de guvernă­mânt cât şi in ce priveşte organiza­ţia partidului“. Vă rog să­ nu uitaţi — spune d. Iunian — că partidul naţional cuprindea, pe lângă ele­mentele din Ardeal, care aveau o politică a lor definită, elemente din Vechiul Regat, cari erau vechi ră­­măşiţi ale lumii vechi, pentru nă­ruirea căreia ne organizasem noi un partid şi cam­ în ce priveşte influ­enţa în desvoltarea activităţii poli­tice,­­în Vechiul Regat avea cuvânt preponderent şi nu reclamau numai „ameliorări importante în ce pri­veşte programul“ dar şi ameliorări importante în ce priveşte­ conduce­rea, ca nu cumva să fie temerea ca aceste ameliorări în favoarea nu­anţei naţionale şi nuanţei conserva­toa­re din Vechiul Regat ar putea ca timpul să fie modificat. Şi mai de­parte! „În special am ţinut să fie situaţia prietenilor noştri importanţi din Vechiul Regat, asigurată şi de la început scutită de.. şicanele la care au fost expuşi cu ocazia ulti­melor alegeri“. Prin urmare, s-au făcut sacrificii importante asupra programului par­tidului ţărănesc care „chema la solidarizarea claselor muncitoare pentru apărarea muncii lor împo­triva tendinţelor hrăpăreţe ale cla­selor capitaliste“. Evident, cu toate măsurile luate pentru ca ameliorările să nu fi fost făcute numai asupra programului, ci să fi fost făcute şi asupra condu­­cerei partidului — încă o rezistenţă pentru devierea partidului nostru de la drumurile pe care şi le trăiesc, pe care le făgăduise partidul ţă­rănesc la constituirea lui — ar fi fost încă o posibilitate: ca acei cari au votat fuziunea să­ fi fost alături şi să fi luptat în sânul conducerii împotrivindu-se la predominarea în conducerea elementelor conserva­toare. N’am putut realiza această solida­ritate în rezistenţă. Şi atunci ne găsim astăzi în a­­ce­astă situaţiune că vedem partidul naţional-ţărănesc cuprinzând pe în­temeietorii partidului ţărănesc de pe vremuri, uitând legămintele pe care le-au luat faţă de acei cari e­­rau chemaţi să asigure organizarea acestui nou şi nn term­e partid şi lu­ând, alături de cei cari au făcut concesiuni, apărarea unei clase res­trânse, a categoriei deţinătorilor de capital, în paguba tuturor categorii­lor producătoare şi în paguba eco­nomiei generale a acestei ţări. Ei bine, o asemenea politică noi n-o putem urmări. Rămânând credincioşi scornirilor pe care le-am întrezărit în clipa în­chegării, rămânând credincioşi pro­gramului pe temeiul căruia noi am cerut solidarizarea claselor munci­toare în cadrul partidului nostru, şi întrucât Mesajul nu face­ decât să onere această politică economică şi financiară, determinată de intere­sele unei clase restrânse, împotriva cărei nedrepte pretenţii s’a în­temeiat partidul ţărănesc de ne­­vre­muri, declarăm că nu­ putem să vo­tăm adresa de răspuns la Mesaj. PROECTE DEPUSE D. ministru V. MADGEARU depu­ne patru proecte de legi financiare, pe cari le publicăm în altă parte a ziarului. Camera a aprobat urgența. Discursul d- lui Eugen Titeanu Se reia apoi discuţia mesajului. D. EUGEN TITEANU (liberal) ob­servă că este foarte greu să se intre în analiza amănunţită a acestui me­saj, fără a se face o analiză a ca­ DIMINEAȚA SENATUL Şedinţa dela 16 Decembrie Şedinţa se deschide la ora 5,25 terpelări, sub preşidenţia d-lui V. Moldovan. Pe banca ministerială d. Gusti. COMUNICĂRI D. ST. IOAN aminteşte că a cerut o serie de acte dela Monitorul Ofi-­­, cial, în vederea desvoltării unei in- pacurilor D. v. MOLODOVAN arată că s’a intervenit în acest sens. D. T. TEODORESCU face o co­municare cu privire la vânzarea unui teren, cu care s’a păgubit Casa Cu ce se ocupă consiliile de război D. GH. T. STANCESCU, senator de Lăpuşna, adresează d-lor miniştri al apărării naţionale şi al cultelor o co­municare in legătură cu un dezer­tor despre care organele judiciare militare credeau că ar fi susţinut,şi adăpostit de mitropolitul Gurie al Basarabiei. In cele din urmă urmă­­ritul a fost prins. D. Stăncescu a întrebat pe d-nii miniştri dacă au cunoştinţă că „In procesul judecat la consiliul de războiu al corpului II armată, s'au petrecut fapte, din cari unele jignesc profund demnitatea şi pre­stigiul I. P. S. S. Gurie, mitropolit al Basarabiei. „In ordonanţa definitivă a consi­liului de război al corpului II armată a cărei copie certificată de grefa înaltei Curţi de Casaţie este în po­sesiunea mea, prin expunerea făcută de d. raportor al consiliului, I. P. S. S. Gurie a fost considerat drept „ca­­lomniator“. Acest fapt după aprecie­rile noastre constitue nu numai o gravă atingere la demnitatea de se­nator de drept şi mitropolit al Ba­sarabiei, dar şi o desconsiderare ce se aduce religiei noastre creştine or­todoxe de răsărit în persoana I. P. S. S. Gurie mitropolit al Basarabiei. „In mandatul de aducere al u­­nui inculpat, consiliul de război al corpului II armată, dă indicaţiuni agenţilor forţei publice (comenduire şi poliţie) ca să caute pe un incul­pat de delict, în apartamentele I. P. S. S. Gurie, la hotel Bulevard ca şi la mănăstirea Pasărea, unde I. P. S. S. merge din când in când. Acest fapt, noi îl considerăm ca o, gravă ofensă adusă unui senator şi mitro­polit al ţării. „Un ofiţer superior care şi-a ca­lomniat şefii săi, care a fost mutat disciplinar la Orhei, adus în urmă ca un fel de recompensă in Capitală, unelteşte şi intentează diferite pro­­cese , F. S. S. Gurie cu scopuri uşor de înţeles, dar care sunt degrada­toare pentru onoarea unui reprezen­tant al corpului ofiţeresc, jignitoare şi prejudiciabile pentru un senator şi mitropolit. „Delegatul comenduirii pieţii şi co­misarul delegat al prefecturii poli­ţiei Capitalei, sugestionaţi de ofiţe­­rul superior de mai sus, în loc de a căuta mai înainte pe inculpatul în cauză în locurile indicate de consi­liul de război, au făcut din a lor ini­ţiativă descinderi şi perchiziţii la: a) Mam­a unui distins general în activitate. b) La fiica şi ginerile unui fost ge­neral comandant de corp de armată. c) La un administrator financiar. d) La un colonel pensionar fost comandant de brigadă şi la alţii. „Martorii acuzării, în scris şi prin grai au adus jigniri şi acuzaţiuni pre­cise ministerului apărării naţionale. „Unii afirmând cum că „Peştele de la cap miroase“ şi ca „ministerul ar­matei este o fabrică de invalizi“, iar „Alţii că, „la ministerul armatei este o atmosferă încărcată şi plină de pestilenţă“ după care adresân­­du-se celor din sală, public şi presă i-a rugat: „să tacă din gură, ca a­­ceastă ruşine să rămână între noi­“. „In calitatea mea de senator al Basarabiei,­a spus d. Stăncescu,o întreb pe d-nii miniştri de război, al instrucţiunii şi al cultelor dacă dom. hitte lor nu cred că este necesar a se da o deplină satisfacţie I. P. S. S. Gurie, mitropolit al Basarabiei, pre­cum şi acelor onorabile familii, a că­ror domicilii, — fără nici o cauză pe deplin justificată, — au fost în­călcate şi perchiziţionate, apuicân­­du-se în­ schimb aspre şi cuvenite sancţiuni acelora cari îşi pierd tim­pul pe la consiliile de război şi tri­bunale, cu diferite procese tenden­ţioase. „Aştept răspunsul d-lor miniştri, în credinţa fermă că nu voiu fi ne­­voit să transform această comuni­care in interpelare“. D. DJUVARA întreabă pe d. mi­nistru de finanţe, dacă zvonul că a­­genţii fiscului evaluează terenurile a­­gricole la aceiaşi cotă cu înainte de legea­ nouă, este adevărat. UN PROECT DIN INIȚIATIVA PARLAMENTARA D. BORZA depune un proect din inițiativă parlamentară, pentru mo­dificarea legii protecției naturei. Se intră în ordinea de zi. Administrarea fondului bisericesc din Bucovina D. TIMU îşi desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al instruc­ţiunii şi cultelor precum şi d-lui mi­nistru de domenii cu privire la ad­ministrarea fondului bisericesc orto­dox din Bucovina. D-sa susţine că se face o admini­straţie foarte rea din care cauză fondul a ajuns în situaţie falimen­tară. Acest fond posedă vaste bogă­ţii care nu sunt însă bine exploa­tate. Interpelatorul se ocupă pe larg de modul cum sunt administrate pădu­rile şi de contractele respective. Ce­re sancţiuni contra inginerilor sil­vici, cari au tolerat neregulile şi a­­rată modul prea sumar cum s’au fă­cut anchetele. Cu date şi documente înfăţişează cazuri precise de nereguli şi susţine că chestiunea fondului bisericesc e pentru Bucovina o chestiune de or­din­ social. Bucovinenii aşteaptă dreptate din partea d-lui ministru Voicu Niţescu, care totdeauna le-a venit in ajutor. D. GUSTI, depune proectul pen­tru modificarea legii conductei de petrol. Mitropolitul COTLARCIUC al Bu­covinei răspunde interpelării cu pri­­vvire la administrarea fondului bise­ricesc dând lămuriri asupra exploa­tării lemnului. Se asociază la părerea interpela­­torului că este necesar un control din partea statului. Am cerut incă de pe vremea guvernării d-lui gene­ral Averescu un control de la stat, cum era pe vremea austriacilor. A­­cest control nu a fost însă făcut. D. VOICU NIȚESCU, ministrul de domenii declară că va răspunde Vi­nerea viitoare, dat fiind că Senatul este descomplectat. Trebue să se știe însă că statul are toata solicitudinea pentru acest fond. Cei ce au drepturi de primit din partea fondului, merită ajutorul sta­tului, aceasta se studiază de ani de zile. Sunt unii slujbași cari nu au primit lefurile. Analizează chestiunea unui con­tract,, care caută să elimine dreptul de control al statului Inlocuindu-l cu controlul unui aşezământ parti­cular, aceasta nu se poate admite. Noi vom face, tot­ posibilul să găsim resursele necesare­ pentru a da drep­turile preoţilor din Bucovina. Constat cu satisfacţie că sfinţia Sa nu e contra controlului, îşi exprimă credinţa că fondul va fi pe viitor mai bine administrat. Pagina 9-a PALATU JUSTITIEI Lichidarea judiciară şi delictul de bancrută Parchetul de Ilfov, prin d. procu­ror Mircea Tretinescu, făcuse opo­ziţie la Camera de acuzare, împotri­va ordonanţei definitive date de ju­decătorul cab. 3 instrucţie, prin care conchidea la trimeterea în judecată pentru bancrută simplă, a comer­ciantului Ad. Goldring care după ce fusese declarat în stare de fali­ment (iar ca consecinţă cabinetul 3 sesizat cu instruirea laturei penale), a obţinut în urmă lichidarea judi­ciară în virtutea art. 12 al legii unde se prevedea că vor putea beneficia de­ lichidare şi faliţii cari se găsesc în situaţia de a fi obţinut autoriza­rea de continuare a comerţului. După cum am arătat, când am sem­nalat această divergenţă de principiu între parchet şi cab. 3 instrucţie,­­ acesta din urmă este de părere că lichidarea judiciară n’a avut de fi­red desfiinţarea de drept a stării de faliment pentru aceşti beneficiari ai lichidării judiciare, foşti faliţi în situaţia de continuatori ai comerţu­lui lor pe baza autorizaţiunii tribu­nalului şi a creditorilor. Parchetul, prin rechizitorul defi­nitiv dat de d. procuror Tretinescu, este de părerea contrarie, că lichi­darea judiciară a avut de efect des­fiinţarea falimentului pentru acei cărora le acordă beneficiul lichi­dării, şi că dacă acesta este efectul nediscutat în ce priveşte pe comer­cianţii declaraţi de prima instanţă dar cu apeluri sau opoziţii contra sentinţei de declarare pendinte în momentul apariţiei legii, — nu este nici o consideraţiune pentru care a­­cest efect sa nu se producă şi faţă de comercianţii faliţi din categoria celor cu autorizaţia de continuare de comerţ. In consecinţă, lipsind starea de faliment, elementul esen­ţial al bancrutei, nu este caz de ur­mărire. Camera de acuzare, judecând ieri opoziția parchetului, l-a admis și a reformat ordonanța și — în acord cu teza parchetului — a decis că nu există bancrută. - - Ordonanţa de suspendare a deciziei adunării Băncii Naţionale Am vorbit despre ordonanţa, dată de preşedintele trib. Ilfov s. r. co­mercială, d. Victor Şerbănescu, ■— ordonanţă care a provocat senzaţie, fiindcă se dispune suspendarea exe­cutării deciziei luată de adunarea generală a Băncii Naţionale, în Fe­bruarie 1932, în ce priveşte alegerea d-lor: M. Dumitrescu şi C. Băicoia­­nu, ca administratori şi a d-lui G. Georgescu, ca cenzor. Suspendarea a fost ordonată, pe consideraţiunea gravă că s’a călcat dispoziţia statutelor Băncii, operân­­du-Se de unii interesaţi transfer­uri simulate de acţiuni, pentru ca în fe­lul acesta, instituţiuni posedând pa­chete de acţiuni ale Băncii Naţionale, în loc să aibă cel mult 20 de voturi fiecare (în total 60 de voturi) au dat fiinţă la peste 500 de voturi. împotriva ordonanţei preşiden­­ţiale de suspendare, s’a făcut apel de către Banca Naţională şi cei trei’, suspendaţi. Desbaterea apelului a început ieri, în faţa tribunalului s. I com. format din d-nii judecători Ghiţescu, Istrate şi Mitulescu. Au pledat din partea apelanţilor, pentru admiterea apelului, d-nii a­­vocaţi: Mit. Constantinescu, Stelian Ionescu, Romniceanu şi Rarincescu, — susţinând că în judecarea unei ce­reri de suspendare pe baza art. 165 cod comercial, — nu se putea trece în examinarea in fond a titlului pe care-l constitue transfertul de ac­­ţiuni făcut cu respectul tuturor for­melor aparente. . . D­isbuterile vor continua astăzi, când se crede că vor lua sfârșit. Proces de faliment Chemat în declarare de faliment de unii creditori, d. dr. Gheorghian care se află de mai mulţi ani în Franţa pentru căutarea sănătăţii,­­ a ridicat prin avocaţii săi procura­tori, excepţiunea că nu are calitatea de comerciant. Iar trib. Ilfov s. I, corner, găsind că un adevăr d. dr. Gheorghian nu este comerciant în înţelesul legii, întru cât n’a făcut in mod obişnuit acte de comerţ,­­ a respins acţiunea de faliment. Creditorii reclamanţi au făcut a­­pel, astfel că în faţa Curţii s. V, for­mată din d-nii consilieri Posa, Or­­leanu şi Bordeianu, s’a repus în dis­cuţie chestiunea — care este esen­ţială intr’o acţiune de faliment — dacă debitorul este comerciant în înţelesul legii. D-nii av. Mircea Djuvara şi M. Munteanu-Galaţi din partea apelan­ţilor au cerut Curţii să admită ur­mătoarele probe, ce au de scop a sta­bili calitatea de comerciant a d-lui dr. Gheorghian; chemarea acestuia la interogator prin comisie rogatorie a tribunalului localităţii respective din Franţa ;şi martori cu care să se dovedească cum că debitorul a fă­cut în mod obişnuit acte de comerţ. Din partea debitorului au pledat d-nii av. V. Toncescu şi Gh. Petro­­vici, cari s’au opus la admiterea ce­rerilor. Curtea, după mai multe zile de chibzuire, a făcut diverginţă asupra punctului acestuia, d-nii Posa şi Or­­leanu fiind de părere să se admită probatoriile cerute, pe când d. V. Bordeianu este de părere contrarie. Chestiunea va fi supusă din nou judecăţii, în faţa complectului de divergenţă, la o dată ce se va fixa. Concordatul Băncii Blank Ieri a avut loc a doua şedinţă a trib. Ilfov s. I comerc. in chestiunea termenului de graţie de un an pen­tru plata ratei concordatare, cerut de Banca Blank, în conformitate cu dispoziţiile nouei legi a concordatu­lui preventiv. Au pledat din partea unui mic număr de deponenţi intervenienţi în cauză, d-ţiii av. G. Chiriac, A. Ni­­teanu, etc., combătând cererea Băncii. Pe de altă parte d. av. H. Aznavo­­rian, din partea comitetului depo­nenţilor organizat incă înainte de a­­cordarea concordatului reprezentând 400 milioane lei, — a susţinut ca tri­bunalul să acorde termenul, căci a­­ceasta este în interesul tuturor depo­nenţilor, pentru ca în acest interval să se depună toată stăruinţa în ac­ţiunea pauliană intentată de acel co­mitet contra Băncii Naţionale şi a Statului, cu scop de a scoate din mâinele acestora gajurile — adevă­ratele valori — ce au fost stoarse Băncii Blank în perioada când a­­ceasta se lupta cu greutăţile­­cunos­cute. D. Aznavorian a făcut apel la de­ponenţii oponenţi să nu se opună la acordarea termenului, ei să dea tot sprijinul în acţiunea pauliană spre a readuce in patrimoniul comun al creditorilor chirografari (deponen­ţii) bunurile mobile şi imobile luate sub formă de gaj de către Banca Na­ţională şi ministerul de finanţe. In privinţa modalităţii acordării termenului de un an, d-sa a susţinut, contrar cererii Băncii, că prin admi-­ terea lui, nu înseamnă că toate ra­tele vor trebui să fie deplasate, ei numai prima rată, care va deveni astfel exigibilă o dată cu a doua, iar’ rata a treia să rămână plasată la ter­menul ei anterior. D. av. C. Xeni, pledând în replică din partea Băncii, a arătat pe scurt că incriminările aduse de deponen­ţii oponenţi sunt n­efundate şi că tri­bunalul examinând situaţia Băncii (modul cum s’a comportat in­ s­tri­­mul an de concordat de unde se ve­­e toată buna voinţa şi buna credin­ţă), cum şi situaţia generală econo­mică şi mai ales legislativă care pu­ne toate piedicile urmăririi debito­rilor Băncii,tribunalul să încu­viinţeze termenul aşa cum a fost cerut. Tribunalul se va pronunţa la 20 Decembrie. GRATIS se trimete la cerere catalogul publi­caţiilor Editurii „Adevărul”. Până atunci nu uitaţi să cereţi la­ librării romanul „Ţărani şi târgo­veţi”. L-a citit atâta lume şi se vor­­beşte atâta despre el, încât ar fi să rămâneţi în inferioritate faţă de se­meni, ignorând această carte, care nu e numai scrisă, parcă în gându­rile lectorului,­­ oricare ar fi în­ţelepciunea lui, — dar captivează ca lectura unui roman senzaţional, fără să aibă defectele acestui gen literar. Un român de peste 280 pagini, 40­ lei. Cumpăraţi car’tea, chiar dacă nu aveţi timp s’o citiţi acum, puneţi-o lângă căpătâi şi nu veţi regreta cli­­pele pe cari le veţi perde cu ea, când răgazul vă va îngădui s’o răsfoiţi. s’o spunem aceasta, din spusele tu­turor acelora cari s’au îndoit de ea, dar nu au mai slăbit-o din mână după ce au început s’o citească. E exclus, cititorule, să nu găseşti, în paginile acestei cărţi, vreunul din­ gândurile tale, chiar nem­ărturisite, înţelegi? Chiar dacă n’ai mai cum­părat până acum cărţi, citeşte-o pe aceasta şi ţi se va deschide gustul. CAPITALA Agresiune Muncitorul Nicolae Voiculescu, in etate de 27 ani, domiciliat în B-dul Colonel Mihail Ghica No. 64, a fost victima unei agresiuni. După cum declară el. In timp ce mergea pe B-dul Basarab, prin drep­tul casei cu No. 48, a fost lovit în cap cu un baston sau ciomag de către un necunoscut care a dispă­rut apoi. Rănit destul de grav, a fost inter­nat de „Salvare“ la spitalul Filan­tropia. Voifi să petreceţi un Crăciun frumos? Voifi să evadaţi din banalul cotidian? Voifi să scăpaţi de oboseală, de cadouri, de invi­taţii costisitoare? Veniţi la Sinaia cu „Realitatea ilustrată“

Next