Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)

1933-11-20 / nr. 9662

Lain! 20 Noembrie IS88 Presa şi numărul festiv al „Dimineţii Din pasista Asociaţiei culturale „Concordia” primim o călduroasă adresă de felicitare în urma inau­gurării clădirii noastre şi a apari­ţiei numărului nostru festiv. Primim: Prea stimate d-le Batzaria Am citit cu o deosebită atenţie numărul festiv,­­căci sărbătoarea Dimineţii este sărbătoarea noastră a tutulor cititorilor săi credincioşi. Tot ce s’a publicat in acest număr era interesant, dar m’a mirat că nimeni n’a relevat rolul important ce-i joacă ziarul ca intermediar în­tre caritatea publică şi oamenii ne­voiaşi! Poată sunt mulţi dintre noi, cari, când iau ziarul în mână cite­sc mai întâi rubrica „Pentru i­nimile caritabile”. Oare a uitat prietena mea, d-na Faimen, pe „ba­ba Rada” care-i trimitea obolul său de la Mărăşeşti? sau cealaltă prie­tenă a mea, d-na Marghita, succesul­­colectei pentru copilul in cărucior? Câţi redactori sunt la „Diminea­ţa” tot atâtea suflete bune se pot număra! De la directori până la cel mai mic scriitor, nici unul nu re­fuza, când­­ ceri un serviciu! Nici nu vreau să­­citez numele tuturor acelora, la cari ara apelat de câte ori aveam nevoe de o pu­blicare gratuită pentru protejaţii mei ca să nu le atrag prea mulţi „clienţi” dar recunoştinţa mea e a­­dâncă, şi această recunoştinţă mi-a pus azi condeiul in mână, ştiindu­­mă să vă o exprim pe aceasta cale. Iar d-tră d-le Batzaria, vă mărturi­sesc, că sub ori şi ce pseudonim, vă daţi de gol, prin nobleţea senti­mentelor pe care nu le puteţi as­cunde. Cu distinsă stimă THERESE BALLY „Vocea Galaţilor“ scrie: Presa care vorbeşte despre sine atât de rar şi se ocupă zilnic de du­rerile mulţimii, a făcut excepţie o singură zi de la această regulă tra­diţională şi a vorbit despre rob­i ei in desăvârşirea Statului Românesc. Este vorba de numărul festiv al „Dimineţii”, care in afară de o tech­­nică desăvârşită prin care iu trece multe publicaţii similare din Occi­dent, in cele peste IOD pagini ale sale, ne-a dat o imagine vie a Româ­niei de-acum 30 ani până azi Sărbă­torirea are o însemnătate cu atât mai mare cu cât „Dimineaţa" şi cele­lalte publicaţiuni ce apar în aceiaşi editură, sunt primele şi singurele ziare democratice, nu toată accepţiu­nea cuvântului. Pagina „Etape" care zugrăveşte luptele duse de „Adevă­rul" şi „Dimineaţa" împotriva orori­lor inutile din 1907. Împroprietări­rea, dreptul de vot şi celelalte mari reforme înfăptuite in ţara noastră, este o frescă fidelă de lupte violen­te duse ani dearândul, într-o vreme când oamenii politici erau departe de vederile democratice. Reformele s'au realizat, timpuri grele au trecut şi cu toate acestea „Adevărul*" şi .Dimineaţa" făcând sacrificii au re­uşit să stăpânească vremurile şi du­pă 30 ani de muncă se pot declara mulţumiţi de ce au realizat până a­­c­um. La inaugurarea noului palat al a­­cestor ziare noi nu le facem altă u­­rare decât să continue cu aceiaşi râvnă munca începută, pentru pro­păşirea României in primul rând, şi a­­oazetării. ____ „VOCEA GALAŢILOR“ Ziarul „Czemowitzjer Allgemeine Zeitung“ scrie: Duminică a apărut un număr spe­cial al ziarului „Dimineaţa“ conţi­nănd peste o sută de pagini. Numă­rul special a apărut cu prilejul inau­gurării imensului palat în care s-a instalat editura „Adevărul“, una din cele mai vechi instituţii de editură din Bucureşti. In această editură a­­par in primul rând cele două coti­diane „Dimineaţa“ şi „Adevărul“ precum si o serie de reviste săptă­mănale, revista de artă şi de specia­litate, din cele mai variate domeniu Numărul special este o adevărată operă de maestru din punct de ve­dere ziaristic şi technic. Fiecare pa­gină restrânge viaţa culturală ro­mânească şi conţine contribuţia ce­lor mai buni scriitori. Numărul tre­ce în revistă viaţa politică, econo­mică şi culturală a ţării. Foarte in­teresante sunt fotografiile şi tablou­rile, in deosebi prima pagină. * Ziarul „Morgenblatt“ scrie urmă­toarele: „Marele cotidian bucureştean „Di­mineaţa“ a apărut Duminica trecu­tă intr’un număr festiv de 128 pa­gini. . . Din puct de vedere redacţional, ca şi din punct de vedere tehnic şi grafic, numărul festiv al „Dimi­neţii“ se prezintă in condiţiuni ne­întrecute la noi in ţară. Coperta acestui număr este cum nu se poate mai reuşită­ Trebue să constatăm că, editură, ziarelor „Adevĕrul“ şi . Dimineaţa posedă, cele mai desă­vârşite instalaţii tipografice. Din conţintul numărului festiv se poate vedea, intreaga, activitate de, până în­ prezent a ziarelor „Adevĕrul" şi „Dimineaţa. Numărul festiv- cuprtfuie­ţii un număr însemnat de pagini, rezervate tuturor publicaţiilor, care apar in editura Adevărului“. Succesul obţinut nu constitue o surpriză, întrucât „Dimineaţa“ este ziarul cel mai bine informat de la noi din ţară şi totodată ziarul in­­tr’adevăr democratic, iar „Adevă­rul este cel mai obiectiv şi mai bine scris dintre toate ziarele politice de la noi din ţară“. * „Gazeta Medicală“ scrie: Un eveniment în presa românea­scă a fost, zilele trecute, numărul festiv al ziarului „Dimineaţa“, scos cu prilejul terminării lucrărilor de unificare a palatului său, care e tot­odată vasta uzină in cuprinsul că­reia se munceşte încontinuu, zi şi noapte, ca intr’un stup. • Condiţiunile, tehnice de prezintare a acestui număr de gazetă, frumos şi bogat, învederează gradul de per­fecţionare a mijloacelor materiale pe cari, in ciuda obstacolelor ce i-au stat in cale, instituţia de cultură, de formare şi îndrumare a opiniei publice, „Adevărul“ a ştiut să şi le creeze şi să le pună in serviciul lu­minării poporului. Cititorul s’a gă­sit, in momentul când a avut in faţa sa numărul festiv cu cele 128 pagini ilustrate şi variate, in si­tuaţia de-a nu şti ce să admire mai mult: progresul mecanic învederat cu acest prilej sau enormul capital de muncă şi pasiune omenească cheltuit pentru cauza nobilă, servi­tă cu dezinteresare, a binelui public. Organ de popularizare a medici­­nei, „Gazeta Medicală“ işi face o datorie să releve grija permanentă pe care ziarele „Adevărul“ şi „Di­mineaţa“ au avut-o pentru sănă­tatea publică. Colecţiile lor consti­­tuesc dovada că problemele in legă­tură cu higiena şi medicina au stat totdeauna pe planul principal al preocupărilor, şi cea mai mare par­te din realizările obţinute pe acest tărâm,­in ţara românească, revine stăruinţei şi pa­si­unei cu care aceste puternice ziare democratice au dus lupta dealungul anilor. Omagiul nostru are caracterul îm­plinirii unei datorii de recunoştinţă pentru marile servicii pe care „A­deverul“ şi „Dimineaţa“ le-au adus sănătăţii poporului. Dr. G. D. IONAŞESCU kk La Cernăuţi Cum a fost primit de public.­Ce scrie presa locală CERNĂUŢI, 18. „ In cercurile locale se aştepta cu multă nerăb­dare şi vie curiozitate apariţia nu­mărului festiv al ziarului ,Dimi­neaţa“. Cu multe zile Înainte de apariţia acestui număr, un mare număr de cititori au cerut depozitarului nos­tru să li se rezerve neapărat câte un exemplar. In dimineaţa zilei de Duminică 12 Noembrie depozitul general al fiarelor noastre, debitanţii din oraş şi vânzătorii-colportori au fost asal­taţi de cereri. Toate exemplarele s-au desfăcut în câteva ore. Depozi­tul general reţinuse insă un număr de exemplare pentru cititorii obiş­nuiţi ai ziarului. Condiţiunile redacţionale şi teh­nice în care a apărut numărul fes­tiv au prilejuit admiraţia unanimă a publicului. In toate cercurile se vorbeşte elogios despre acest nu­măr festiv. Persoanele care au reu­şit sa obţină câte un exemplar, sunt mereu solicitate de prieteni şi cu­noscuţi să le împrumute acest nu­măr, spre a-l citi. CE SCRIE PRESA LOCALA In presa locală au apărut articole elogioase cu privire la numărul festiv al ziarului Dimineaţa“. Aşa de pildă, ziarul „Allgemeine Zeitung“ scrie următoarele: „Duminica trecută a apărut un număr festiv al marelui ziar bucu­­reştean „Dimineaţa“. Apariţia aces­tui număr, care cuprinde peste 100 pagini, se dator­eşte inaugurării nouei construcţii a palatului în care e instalată editura „Adevĕrul“, una din cele mai vechi edituri de ziare. In această, editură apar in primul rând marile ziare dimineaţa“ şi „Adevărul“, precum şi o serie de re­viste. Numărul festiv al ziarului „Dimi­neaţa“ constitue, din toate punctele de vedere, o culme a tehnicei jurna­listice. Paginele acestui număr cu­prind cele mai variate articole asu­pra vieţii culturale româneşti. Pa­gini întregi apoi, scrise de o pană sigură, aduc preţioase contribuţii a­­supra vieţii politice şi economice de la noi din ţară. Coperta acestui nu­măr festiv e o mică minune de teh­nică,, iar in cuprinsul ziarului se gă­sesc numeroase desene artistice. Editura „Adevĕrul“ a dat dovada că dispune de mijloace tehnice ne­întrecute în arta tipografică. Din toate publicaţiile care apar în editura Adevărului, relevăm in deo­sebi ziarele „Dimineaţai şi­­Ade­vĕrul", cari prin­ atitudinea lor o­biectivă şi hotărită asupra tuturor problemelor sociale, au reuşit să câştige întreaga simpatie a masse­­lor de cititori din vechiul Regat şi din nouile provincii. Subliniem mai ales apriga luptă pe care o duc aceste două ziare pentru cauza de­mocraţiei, cât şi împotriva curentelor extremiste“, la Piatra-Neamţ PI­ATRA-NEAMŢ, 18.­­ Numă­rul festiv al ziarului „Dimineaţa“ a fost aşteptat de populaţia locală cu mare nerăbdare. Încă, înainte cu câteva zile, nume­roşi cititori s-au înscris la sucursala ziarului nostru. Duminică dimineaţa, toţi vânză­torii, chioşcurile şi debitele au fost asaltaţi de grupuri de cititori. Fie­care a dat bucuros 15 lei, ca să poată avea numărul festiv. La ora 10 dimineaţa, întregul stoc a fost complect epuizat. A fost un succes rar, care încă nu s’a mai văzut in viaţa gazetă­rească. Toţi cititorii şi acei care de obicei nu citesc ziare au arătat un deose­bit interes pentru a obţine ,şi­­ păstra ca o frumoasă amintire nu­mărul jubiliar, atât de reuşit al „Dimineţii“. La D­răgăşani DRAGAŞANI. 18. — încă din zorii zilei publicul staţiona la uşa depo­zitului de ziare,­­spre a apuca nu­mărul festiv. Când a început să se împartă ziarul, s’a produs o imbul­­zeală care cu greu a fost potolită De fapt se formase încă din aj­im un tablou al cititorilor care veni­seră să se asigure din vreme că nu vor rămâne fără foaie. Totuş a­­ceştia au venit in zorii zilei să-şi ridice foaia, deşi şi-o rezervaseră Le era insă teamă că, faţă de nu­mărul mare al cererilor, să nu-­şî piardă dreptul, dacă n’ar fi venit la vreme. Intr’o jumătate de oră n’a mai rămas un singur număr în toată prăvălia. Dacă ar fi fost de­­două ori atâtea numere, toate s’ar vândut, căci multă lume a rămas nesatisfăcută. O SERBARE IA CONSULATUL ROMAN Olli KARLSBAD Şeful poliţiei decorat cu „Steaua României“ Citim în ziarul „Karlsbader Tag­blatt”,_______ . . Acum câteva zile a avut loc, la Editura­­„Adevărul“ a dovedit prin­­ consulatul regal român, o serbare acest număr pe ce scară înaltă stă fintimă cu ocazia decorării şefului —m.» a—­­—","TMi poliţiei din Karisbad, d. Wotawa, arta grafică în serviciul acestei edi­turi. Printre ziarele care apar ut această editură menţionăm in deo­sebi „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ pen­tru atitudinea lor curagioasă, obiec­tivă şi serioasa faţă de toate pro­blemele mai principale, ceiace le-a asigurat simpatiile unanime nu nu­mai in vechiul regat, ni şi în pro­vinciile alipite. Lupta acestor ziare pentru democraţie şi contra curente­lor extremiste merită să fie in­deo­sebi relevată. Consulul die Harden a ţinut o scur­tă cuvântare, în care a lăudat firea nobilă, amabilitatea prevenitoare şi totdeauna gata să dea ajutor, atât în viaţa privată, cât şi în serviciu, a d-lui dr. Wotawa şi a scos în relief cât de mulţumiţi sunt românii, din toate straturile sociale, de manierele şarmante ale şefului poliţiei. Vor­bele cunoscute ale lui Goethe: „No­bil trebuie să fie omul, cartitabil şi bun”, se potrivesc de minune d-lui Wotawa, terminând, el, mulţumi cu căldură, pentru foarele sprijin pe care i l-a dat poliţia în cei cinci ani de când este consulul României. Ca reprezentant al Excelenţei sale ministrului plenipotenţiar român din Fraga, d. Emandi, consulul Harden i-a înmânat d-rului Wota­wa, însemnele şi decretul ordinului „Steaua României” în gradul de ofi­ţer, acordate de Majestatea ca regele Carol al II-lea al României. Consulul Schlecht, în numele cor­pului consular din Karlsbad, a ţi­nut şi el o mică alocuţiune, în care şi-a exprimat recunoştinţa pentru excelenta activitate a­ şefului poli­ţiei, atât de preţuit, de toată popu­laţia din Karlsbad. După aceea, d-rul Wotawa a mul­ţumit pentru înalta distincţie, ex­­primându-şi­, în primul loc, recuno­­ştinţ*. tfDr* *- Maiestatea, sa regeie Carol al II-lea, pe care a avut onoa­rea, pe vremuri, să-l primească la Karlsbad, apoi Ex. sale ministrului Emandi, precum şi consulului Dr. Harden, pentru cuvintele lui cor­diale. Cei de faţă au felicitat din inimă pe şeful poliției. Serbarea s-a termi­nat cu o masă comună a celor de față. CU UNDITA AL. I. BRATESCU-VOINEŞTI volum de savuroasă proză se va pune in vânzare .Miercuri 22 Noemb. Editura „Cartea Românească” CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE de Consolidarea turnului Roma 18. (Rador). — Ministrul Lucrărilor Publice a vizitat la Pisa lucrările petru consolidarea turnu­lui înclinat istoric dela catedrala din localitate­ 9­1­M ! N­­­A­T­A Parlamentarii francezi şi problemele tarilor dunărene PARIS, 17, (Rad­or). — Grupul parlamentar pent­ru Europa centrală, con­stituit ori la Cameră, a în­scris in programul său de studii problemele econo­mice relative la ţările du­nărene : România, Aus­tria, Ungaria, Cehoslovac­­ia, Iugoslavia și Bulga­ria. Un grănicer in^nscă un OKH 1:1, 17. ~ Parchetul de Or­­­ei a fost informat ca pe malul ■drept al Nistrului, in apropiere de Rezina, a fost împușcat un capo­­al, in următoarele împrejurări: Pe când soldatul grănicer Ion Profin se găsea noaptea in post, a punctul Ciorna, pe malul Nistru­lui, a observat pe caporalul de gardă Ion Mureşanu, împreună cu doi indivizi, indreptându-se spre podul de peste Nistru, spre a trece graniţa. Grănicerul Ion Trofin i-a somat să se oprească. Caporalul Mureşanu, voind insă să treacă pe cei doi indivizi, s’a a­­propiat de grănicer, punând mâna pe armă. Grănicerul, nelăsând să fie dez­armat, la un moment dat, ama s'a descărcat, iar glontele a nimerit pe caporalul I. Mureșanu, omorân­­du-1 pe loc. Intre timp, cei doi in­divizi au dispărut. S’a deschis o anchetă pentru e­lucidarea acestui omor. MARELE de librărie il deţine astăzi romanul apărut la „CUGETAREA” al neîn­trecutului prozator CEZAR PETRESCU APOSTOL Romanul celor 40.000 învăţători E nu numai o operă literară, dar şi un document al timpului şi al mo­ravurilor dintre 1908—1933. Un nou serum anti-tuberculos PARIS.— Agenţia Havas anunţă din Sheltort (Connecticut). IJ­rul Sthephen J. Maher, care se bucură ca specialist al tuberculozei de o a­­utoritate internaţională, a anunţat descoperirea, de către el, a unui nou serum susceptibil de a vindeca tu­berculoza. Acest serum, aplicat barililor tu­berculozei, crează un acid care o­­moara microbul boalei. D-rul Maher n’a experimentat în­că serumul său asupra unor fiinţe omeneşti. Femeea de admirabilul roman al d-lui GIB I. MIHAESCU apărut in frumoasa Colecţie „Rosi­­dor” precum şi Mărturia unei generaţii substanţiala operă a d-lui F. ADERCA apărută intr’o nouă ediţie cu preţ redus de Lei 60 Edit. „NAŢIONALA­ CIORNEI” S. A. Ploaie torenţială in jud. R.­Sărat PLAINEŞTI, 18. — Astă noapte, s’a abătut asupra regiunii noastre o ploae torenţială, însoţită­ de dese descărcări electrice, ca în lunile de vară. „PĂMÂNT NOU” e romanul cel mai de. seamă al necruţătorului ob­servator şi realului poet, care este F. GLADKOW. Ed­. „Adeverul” LEI 80 CEREȚI'L LA TOATE LIBRĂRIILE NOU ! A APĂRUT . . .­­Vv I. Netzler »Trivale Vom schiţa în câteva rânduri. S’a născut la 13 Mai 1889, la Pi­teşti. Primele studii şi le-a făcut in o­­raşul natal pentru ca, mai târziu, să­ şi le continue la Facultatea din Bucureşti, unde a urmat literele şi filosofia. Atunci şi-a început el pri­mele încercări publicistice şi aci a făcut cunoştinţa celor mai mulţi cari, mai târziu, aveau să-i fie ad­miratori Ion. Trivale s-a ridicat la şcoala critică a d-lui Mihail Dragomirescu pe care, de altfel, l-a a­vut şi pro­fesor. Cariera sa publicistică a început la „Noua revistă română“ condusă de d. C. Rădulescu-Motru care l-a încurajat şi preţuit atât de mult încât in „Ideia Europeană“ cunos­cutul filosof ii consacră un articol în care spune intre altele „de la în­ceput am cunoscut că aveam îna­intea mea un scriitor de rassă“. Debutul său la revista d-lui C. Rădulescu-Motru este o revelaţie. Articolul „Un criteriu al selec­­ţiunii valorilor naţionale“ a fost viu comentat mai ales că în acea epocă înţelegerea sentimentului naţional era periculos condusă la şovinism. El intervine undrăsneţ cu formula unui ideal al naţionalismului cuce­rit care era îndemnul la acte creia­­toare, la cinstirea istoriei. Articolul căzând și în mâna lui Duiliu Zamfirescu, acesta niu întâr­zie să-i scrie d-lui C. Rădulescu- Motru: „In călătoria mea pe Dunăre, ci­tesc ultimul număr al revistei d-stră în care Cronica literară mi se pare foarte interesantă. De altfel, arti­colele semnate de Ion Trivale m’au interesat întotdeauna, deoarece, se ţin, au trup şi suflet, intr’un timp când critica, literară este o turpi­tudine“. Şi termină „Să comunicaţi d-lui Trivale complimentele mele“. CRITICUL Cu toate ca Ion Trivale a fost e­­levul d-lui Mihail Dragomirescu, ma­turitatea lui critică nu are nimic comun cu lecţiile profesorului său. Studiile sale, despre Cerna şi Gri­­gore Alexandrescu în care se poate vedea, sistemul dragomirescian sânt datorite începutului. . Ion Trivale, este de o claritate care impresionează şi de o logică impecabilă. Cronicile literare publicate în Doua revistă română“ au fost strânse, în 1914, într’un volum în­titulat „Cronici literare“. Scrisul acestui critic, alături de simplitate şi logică, constitue o for­mă sintetică şi are, simultan, cali­tatea genialitaţii. In preocupările sale critice intră cu mult prestigiu cronicile dramatice făcute nemilos „Cocoşului negru“ şi acelea ale pie­selor lui Delavrancea. Se ocupă de asemenea cu prezen­tarea poeţilor la modă şi a profe- ION TRIVALE In jurul crimei din Silistra Noul amănunte SILIfiTRA, 18.— După cum am a­­nunţat telegrafic, in oraşul nostru s’a­ întâmplat zilele trecute o crimă, care a impresionat pe toată lumea, fiind vorba, de persoan© bine cuno­scute ari. Iată amănuntele complecte: In urma schimbării de regim, din judeţ au venit foarte mulţi parti­zani ai partidului local dacist. Seara, când s’a anunţat oficial formarea guvernului Duca, entuzias­mul trebuia.... stropit cu vin. Mai in toate localurile s’a petrecut până târziu. Intre cei veniţi din judeţ se aflau şi mulţi învăţători. Dintre aceştia, d. Ute Spulber, directorul şcoalei primare din com. Popina şi d. Const­. Paraschivescu, directorul şcoalei din comuna Aide­­mir, împreună cu alţi prieteni, eşind pe la 4­ dimineaţa dintr’un local de consumaţie, s’au dus la o cafenea sub hotelul Dobrogea, să bea cafea. De abia se aşezaseră şi de la altă masă d. Const. Pană, fost notar la Hasan Facă, se adresează d-lui Spulber, făcând aprecieri jignitoare relativ la revizoratul şcolar, ce ar fi mânat să se încredinţeze d-lui Spulber, sub noua guvernare. D. Spulber i-a replicat în termeni energici şi a ieşit apoi afară. D. Const. Pană adresându-se to­varăşilor de masă ai lui Spulber, le-a spus: „O să-i bag şi ăstuia câ­teva gloanţe in­ piele”. Această ame­ninţare nu a fost de nimeni luată la serios, mai ales că şi Const. Pană e de aceiaşi culoare politică cu Spul­ber şi intre ei nu exista vre­o ură vedre. Cu toate acestea, când Spulber a reintrat in cafenea, Const. Pana, scoţând un Browning cal. 6,35, a tras două focuri asupra lui Spulber. Un glonţ­­a lovit în antebraţ, pro­­ducându-i o rană de mică impor­tanţă, iar celălalt a pătruns în fesa stângă şi luând o direcţie verticală, a pătruns un abdomen. D. C. Paraschivescu, sărind să de­zarmeze pe criminal, acesta a tras şi asupra lui ult foc, care l’a rănit in umărul stâng. Criminalul scoţând revolverul din mână, l’a lovit cu pumnii pe Sout­her. In cele din urmă, au fost des­părţiţi de ceilalţi. Apoi, criminalul a eşit pe uşă şi a dispărut. Cele două victime însoţite de prie­teni, s’au dus la spitalul’ local, unde, după o lungă aşteptare, văzând că medicul nu vine s’au înapoiat în o­­raş şi au recurs la ajutorul medici­lor particulari Medicii au extras gloanţele lui Paraschivescu şi l-au pansat, rana sa nefiind gravă. Cât priveşte pe Spulber, rana sa, fiind mult mai gravă şi întrucât gloanţele i-au perforat intestinele, i s-a făcut un­ pansament şi apoi a fost urcat într-o maşină şi trimis la Bucureşti. Starea sa este foarte gravă şi se crede că nu va scăpa cu viaţă. Au fost înştiinţate imediat autori­tăţile. D. comisar Savu Constantinescu a fost delegat cu facerea cercetărilor. Criminalul nu a fost încă prins. CUVÂNTUL LIBER No. 2 Dela d. Vaida la d. Duca de Tudor Teodoreticu- Branişte. — Etatism de Marin Simionescu -Rimni­­ceanu. — Procesul dela Lipsea de F. Dim­a. — Chi­lipir de om pe jos (nuvelă) de I. Şt. Ioachi­­mescu. — Centiron şi cu­­me de Bemostene _ Bo­tez. — Scrisoare de C. L. Volceanu. — Necăznit şi neatins de Barbu Lăzăreanu. — Pseudo de Ghifălo­­nescu.— 1186 (versuri) de Eugen Jebeleanu.—Schim­­barea domnilor de A. Munte. — Ghilotina de A. Sa­bia. — Suprarealism de Șt. Ron­. — D. Goga despre d. Goga de I. GRONICI : Plastica de l. Anestin. — Literatura de C. I. Sidloveanu. — Teatru! de Mircea Grigores­­cu. — Muzica de Sgm. —Cărţi — reviste — ziare de T. Lăstun. — Cinematograful de Gh. I. COMENTARII : Jehan Rictus. — Sfârşit de re­gim. — Lotar. — Un minut de tăcere. — Gestul d-lui Vaida. — Invalizii. — Nemesis, MIZERII : Gh. Brătianu, Guţa Tătărescu, Dinu Brătianu, Cicio Pop, etc. DESENE de l'Arg, Ross, I. Anestin, Nicolae Cers­tea, Hay, Mattis Teutsch, etc. 12 pagini mari 5 Ici. Un profesor universitar in vârstă de 21 ani ROMA, 17. (Rador). — Cel mai tâ­năr profesor universitar italian este doctorul Miranda. El a obţinut catedra de matema­tici a universităţii din Roma, la vârsta de 21 ani, printr’o strălucită, teză asupra calculului infinitezimal. Asigurările noastre Du­pă cum am anunţat, cu ocazia numărului festiv al ziarului nostru, societatea de asigurare „Steaua Ro­mâniei“, a organizat o tragere la sorţi specială pentru amortizarea uneia din poliţele de asigurare gra­tuite, acordate abonaţilor şi cetito­rilor ziarului nostru, de către sus­­numita societate. Fericita posesoare a poliţei eşită la sorţi, este d-ra Floarea Matei, învăţătoare, Oficiul Bozovici jud. Caraş, care a adresat susnumitei societăţi o scrisoare, din care extragem următoarele: Onor. .STEAUA ROMÂNIEI“ Societate de Asigurare Bucureşti Piaţa Rosetti No. 4 In urma celor publicate în ziarul „Dimineaţa“ No. 9655, a cărui abo­nată sunt, cu onoare vă travepun poliţa No. 25492/203438 spre achi­tare. Ca din vis s’a lăţit plăcuta veste, că poliţa subsemnatei a eşit câşti­gătoare, cu ocaziunea b­­terii, când „Dimineaţa“ a dat numărul festiv, care este o adevărată operă. Nu-i trebueşte­­ acestui ziar nici cea mai mică reclamă, căci faptul vorbeşte de la sine. Primiţi, vă rog, cele mai profunde mulţumiri şi asigurarea, prea distin­sei mele consideraţiuni. (ss)­ Floarea Matei, înv. Oficiul Bozovici jud. Caraș Bozovici, 14 Noembrie 1933 4 Reinhmnarea osemintelor lui Ion Trivale Solemnitatea din gara de Nord şi de la cimitirul „Filantropia” Vineri după amiază au fost aduse in Capitală, spre reinhumare, ose­mintele a câţiva eroi căzuţi în lup­tele de la Zimnicea. Timp de aproape 17 ani aceşti morţi in război au fost consideraţi ca pierduţi pentru lume cu toate că familiile lor nu încetaseră până în ultimul moment s­ă-i caute prin ci­mitire şi pe diferite meleaguri pe unde trecuse măcelul. Găsirea acestor eroi se datoreşte. La ora 3, pe peronul gării de Nord au sosit rudele, ofiţeri, o companie de onoare, cercetaşi şi un nume­ros public. După ce au fost date jos cele două cuttoare cari serveau drept coşciuge s’au depus coroane de flori şi pe rând, deoparte şi­ de alta, s’a făcut câte o scurtă slujbă religioasă după ritul creştin şi mozaic. Ceremonialul religios terminat, s’a format, intâi, cortegiul sublocote­nentului I. Netzler Trivale care a pornit spre cimitirul „Filantropia“ şi a­poi acela al eroilor creştini. întâmplător, unor muncitori cari îşi u­zat apariţia valoroasă a multora săpau pământul. înştiinţate, auto­ din talentele cunoscute azi­ rităţile au dat, la gâtul scheletelor, peste cruciuliţele de metal pe cari le poartă ostaşii pe front şi cari au identificat in acele resturi omeneşti pe sublocotenentul I. Netzler Triva­le, patru soldaţi şi un cercetaş. Prin sârguinţa soc. „Cultul eroi­lor“ osemintele au fost puse in cutii şi transportate cu un vagon special în Capitală. D. E. Lovinescu a avut de suferit, chiar, de pe urma atacurilor lui Ion Trivale care-l acuza întot­deauna de fantezism dus până la saturaţie. N’a uitat insă marea personalitate critică a lui Ilarie Chendi in me­moria căruia a şi scris un studiu. SOLDATUL Purtarea soldăţească a lui Ion Trivale descoperă, celor cari nu l-au cunoscut, pe omul de toate zilele, pe stradă şi intre prieteni. Plecat printre cei dintâi in război n’a precupeţit nimic pe câmpul de onoare. In ziua v­ car© a căzut a­ dovedit că şi-a făcut până la urmă datoria. Nu s’a retras şi a murit pe poziţie ciuruit de gloanţe in fruntea com­paniei pe care o comanda. LA CIMITIRUL „FILANTROPIA“ Din gara de Nord, cortegiul cu rămăşiţele eroului I. Netzler Triva­le, a apucat pe calea Griviţei şi prin piaţa Victoriei, până la cimitir. In faţa mormântului in care a fost depus,au luat cuvântul dr. Nie­­merower, şef-rabin, dr. Alpern pre­cum şi d-nii Baruch, Loebel, preşe­dintele comunităţii din Piteşti­­şi Bonciu. Toţi­ au arătat personalita­tea lui scriitoricească şi sacrificiul făcut de el pentru ţară. La sfârşit, la apusul soarelui, com­pania a prezentat arma şi in liniştea generală fiul ostaşului şi scriitoru­lui căzut, a şoptit rituala rugăciune a morţilor. Solemnitatea din gara de Nord­ ­. O californiană de 128 de ani PARIS.—Se af­unţă din New-York. La S-ta Anna de­ California, d-na Martina Bella Rosa a sărbătorit cea de a 128-a aniversare; această stră­bună care se bucură de o perfectă sănătate, s’a născut sub presid­enţia lui Thomas­­

Next