Dimineaţa, februarie 1936 (Anul 32, nr. 10454-10482)

1936-02-29 / nr. 10482

Patril­a a’4-a Primăria Municipium­­ București DIRECŢIA FINANCIARA Serviciul Datoriei Publice T­ABLOU Cu numerile obl­gaţiunilor 47*% ale împrumutului Municipiului Bucu­reşti de roi 32.500.000 din anul 1895, esite la sorţi la tragerea din 33 63 131 413 427 454 456 546 621 629 734 838 881 948 1042 1180 1304 1356 1504 1424 1551 1661 1610 i 1817 . 1824 i 1893 ; 1914 i 1974 j 2004 2029 12125 2126 2158 2264 , [2416 0 [2577 12599 : ; 2728 '' 2763 ; 2767/ 2852 2867,/ 13304 - 3074 3108 ! 3147 3160 3240 3369 3434 j 3461 [3794 j 3455 13581 3617 3648 3662 3699 3772 3811 1Februarie 1936 551 Obligațiuni a iei 3853 7320 11278 15072 19355 3868 7330 11323 15139 19364 3899 7452 11335 15206 1939­ 3910 7493 11546 15263 19507 4021 7494­­ 11556 15291 19538 4106 7527 11611 15311 19724 4157 7550 11642 15314 19815 4195 7559 11808 15433 19926 4311 7634 11823 15723 20019 4330 7705 11836 15739 10115 4347 8023 11851 15847 20178 4413 8030 12008 15883 20233 4421 8156 12023 15889 20329 2570 8187 12100 15896 20430 4618 8360 12133 16024 20467 4683 8366 12143 16034 20479 4728 8399 122­9 16074 20480 4620 8492 12302 16086 20485 4850 8570 12312 16160 20514 4947 8665 12374 16167 20565 5232 8701 11484 16308 20568 5242 8753 12810 16351 20­331 5335 8786 12747 16404 20684 53­6 8816 12830 16758 20686 5453 8839 12875 16772 20706 5569 8854 13164 16923 20762 5592 8905 13217 16924 20774 5594 9002 13274 16980 20802 5680 9057 , 13278 16981 20825 5693, 9322 33319 16983 20898 5691 ■ 9435 si 133731 16935 20887 5743 9509 ' 13398. 17006,­­21089 5S05 . 9822 * 13403‘ -T7Ö43; 21116 5940 g93251 «12415 17285Í21112 6106 i 9868 13423 17311t21188 6105 9893 13413 17368?21193 ' 6226 -: 9698 13467 17541 '21252 J 6291 3 ;:9907 13553 17655 21325 ' 6433 9958 93600 1767a 21347 a 6503 10037 13641 17851 21364 6511 1005!) 13677 17987 21415 <512 10133 13716 18090 21 :23 6560 10216 13732 18186 21518 6600 10400 13958 18198 21558 6615 10425 13987 18219 21726 6646 ’ 10-18 14045 18^24 21865 6666 10551 14127 18225 21900 6767 10658 14142 18357 21915 6784 10 6i 14115 lc 358 21947 6786 10691 14303 18426 21951 6839 10737 14330 18537 31976 6847 10756 14353 18537 21988 6949 10829 14499 1-573 22016 6684 10990 14563 18732 21148 7089 11023 14599 18817 22191 7201 11082 14603 18887 22257 7212 11098 14637 18972 22260 7246 11184 14882. 19294 22316 7287 11219 14905 19301 22394 7295 11257 15037 19319 22402 7306 11275 13065 19328 22451 : Life .;. 1-933f • 22495 22515 2I5.<5 22672 22711 22739 22077 23! 10 23145 23224 23255 23286 23292 23462 23470 23550 23557 23568 23639 28720 23780 23790 23832 2383d 24101 24170 24185 24194 ■j 24201 24239 ii f4258 ■ 243041 24328 f 24416 :i 24565 ?24597 i Í 24699 \ 24900 124924 24935 124993 '24994 25000 25045 25081 25081 25150 25310 25328 25353 25395 25482 25571 25575 25597 25670 25694 25702 25770 25869 25927 . 26062 26063 26C69 26133 26206 2621b 26308 26347 26377 26381 26441 -6469 26678 26739 26777 26780 27133 27246 27312 27584 276 3 27686 c77(4 27856 27817 27859 27933 28019 280 il 28073 28209 28260 .28274 28545 «28579 28592 2c620 28773 28800 28802 28815 28842 28851 2’9.8 29121 29156 29190 29240 29293 29315 29383 29409 29479 29510 29526 29535 295)9 29727 29887 29918 30,20 30052 167 Obligațiuni a­lei IOOO 33046 33940 34269 36134 37512 3­076 33959 34964 39149 37513 3312­ 33961 34983 36312 37515 33188 33999 35159 36335 37678 33209 34011 35087 36411 37691 33349 34029 35123 36511 37884 33527 34­93 35602 36586 37953 33546 34137 35605 36106 37974 33556 34161 35635 36707 38023 33592 34168 35752 36772 38035 33612 34203 35851 36800 38224 33628 34343 35887 36971 38313 33715 34434 35962 37144 383­10 33718 34494 35971 37167 38326 33787 34506 35993 37202 38356 33790 3462­ 35005 3724­­ 88375 33793 34746 36022 37316 38521 33892 3408­ 36048 37374 38560 33900 34816 36113 37386 38600 20 Obligațiuni 43061 43248 43553 43618 43887 43098 43249 43606 43660 43775 43236 43430 3­0 38700 39771 40959 41886 38870 39321 40961 41894 38905 33841 40998 42002 38948 39358 41027 42036 38976 39916 41109 42080 38995 39020 41152 42117 39005 39938 41174 42181 39064 40033 41310 42196 39065 40237 41413 42227 39087 40251 41460 42255 39130 40280 41556 42425 38148 40303 416­6 42460 39196 40307 41687 42626 39204 40448 41722 42652 39465 40504 41724 42661 39497 40707 41749 42676 39724 40721 41607 42715 39739 40914 41814 42959 — — — — a iei 5000 43846 43930 44010 44102 43863 43963 44080 44181 , Primar, (ss) Cristea Isidor Lucrarea No. 2487/2404/F. 1 Februarie 1936 Director, (ss) I. R. Andree­scu. 19m m GUMMI SĂ CONSTATAŢI! 1936! încă un an care va adăuga mult la ex­perienţe că „OLLA” este UNIC şi NEÎNTRECUT. BILETE ;­ LEGITIMAŢII pentru TÂRGURILE DE MOSTRE din LOPZIG PRAG­A VIENA LA BIROUL DE VOIAJ AL ZIARELOR „ADEliERUL şi DIMINEAŢA" Telefon 4-19-04 ’ Str. Const. Mille 5-7-9 I Dr. H. MARTIN BOLILE PSICHOSEXUALE IMPOTENTA colaborator al Inst. Psicho-Fizic Paris (Vindecă PSICHONEVROZELE: Hys­teria, Neurastenia, Frica, lim­i­di­ta­tea, Melancolia, nevrozele inimii şi a stomacului, (palpitaţie, sughiţ, noduri, văr­sături, aerofagie, insomnie, tremurâturi). Reeducaţia copiilor impulsivi-vici­­®Şi, ticuri, gângăveli, incontinenţa de urină. Tratamente Pischo-fizice, Hip­notism, auto-sugestie, reeducaţie. Electroterapie (înaltă frecvenţă). Consult: 6-11, 2-S Bd. ELISABETA 3 A, etaj III ascensor. Telefon 4.05.39. Cititi „NAU­­FEAGIAfli DRAGOSTEI” Studiu psichosexual pentru educaţia sexelor 30157 30188 30247 30310 30338 303­0 30427 30458 20483 30480 30517 30525 30537 30561 30587 30696 30584 30792 30701 30711 30739 30869 30911 30944 30934 31010 31024 31035 31067 31069 31102 31155 31163 531176 1 31223 31400 31432 31489 31620 31737 31753 31917 31951 31953 32072 32097 32116 32229 32242 3­406 32518 32645 32641 32688 32690 32207 32729 32­67 32886 32927 32946 32967 jmdui ci aatazt ala pat hotărî singure asupra toartei lor. Mijlocul car» permite femeîî să înlăture toate con­­s ecinfale neplăcute ale viefii sale familie se poate obfîne întrebuințând «■MORI tcMORl este dosinfaelsntul cal­ma­­tisur contra oricăror urmări neplâcuta fi a orică­rui fel de infecfiune. Orice femeie conştientă de înda­toririle sale, întrebuinţează SEMOR1. I* CAItMAClI Şl DHOSUEU» CORUL POLONEZ „DANA" unic în genul său înainte de plecarea sam America şi în trecere prin România, va cânta in româneşte, franceză, ger­mană, rusă, poloneză şi engleză la Galaţi Duminică 1 Martie 1936, orele 9 seara, în sala teatrului „Odeon“ C­hişinău Luni 2 Martie la Sosi. Marti 3 Martie la C­erapuli Indunabu­l Bălţi, sesfia l-a Aduce la cunoştinţa creditorilor d-lui Abram Gaiter din Bălţi că stint ’’ convocaţi ' la acest Tribunal1­1 pe ziua de 17 Martie 1936 pentru a vota radierea menţiunii făcute de Banca Basarabiei Bălţi asupra imobilului său din Bălţi strada Unirei 34, con­form art. 26 din­ legea Conversiunii. Prim-preşedinte, Indescifrabil în sala Teatrului Naţional Miercuri 4 Martie, orele 9 seara Sorul „Dana“ ReveSters-ii Europei Grefier, Indescifrabil EXTRA Citiţi „Adeveru­­ Literar” DIMINEAȚA Sâmbătă 29 Februarie 1936 Isprăvile bandei de spărgători Jafuri de patru milioane A făcut senzaţie capturarea ban­dei de spărgători, care in ultimele luni a terorizat Capitala şi diferite oraşe de provincie. Am publicat o listă lungă a Jafu­rilor comise. Spărgătorii au mai re­cunoscut, pe ziua de eri, că tot ei sunt autorii altor două furturi, co­mise în Capitală. In noaptea de 18 spre 19 Octom­brie 1935, au operat la magazinul Wartparonian & Hlebnikian, din strada Gabroveni No. 6. Spărgând casieria zilnică, au fu­rat 23.796 lei şi au tăiat ştofe luând pentru mai multe haine şi paltoane. La 12-13 Februarie 1936 au jefuit magazinul Tănase Stănescu din Ca­lea Moşilor No. 7. Aci au spart casa de fier, furând diverse bijuterii in valoare de 50.000 lei şi 120.000 lei numerar. Au mai încercat să spargă şi a doua casă de bani, dar nu au reu­şit. UN MILION ŞI JUMĂTATE IN TREI LUNI Numai cei doi spărgători, Grigore Leţ şi Ion Blându, au comis, in timp de 3 luni 12 spargeri, furând 887 mii lei, în numerar şi 710 mii lei în mărfuri. In termen mediu, aceşti doi ban­diţi au comis, în fiecare săptămână câte o spargere. Ceilalţi tâlhari, cari au operat la Craiova şi Sibiu, au comis jafuri, ridicând bani, mărfuri şi alte va­lori, in sumă de peste două mi­lioane de lei. In sumă totală, s-au comis, în ul­timul timp, jafuri în valoare de a­­proxima­tiv patru milioane lei. Suma este impresionantă, organele poli­ţieneşti meritând să fie felicitate pentru că au reuşit să aresteze pe a-BLANDU ION ceşti primejdioşi răifăcători, cari deveniseră de o îndrăzneală fără de seamăn. CUM AU FOST DESCOPERIŢI Numai la Ploeşti, s’au comis vre-o 19-20 spargeri, in ultimul timp. In­dustriaşii,­negustorii, băncile şi par­ticularii mai înstăriţi din localitate, erau toţi foarte îngrijoraţi de acea­stă stare de lucruri. După cum am arătat era, d. dr. Bianu, directorul general al Sigu­ranţei, împreună cu d. colonel. Ga­briel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei, d. Vintilă Ionescu, inspec­tor general, d. Stratilescu inspector şi d. maior Bunescu, chestor, au a­­vut o consfătuire, hotărând să lu­creze de comun acord, pentru des­coperirea hoţilor, atât în Capitală, cât şi în celelalte localităţi din ţară, călcate de dânşii. In urma spargerii de acum o săp­tămână, de la magazinul „Câinele negru”, din Ploeşti, str. Romană 12, de unde s’a furat vre-o două sute de mii de lei, câţiva detectivi ai brigă­zii mobile, din Direcţia generală a poliţiei au fost expediaţi în locali­tate, spre a face o anchetă. DOI INŞI SUSPECŢI Bănuindu-se că hoţii trebue să fie streini de localitate, s’au cercetat diferitele hoteluri din Ploeşti şi s’a dat într’adevăr, de firul Ariadnei care a dus la descoperirea celor doi primejdioşi bandiţi, Grigore Leţ şi Ion Blându. Intr’adevăr, poliţiştii aflaseră că, în noaptea de 19 spre 20 Februarie, doi inşi au dormit şi au petrecut la hotelul Moldova. Spre dimineaţă in­divizii au dispărut din localitate, fără urmă. Cum în noaptea prece­dentă se spărsese casa de bani de la magazinul „Câinele negru”, poliţi­ştii au făcut o legătură între aceste două întâmplări. O MARTORĂ PREŢIOASA Personalul „brigăzii mobile” a pu­tut descoperi, in acelaşi timp, pe o oarecare fată, de moravuri uşoare, anume Stela, care petrecuse, la ho­tel, cu aceşti indivizi suspecţi. Această martoră a dat semnal­mentele precise ale celor doi „călă­tori”. Ei au fost însă căutaţi zadar­nic la Ploeşti. De altfel, poliţiştii bănuiseră, din capul locului, că spărgătorii casei de fier de la magazinul „Câinele negru” trebue să fie bucureşteni. CERCETĂRILE IN CAPITALA Fata fiind adusă la Bucureşti, a cutreerat diferite localuri publice, însoţită de doi detectivi. In primul rând au fost cercetate casele unde se practică jocurile de noroc, de­oa­rece se ştie că tâlharii şi bandiţii frecventează, cu fervenţă, asemenea localuri. Totuşi martora n’a recunoscut, in aceste spelunci, pe indivizii cu care petrecuse la hotelul Moldova, din Ploeşti. In urmă, au fost luate, la rând: localurile de petrecere, restauran­tele, etc. LA RESTAURANTUL „BULEVARD” Conduși de semnalmentele date de martoră, unii detectivi credeau că recunosc, alaltăeri, la prânz, pe unul dintre cei doi, care venise, îm­preună cu d. Lăzărescu, proprieta­rul unui magazin de florărie, să ia masa la restaurantul „Bulevard”. Detectivii s’au aşezat la o altă masă, în faţa individului suspect, spre a-l supraveghea şi a-i tăia fuga, dacă ar fi observat că e ur­mărit şi ar fi încercat să scape din mâinile poliţiştilor. Un alt poliţist s’a dus să aducă pe martoră, care, în acele clipe, era în­­­alt local. Fata Stela, venind la restaurantul „Bule­vard”, şi, aşezându-se­ şi ea, la rân­dul ei, la o m­asa din apropiere, a putut observa mai de aproape pe a­­cel individ suspect şi a recunoscut, într’adevăr într’ânsul pe „călătoril din Ploeşti”. ARESTAREA Desigur, că nu se făcuse încă do­vada, că acesta ar fi spărgătorul casei de bani de la magazinul „Câi­nele negru”. Totuşi individul fiind arestat şi somat să ducă pe poliţişti la domi­ciliul lui, din Bucureşti, în loc să-i ducă acasă la dânsul, i-a condus la locuinţa complicelui său, Traian Blându, care locueşte în str. Traian. Cel arestat la „Bulevard” era Leţ. La domicilul lui Blându, s’au gă­LEŢ GRIGORE sit diferite unelte de spargere, pre­cum şi aproape o sută de mii de lei, 250 franci francezi, diferite monete de­ aur şi bijuterii, toate furate din casa de bani spartă la Ploeşti. Dovada era făcută. Nu mai încă­pea nici o îndoiala că cei doi ares­taţi erau spărgătorii. In urmă s-a făcut o perchiziţie la domicilul lui Ion Leţ. Banii şi uneltele de spargere au fost ridicate, considerate fiind cor­puri delicte. In cursul anchetei cei doi com­plici au recunoscut, ca făptuire de dânşii, numeroasele spargeri şi fur­turi, a căror listă am dat-o eri. Cercetările continuă.­­MN­L Ion Uneltele întrebuinţate la spargere Un stomac sănătos! Maxima poetului latin Juvenal, care implorase cerul să-i acorde un stomac sănătos, ca să se poată bu­cura de o minte sănătoasă, se im­pune azi ca o necesitate imperi­oasă. Frământările de fiecare zi şi via­ţa neregulată produc în organism un desechilibru, care se manifestă sub diferite forme mai mult sau mai puţin grave, după stadiul dese­­chilibrului, începând cu durerile de cap, arsurile pe piept, gastritele sau colitele, şi sfârşind cu ulcerele sto­macale şi intestinale, — această în­treagă serie de tulburări e datorită defectuoasei funcţionări a secreţi­­unilor gastrice, care la rândul lor sunt provocate de sistemul nervos central şi periferic al stomacului. Cunoscând cauzele şi defectele, mai trebuia găsit şi leacul. Gastro D. a isbutit în sfârşit să corespundă terapeuticei generale, aducând un echilibru în funcţiunea ganglionilor nervoşi ai stomacului şi vindecând radical maladiile aparatului diges­tiv. Gastro D., se găseşte de vânzare la Repr. G-rală farmacia „Thoiss” din Bucureşti, calea Victoriei 124. In provincie se expediază contra ramburs de Lei 130. Atragem aten­ţiunea că tratamentul cu Gastro D., e cel mai indicat în toate afecţiu­nile stomacale şi intestinale, ca şi in tulburările biliare si reale. Abisinia şi Societatea Naţiunilor Conferinţa d-llui Petru Comarnescu „Gruparea universitară pentru So­cietatea Naţiunilor”, de sub preşe­dinţia d-lor N. Titulescu şi D. Gusti a ţinut ieri o şedinţă consacrată „A­­bisiniei şi Societăţii Naţiunilor”. A conferenţiat d. Petru Comar­­nescu după care au urmat nume­roase discuţii la care au participat d-nii prof. G. Oprescu, Mihail Anto­­nescu şi diferiţi studenţi. D. Petre Comarnescu a analizat situaţia părţilor în acest conflict, din punct de vedere geografic, eco­nomic şi sociologic. Arată cât de costisitor este războiul dus de Ita-Etiopia este una din ţările cele mai greu de atacat. Totul trebue im­portat, de la hrană la îmbrăcăminte şi unelte. Trecerea prin Canalul de Suez costă 300 de lei de tonă, pen­tru fiecare vapor, plus 150 lei de pa­sager, soldat sau civil. După date semi-oficiale, costul întregei cam­panii va reveni Italiei la 10 miliar­de de lire, sau, în dolari, la 814 mi­lioane. Chiar în caz de izbândă, con­solidarea Abisiniei ar costa sume fabuloase şi ani de muncă fără nici un câştig real. Ocupându-se de situaţia Etiopiei în Societatea Naţiunilor, conferen­ţiarul a arătat că în anul 1923, aceas­tă ţară a fost primită ca membră a societăţii de la Geneva, susţinută de Franţa şi Italia. Descrie apoi aşa numitul incident de la 5 Decembrie 1934, care marchează începutul osti­lităţilor italiene, lucrările de arbi­trare şi conciliaţiune ale Ligii, ar­gumentele ridicate de italieni, cari arătau că Abisinia nu corespunde rezoluţiei Viviani şi, în fine, pre­tenţiile Italiei de a fi în situaţia de defensor, iar nu de stat agresor. Discutând problema în cadrul pac­tului S. N. d. Gomarnescu sublinia­ză că toate argumentele dovedesc, legal şi concret, că Italia este agre­­soarea, în războiul declanşat, în mod formal, la 3 octombrie 1935. După ce discută interesele econo­mice­­ şi politice care se îmbină în această chestiune complexă şi po­sibilităţile de sancţionare, vorbito-­­orul arată că deficienţa de eficacita­te a operaţiunilor Ligii­ Naţiunilor se datoreşte mai ales statelor care nu susţin instituţia de la Geneva decât în mod ocazional. Numai o conştiinţă permanentă a dreptăţii şi echităţii internaţionale va corecta neajunsurile instituţiei, care, dacă a eşuat în eforturile sale de a pre­veni şi soluţiona conflicte ca cel­­bino-japonez sau cel din Chaco, ori La Sibiu a avut loc o adunare generală a asociaţiei „Depoul C. F. R.“ făcându-se darea de seamă a activităţii şi procedându-se apoi la alegerea unui nou comitet. Din partea consiliului central a făcut o dare de seamă asupra ac­tivităţii consiliului central şi a de­_________ c­reanţelor satisfăcute în urma ii­în schimb atâtea alte ciocniri a in­­tervenţiilor. D. PETRU COMARNESCU a întârziat să rezolve mai devreme conflictul italo-etiopian, a rezolvat tre popoare care, altfel, ar fi dus la războaie, încheie, arătând că lumea de mâi­ne — formată în spiritul Genevei, po­pulată de oameni cu o mentalitate adevărat internaţională, bazată pe dragoste de omenie şi de naţiune , lumea aceasta va şti să facă din Societatea Naţiunilor o istituţiune şi mai eficientă. Dar chiar în privinţa chestiunii abisiniene, Societatea Na­ţiunilor a adus precizări şi atitudini­­. ILIE MUNTEANU se ocupă de chestia primelor şi arată că la de­poul Sibiu primele de pe luna De­cembrie, cari trebuiau să fie primite până cel mai târziu o Februarie, nu au fost date nici până acum. Cere să se facă un demers in această pri­vinţă. D. ION SUSAN cere ca centrul să trimeată lunar câtă un raport filia­lelor acţiunea ce-o desfăşoară. După ce se citeşte darea de sea­mă şi se dă descărcarea comitstu­care vor sluji istoriei, după cum fo­jhii, se procedează la alegerea nou­lui de la Geneva este în curs sa­u­ fiul comitet. prească, pe, calea sancţiunilor,' o a­­gresiune ale. cărei­ mobile ar fi pu­tut fi Satisfăcute, pe c­ăi mai dem­ne şi mai puţin, ruinătoare,­ chiar, pentru Italia, n~~ " m - " este de curaj civic Primim: „Dimineaţa de ori publică o in­formaţie din Germania in care se spune că Profesorul Greunauer din Hamburg a trecut la mozaism pen­tru a protesta contra persecuţiilor rasiste exercitate de cel de al trei­­lea Reich. Cred că este cazul să se aminteas­că frumosul gest al profesorulu univ. Mi­ail Paşcanu de la faculta­tea de Drept, care a dispu­s prin te­stament ca corpul său să­ fie dat studenţilor evrei spre a fi disecat, asta ca protest împotriva faptului că li se interzicea disecţia pe cada­vre creştine. . h Escroc din Bucureşti arestat la Tg.-Jiu TG -JIU, 27.­­ Poliţia locală a arestat in ziua de 24 Februarie pe un anume C. Manea din Bucureşti, urmărit de trei ani de zile de Sigu­ranţa generală, pentru escrocherii săvârşite în dauna­ unui oarecare Alexandrescu din Capitală­­Cu un agent, Manea a fost trimis la Bucureşti. El susţine că e cu de­săvârşire strein de învinuirea ce i se aduce.­ ­ ­­1 TRIBUNA MUNCITOREASCĂ Congresul mânerilor ■ Duminica 1 Martie se deschide în Capitală, în­ sala • „Transilvania”, congresul­­general,­al ţînjunei mun­citorilor din industria minieră, una din cele mai puternice Uniuni sin­dicale din ţară. Ordinea de zi a congresului este următor,rea: • 1. Raportul moral de activitate pe anii 1932—1935; 2. Raportul material şi al comisiei de control; 3. Problema asigurărilor sociale; 4. Căminul Uniunei; 5. Alegerea noului comitet central. La congres vor participă numeroşi delegaţi de la minele din Valea Jiu­lui, minele de cărbuni şi fer , din Ba­nat, numele, de aur din munţii Apu­seni şi regiunea Baia Mare, etc. In sala „Transilvania” va avea loc numai şedinţa de deschidere a congresului. Dezbaterile zilei a doua şi a treia vor avea­ loc în sala Casei poporului din str. Izvor 37. Primele controlorilor de materiale Am sesizat direcţiunea generală c. f. r., de faptul, că din iunie 1935, controlorii de materiale au fost lipsiţi de primele ce li se cuvin. Direcţiunea generală a luat în a­­ceasta privinţă, o jumătate de mă­sură. A dispus să se plătească pri­mele dar numai controlorilor din­ categoriile 8, 9 şi 10, nu şi celorlalţi cari, toţi, compun birourile F, 10 din diviziile financiare 1—10. Această măsură, diferenţierea u­­nora de alţii, a creiat mari nemul­ţumiri printre controlorii, de mate­riale cari au fost aduşi cu toţii, la înfiinţarea acestor birouri. Cei din categoriile 8, 9 şi 10 au salarii şi deplasări mai mari decât cei din­ categoriile inferioare cărora nu li s-au aprobat primele şi în afară de aceasta, fiind bătrâni,­ lucrările gre­le le fac controlorii tineri, tocmai cei cari nu se bucură de prime. Ast­fel,, controlorii din categoriile infe­rioare fac săptămâni întregi lucrări de control sub cerul liber şi totuşi nu li s-a acordat primele, întrucât toţi controlorii de ma­teriale fac acelaş serviciu, din ace­leaşi cheltueli de deplasare etc. şi aduc aceleaşi foloase administraţiei c. f. r. — după cum dealtfel a ară­tat într’un raport d. Hossu direc­torul controlului — direcţiunea ge­nerală c. f. r. trebue să acorde pri­me tuturor în aceleaşi condiţiuni ca celor din categoriile 8, 9 şi 10. a asoc. Sunt aleşi d-nii: Ilie Munteanu preşedinte Ion­­ Mandr­ovel secretar, Frederic Tohei casier și Ion dusan, Nicolae Iosif, Pavel Căpătând ti ion

Next