Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)
1956-10-02 / nr. 2549
mele Armate ale R. P. R. — f straja neclintită a păcii securității patriei noastre Contraamiral SIMION TUDOR ★ ■ Oamenii muncii și militarii armate noastre populare sărbătoresc la ■ octombrie Ziua Forțelor Armate ■e Republicii Populare Române. Mîndiria pia briotică și entuziasmul cu care poporul muncitor și militarii Forțelor noastre Armate întîmpină această mare sărbătoare militară și populară dovedesc dragostea și devotamentul lor profund față de P.M.R., creatorul, conducătorul și educatorul Armatei noastre Populare, organizatorul și inspiratorul tuturor victoriilor noastre pe drumul construcției socialiste. încă din 1921, de la înființarea sa, Partidul Comunist din Romînia arată militarilor, fii de muncitori și țărani, că locul lor este alături de poporul muncitor, alături de lupta lui împotriva exploatatorilor. In timpul războiului criminal împotriva Uniunii Sovietice, în care burghezia, moșierimea și regele au tîrît Romînia, partidul a chemat pe soldați să întoarcă armele împotriva dușmanilor — hitleriștii și guvernul trădător al lui Antonescu. Partidul a organizat atunci acțiunea de strîngere de arme și de formare a gărzilor patriotice muncitorești și a grupelor de partizani. Datorită muncii dusă de partid în armată, la această acțiune au luat parte soldați și unii ofițeri care aveau legături cu partidul. In acea vreme, soldații și unii ofițeri aflați în prizonierat în U.R.S.S., însuflețiți de comuniștii români care se aflau în Uniunea Sovietică, au cerut guvernului sovietic să li se îngăduie să lupte pe front împotriva hitleriștilor, pentru eliberarea țării, pentru o Romînie liberă și independentă. Răspunzînd acestei cereri, in octombrie 1943 guvernul sovietic a aprobat să se formeze, pe teritoriul Uniunii Sovietice, unități militare de voluntari romîni, care să lupte cu arma în mînă alături de glorioasa Armată Sovietică pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul hitleriștilor. Astfel, au luat ființă primele unități militare romînești puse în slujba poporului, strînse laolaltă în divizia „Tudor Vladimirescu“. La 23 August 1944, forțele patriotice din țara noastră, organizate, însuflețite și conduse în luptă de Partidul Comunist, au răsturnat guvernul F [UNK]dător, au scos Romînia din războcriminal împotriva Uniunii Soce. La chemarea Partidului Cost, ostașii armatei române în ale cărora firbeau de multă vre■a și mînia împotriva ocupan■i dleriști, au ridicat armele împiascimului, alăturîndu-se for patriotice. Bilele ce au urmat lui 23 Au1944, unitățile militare romîn și gărzile patriotice au dus ■îrze pentru apărarea capitalei ,lvînd Bucureștiul de la Nistru- Fiarbare pe care urmăreau să joace hitleriștii. In lupte în ver■ ele au nimicit unitățile hitlerlate în București și în alte le■i ale țării. Î [UNK]cursul acestor grele lupte, ostași Romîni au săvîrșit minunate fapte spești. Pentru lupta și faptele lor e oice, unitățile romînești au fost citate de 7 ori prin ordine de zi de către înaltul Comandament Sovietic, iar divizia „Tudor Vladimirescu“ a fost decorată cu înaltul ordin sovietic „Drapelul Roșu“ și cu ordinul romînesc „Apărarea Patriei“ clasa I-a, primind totodată dreptul de a purta numele orașului Debrețin, la eliberarea căruia s-a distins în mod deosebit. Cu ordine și medalii sovietice și romînești au fost decorați mii de ostași romîni pentru eroismul lor. In luptele purtate împotriva dușmanului comun, între ostașii sovietici și romîni s-a cimentat frăția de arme romîno-sovietică, continuare a vechilor relații de prietenie statornicite de-a lungul veacurilor între poporul român și popoarele Rusiei. In făurirea Armatei Populare, partidul nostru s-a călăuzit după experiența Partidului Comunist al Lniunii Sovietice — creatorul primei armate populare din lume. Armata Sovietică este minunatul model după ce a fost construită Armata noastră Hulară. In urma înlăturării din rîndurile ■patei a elementelor aparținînd cla■r exploatatoare, a celor care s-au dedit a fi dușmani ai intereselor ■iarului, partidul nostru a trimis în ■sul cadrelor armatei1 elemente debate trup și suflet poporului mun. Kr. Ofițerii armatei noastre sînt re ■ați astăzi din rîndurile oamenili muncii de la orașe și sate și au aceleași interese de clasă ca și soldații pe care îi comandă. Vechiul corp al subofițerilor, ce constituia o moștenire rușinoasă din fosta armată burghezo-moșierească, a fost desființat și a fost creat corpul sergenților și cartnicilor. Partidul nostru încredințează armele fiilor oamenilor muncii, care sunt gata să apere chiar cu prețul vieții cuceririle revoluționare ale poporului. Intre Armata noastră Populară, armată pusă în slujba păcii, trup din trupul poporului muncitor, și vechea armată de pe timpul regimului burghezo-moșieresc, pe care clasele exploatatoare o transformase într-o unealtă oarbă pentru apărarea privilegiilor lor, pentru reprimarea maselor exploatate și pentru participarea la războaiele de jaf și cotropire, există o mare deosebire. Au apus pentru totdeauna vremurile întunecate în care ostașii flămînzi, prost echipați, bătuți și batjocoriți, erau împinși de clasele exploatatoare să tragă în frații și părinții lor care cereau o viață mai bună, sau să slujească în războaie de jefuire și cotropire a altor popoare. Socotiți pe vremuri de clica exploatatorilor inapți să-și spună cuvîntul în problemele de conducere a statului, în regimul de democrație populară militarii au drepturi cetățenești depline, participînd la alegeri și propunînd din mijlocul lor candidați pentru sfaturile populare și Marea Adunare Națională. Constituția R.P.R. consacră nobila misiune încredințată militarilor Forțelor noastre Armate, de a sta de strajă independenței și suveranității poporului român, securității sale și păcii; ea proclamă totodată faptul că apărarea patriei este datoria sfîntă a fiecărui cetățean al țării noastre Această misiune de onoare umple de mîndrie inimile militarilor noștri. Ce cinste poate fi mai mare pentru oricare fiu al poporului muncitor, decît aceea de a fi apărător al patriei sale libere, al muncii pline de avînt pentru construirea socialismului, pentru bunăstarea și fericirea celor ce muncesc. Minunat tezaur străjuiesc fiii poporului nostru muncitor îmbrăcați în haina militară! Veacuri de-a rîndul a luptat poporul nostru pentru suveranitate și independență națională. Străbunii noștri au udat pămîntul patriei cu sînge, ținînd piept cu bărbăție tuturor năvălitorilor, stînd zid de neclintit în calea celor care vroiau să nu cotropească țara. Această luptă eroică a fost încununată de succes în condițiile eliberării patriei noastre de către viteaza Armată Sovietică, cînd poporul român condus de partidul clasei muncitoare, și-a cucerit cu adevărat independența și suveranitatea națională. Clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, răsturnînd de la putere clasele exploatatoare și alungind monarhia, au făurit Republica Populară Romînă — patria celor ce muncesc de la orașe și de la sate. Bogată și frumoasă este patria noastră. In munții săi sînt bogății imense, undele rîurilor sale cristaline poartă milioane de kw/are energie electrică, cîmpiile sale mănoase leagănă lanuri întinse de spice aurii. Pe întreg cuprinsul țării își înalță schelele noi fabrici și uzine, noi sonde de petrol, noi construcții de locuit și instituții de cultură, dispensare medicale, creșe și cămine de zi. Prind tot mai mult viață istoricele hotărîri luate la cel de-al 2-lea Congres al P.M.R. „Lampa lui Ilici" pătrunde tot mai mult în lumea satelor noastre, zeci de mii de neștiutori de carte au început să deslușească slove. Cultura devine un bun al poporului. Pe măsura înaintării noastre viguroase pe drumul socialismului viața oamenilor muncii devine tot mai fericită și mai luminoasă. Toate acestea și multe altele sînt chemați să le apere ostașii Armatei noastre Populare. Dragostea fierbinte față de patrie, înțelegerea răspunderii ce le revine, le insuflă energie, dîrzenie, curaj, le dau tărie în ceasuri de cumpănă, neînfricare în fața primejdiei, le sporesc hotărîrea de a-și ridica necontenit nivelul pregătirii de luptă și politice, de a întări ordinea și disciplina, de a îndeplini orice misiuni, îndeplinirea sarcinilor pregătirii de luptă e pentru ei o chestiune de cinste. Militarii se străduiesc să devină infanteriști sau tanchiști iscusiți, marinari îndrăzneți, aviatori curajoși, apărători de nădejde ai pămîntului, apelor ți cerului galriei. ORDINUL Ministrului Forțelor Armate ale Republicii Populare Române 2 octombrie 1956 BUCUREȘTI Tovarăși soldați și matrozi, sergenți și cartnici ! Tovarăși ofițeri, generali și amirali ! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Urez soldaților și matrozilor, sergenților și cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea ordinei și disciplinei militare, în cunoașterea și întrebuințarea armamentului și tehnicii de luptă moderne. Orez ofițerilor, generalilor și amiralilor succese în ridicarea continuă a capacității lor organizatorice, pentru îmbunătățirea calității pregătirii și conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască Forțele Armate ale Republicii Populare Romíne ! Trăiască guvernul Republicii Populare Romíne ! Trăiască Partidul Muncitoresc ! Romín! Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă! Ministrul Forțelor Armate, general colonel LEONTIN SALAJAN j —---------—„ ....” j j j | j j Pentru a asigura o regal ini bogata Pînă la data de 26 septembrie, membrii gospodăriei agricole colective „Drumul socialismului“ din comuna Limanul, raionul Negru Vodă, îndrumați de organizația de partid, au reușit să însămînțeze 170 hectare rapiță de toamnă, 62 hectare secară și 42 hectare grîu. In privința asigurării unei recolte mai bogate de producție marfă în anul 1957, acești colectiviști au ținut cont de sfaturile agrotehnice în ceea ce privește calitatea semințelor. Cu selectorul gospodăriei, condus de Petre S. Aurel s-a putut selecta și trata cantitatea de 93.000 kg. grîu etc. Paralel cu aceste lucrări au fost făcute arături de primăvară pe o suprafață de 550 hectare și s-au împrăștiat și 60 tone gunoi pe ogoarele unde se însămînțează grîu. Din cadrul gospodăriei sînt vrednici de scos în evidență pentru munca ce au depus o zi de zi colectiviștii Rădulescu Stancu, Ciobănel I. Marin, Vlădescu Elena, Trifan Marin și alții, care le-au urmat exemplul nelipsind nici o zi de la lucru. SUITĂ OSTĂȘEASCĂ Pe un drum de car Pe-un drum de car treceau In marș ostașii, Pe-un drum ce taie-ntinsul dobrogean. Proptiți în coase îi priveau cosașii Și fetele priveau la ei din lan, iar împrejur, trezindu-se, pămîntul Țărina și tresărea sub pasul lor. Cuminte își finea suflarea vintul Și griul coama își pleca ușor. Numai în zări păstrind o taină adîncă Coclaurii păreau încremeniți Ne povestește o legendă cum că Acolo sunt mormintele de sciți. Și tot legenda spune că de teamă Să nu le fie osul pîngărit, Dușmanilor să nu le dei o vamă Ei și-au ascuns mormintele-n granit, Pe-un drum de car treceau în marș ostașii Și pasul lor la toți părea că spunea Să-și taie-n tihnă holdele cosașii, Să doarmă-n pace oștile străbune. A primit Marin al Stanii carte A primit Marin al Stanii carte Despre fisu care-i militar. Tocmai din fruntare de departe A primit Marin al Stanii carte. Cică în scrisoarea ceea scrie Că Ion, ăl de-a plecat pe an. E ăl mai prima azi în cătănie Și-o semnează un ditai căpitan. Vine lumea, se adună-n poartă Țîncii curioși să Și uite așa o vorbă afle arde tot Doarji. Că vorbesc cumetrele la gara. Fetele, însă, nu știu nimică Și întreabă-așa ca într-o doară. .,Despre ce e vorba vecinică"? Și ascultă-a nu știu cita oară. E-n popas acum compania Intr-un sat lingă-o fîntină. Sprinteioară o codană Scoate ciutura cu-o mînă Și ostașilor să beie Ea le dă, apa e miere, opas Ei făcînd cu ochiul fetei Se-nfioară de plăcere. Că-i grozavă cînd i-e sete Apa, oricine poate să spună. Totuși parcă-n sat la mine Cineva-mi dădea mai bună. G. MIHAESCU MUNCESC CU SPOR Paralel cu campania de recoltare a culturilor tîrzii de toamnă, membrii gospodăriei agricole colective „Victoria“ din comuna Oltina, raionul Adamcilisi, dau o deosebită atenție executării campaniei de însămînțări de toamnă — chezășia recoltelor bogate ale anului viitor, îndrumați și sprijiniți de organizația de bază și consiliul de conducere, pînă în seara zilei de 29 septembrie ac., ei au recoltat întreaga suprafață semănată cu floarea-soarelui, obținînd o producție medie la hectar de peste 900 kg. De asemenea, s-au recoltat peste 3.000 kg. bumbac, producția medie evaluată la hectar fiind în jurul la 300—350 kg. bumbac. Pînă la aceeași dată, au efectuat arături adînci de 18—20 cm. pe întreaga suprafață de teren planificată a se însămînța cu culturi de toamnă, și au condiționat întreaga cantitate de grîu și secară necesară însămînțărilor. Din cele 320 ha. planificate a se însămînța cu grîu, s-au însămînțat peste 150 hectare, iar din cele 270 ha. secară s-au semănat peste 100 hectare. In vederea obținerii unor producții bogate de grîu la hectar, o atenție deosebită s-a dat îngrășămintelor naturale (gunoi de grajd). Astfel, o dată cu executarea arăturilor pentru însămînțări, sau încorporat în sol peste 160 tone gunoi de grajd bine putrezit. Transportul gunoiului la cîmp și încorporarea lui în sol este în curs de execuție, pe tarlalele pe care se vor face arături adînci de toamnă pentru însămînțările de primăvară. O deosebită atenție dau colectiviștii și recoltatului de struguri. Producția bogată de struguri i-a determinat pe colectiviști ca, pe lîngă cota de 4 vagoane, struguri, să mai contracteze cu statul 3 vagoane struguri. Pînă în prezent, ei au predat cota și 1.5 vagoane struguri din cantitatea contractată. ★ Și colectiviștii din comuna „23 August“, raionul Negru Vodă, îndrumați de organizația de partid și organele tehnice agricole, dau o luptă dîrză pentru a efectua însămînțările culturilor de toamnă în condițiuni agrotehnice superioare și la timp. Astfel, pînă în seara zilei de 29 septembrie a.c. au semănat peste 120 ha. cu grîu din cele 400 ha. planificate a se însămînța. De asemenea, ei au condiționat întreaga cantitate de semințe necesară însămînțărilor și au pregătit peste 80 la sută din suprafața de teren ce urmează a se însămînța în această toamnă. O deosebită atenție dau colectiviștii și transportului de gunoi la cîmp. Pînă la aceeași dată, au transportat în grădina de zarzavat peste 40 tone gunoi de grajd bine putrezit. In aceste munci s-au evidențiat în mod deosebit utemiștii I. Irodeanu, Șchiopu Gh. precum și I. Pîrvu. Colectiviștii din comuna „23 August“ au dat viață și inițiativei lansată de comitetul regional de partid, pentru ca gospodăriile agricole colective și colectiviștii care au obținut producții îndestulătoare de grîu și cărora le prisosesc anumite cantități să ajute gospodăriile agricole colective care din cauza vremii nefavorabile nu au produs sau au produs puțin grîu la hectar. Astfel, gospodăria colectivă din „23 August“ a ajutat gospodăria agricolă colectivă din Ciobăniță cu cantitatea de 6.500 kg. grîu, ce va fi folosită la însămînțări. Exemplul acestei gospodării colective este bine să fie urmat de toate gospodăriile colective care au prisosuri de grîu. IOAN T. îmi stăruie în minte imaginea unui tablou plin de lirism și farmec rustic. Pe un deal pleșuv — în povîrniș — ce domină cîm 1 plasură aidoma unei oaze 1 în deșert, se întinde pe cîteva hectare via nu știu a cărei gospodării collective. " Fete și flăcăi string în coșulețele lor din răchită do[ lofanți ciorchini de struguri 1 cu boabe mari și gustoase, s Le deșartă apoi în cutii mari, pe care le vor trimite cu siguranță spre consum orașului sau în căruțe cu polog — căruțe , care iau drumul camei unde se mustesc. In case i se toarnă coș după coș și undeva jos șiruie un pîrîiaș continuu de culoare roșie-arămiu care se revarsă în jgheab și de acolo, colectiviștii cu mînecile suflecate, îl scoate în butoaie ’ I mari. Toamnă bogată și belșug. Mult belșug Așa cum e numai în poveștile de spus ’ iarna la gura sobei, în licăritul jeratecului. Și acest belșug oamenii ogorului I știu să-l sărbătească așa cum se cuvine. Tradiția aceasta de a sărbători culiesul viilor datează cu multe secole înaintea erei mastre. Urmașii acestor stră-buni, strănepoții lor de astăzi vă invită — ca în toți anii — și anul acesta 1 la sărbătoarea „culesul viielor“. Cu siguanță că primî-fi Acicriir?m ap Cei care au dat afirmativ din cap în semn că „da“ că nu le vom răpi prea mult timp în căutarea „dealului plin de fete și flăcăi și a cramei lor“, ca să putem închina o „bardacă“ de must dulce în cinstea podgorenilor și a vremurilor noi pe care le trăim. Nu! Putem trăi această sărbătoare chiar în orașul nostru — Constanța. Ce ne facem că aici n-avem vie pe care s-o culegem — întrebați. Fiți fără grijă. Cei care ne-au invitat au avut grijă să organizeze acest lucru aducînd rodul butucilor de vie chiar la localurile T.A.P.L.-ului amenajate special. Așa cum ați aflat în 7 bufete și restaurante din Constanța cana de pămînt va lua locul obișnuitului pahar care se va umple — respectînd obiceiurile podgoreanului — direct de la caneaua butoiului ce se află în crama improvizată a localului. Mustul îi puteți bea dulce sau mai înăsprit, după cum doriți. Nu se face... sînteți doar oaspeți și preferințele vi se vor satisface. Unii veți spune că pe lîngă must—mereu lăudat în acest material — ar merge de bună seamă și preparate de grătar. Vă răspundem că alături de must veți găsi cunoscuta pastramă de oaie și de capră, mici fripturi și cotlete și... ghindea — specialitate dobrogeană. Dacă veți prefera să trăiți atmosfera lirismului rustic, puteți servi pastrama și mămăliguța pe un... fund de lemn asemănător farfuriei din strămoși. Ospătarii — sperăm că cel puțin de data aceasta — nu vă vor refuza acest mic „hatîr“. Dar să lăsăm această observație pe seama... celor 30 și ceva de zile cît va dura sărbătoarea „culesul viilor“ în orașul nostru. Acum, sînt convins că n-aveți nimic împotrivă să facem o vizită la cîteva „gazde“ pregătite special pentru ospeție. Dacă vreți să facem primul popas în... grădina bufetului „Postăvarul“. De o săptămînă și ceva Traan F Meca și Neacșu Petre cei doi responsabili ai bufetului — împreună cu colectivul lor au tot amenajat cu măiestria firească a podgoreanului localul situat la jumătatea străzii I. V. Stalin. In ziua de 27 septembrie — ziua cînd s-a deschis această sărbătoare — taraful de lăutari îndemna — prin cîntecele populare inspirate din munca podgoreanului și a vinului „ghiurghiuliu“ dătător de veselie și voie bună — pe trecătorul din împrejurimi. Grataragiul Z. Constantin, bun preparator în ale pastramei, se frămînta să prindă măcar o frintură din discuțiile consumatorului și nu s-a liniștit pînă n-a zărit cel puțin 20 de fețe mulțumite de gustarea servită. Am terminat și noi de servit pastrama cu mămăliguță, ne am băut tot mustul din bardacă și am plecat mulțumiți. Și pentru că sîntem pe aceeași stradă, să ne oprim din drumul nostru la restaurantul „Păltiniș" special amenajat și el pentru a prilejui consumatorilor constănțeni ore de petrecere deosebit de plăcute. De cum intri prin arcul de triumf al restaurantului, atmosfera de sărbătoare te îmbie a lua loc la una din mesele orînduite frumos în grădină. Ornamentarea cu stuf și păpuriș care străjuiește grădina, țarcul de oi și bătăii aduși special pentru a fi jertfiți, crama amenajată în imediata apropiere a meselor, vatra cu jeratic din mijlocul grădinii deasupra căreia o țepușă pe care se învăluie un batal gras se învîrtește în spuza dogoritoare a jarului, te îndeamnă, consumatorul, să ospătezi la aceste gazde care imită cît de cît pe harnicul nostru podgorean. Și, vă asigurăm — cel puțin acestea, primele impresii — că nu veți regreta petrecînd cîteva ore în tovărășia prietenilor și familiei gustînd din tradiționala pastramă, mămăliguță și must dulce. Responsabilul Zainea Ilie împreună cu Albu Constantin, Busuioc Ilie, Mărgărit Gheorghe și ceilalți lucrători din restaurant s-au străduit să dea localului un aspect care să nu dezmintăm tradiționala sărbătoare. Pentru că nu ne-am despărțit încă de gazdele noastre nu trebuie să trecem cu vederea nici instrumentiștii care alcătuiesc apreciatul , taraf condus de Naca Vasile și Rică Dumitrache. „ Ciocnind o bardacă cu must , îl vei bea apoi cu plăcere , pentru că la microfon cunoscutul solist din nai Ca- <arabulea vă va cînta cu siguranță „Bun e vinul ghiuri ghiuliu...“ ! Nu trebuie să ne scape , însă nici terasa „Tomis" , care-i tot atît de pregătită ! și pe care vă îndemnăm s-o vizitați. Strădania lui Nistor Ion și a colectivului j 4 său nu va dezice această apreciere. ■ j Ne-au mai rămas de vizitat încă cîteva localuri. Pentru că timpul nu bună“, ne mai îngăduie, să lăsăm ! pentru zilele ce urmează vizitarea celorlalte restaurante. Nu vă cerem să faceți treaba aceasta neapărat cu noi. Puteți continua vizita 32 și singuri. Și pentru că veți 1 pleca singuri, vă spunem la despărțire: „petrecere PETRE ”. PETRE își desăvirșesc pregătirea politică și de luptă Ostașii Forțelor noastre Armate își desăvirșesc tot mai mult măiestria de luptă și pregătirea lor politică în dorința de a-și îndeplini cu mai bine înalta misiune patriotică dată de popor , de a veghea și de a fi scut de netrecut in apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor, de a apăra libertatea și suveranitatea patriei noastre dragi, de a fi atrajă de nădejde păcii. Alături de ostașii celorlalte arme ale Forțelor noastre Armate, marinarii veghează cu strășnicie granița patriei noastre pe apă. In fotografiile de față sînt numai cîteva aspecte din pregătirea de luptă și politică a bravilor noștri marinari După ce nava a virat ușor spre babord, luînd noul drum ordonat, timonierul navei, matrozul major Horescu Gh., raportează ofițerului de carte ,,La drum N grade!“, iar acesta ordonă . ..Drept așa". Și nava continuă să taie valurile către altă parte a zărilor (fotografia din stingă sus.). Comandantul tunului, cartnicul Istrate Vasile, explică servanților, în timpul unui antrenament la tun, unele amănunte tehnice in vederea executării tragerilor (fotografia din stingă jos). In fața hărții fizice și administrative a R.P.R., marinarii își însușesc noi cunoștințe despre patria noastră dragă (fotografia din dreapta jos). 1 j 2 2 j Construcții noi Văzînd că școlii elementare din comuna Beilic, raionul Adamclisi, îi lipsește o magazie unde să depoziteze lemnele, comitetul executiv al sfatului popular a luat măsuri și s-a construit această magazie. Noua construcție realizată în această comună a fost înfăptuită cu concursul dat de către cetățeni, care au transportat cu căruțele materialul necesar. Printre cei care au muncit curelan au fost și țăranii muncitori Socoteală Gheorghe și Ioan Ciorogaru. De asemenea, un sprijin prețios l-au dat și tinerii din această comună evidențiindu-se în mod deosebit Ernest Victor, Florin Nedelcu și alții. MARINESCU V., coresp. înainte de termen Muncitorii, tehnicienii și inginerii șantierului 4 construcții Medgidia din cadrul Trustului de construcții 10 Constanța s-au angajat ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să realizeze planul anual pînă la 20 decembrie. De asemenea, productivitatea muncii va atinge un procent de realizare de 105 la sută, iar prețul de cost va fi redus cu 1,5 la sută față de sarcina planificată. Tot în cadrul angajamentelor luate de șantierul 4 construcții i Medgidia, figurează predarea către beneficiari, înainte de termen, a o serie întreagă de construcții.