Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)

1956-10-02 / nr. 2549

mele Armate ale R. P. R. — f straja neclintită a păcii securității patriei noastre Contraamiral SIMION TUDOR ★ ■ Oamenii muncii și militarii arma­­te noastre populare sărbătoresc la ■ octombrie Ziua Forțelor Armate ■e Republicii Populare Române. Mîn­­diria pia­ briotică și entuziasmul cu care poporul muncitor și militarii Forțelor noastre Armate întîmpină această mare sărbătoare militară și populară dovedesc dragostea și de­votamentul lor profund față de­ P.M.R., creatorul, conducătorul și e­­ducatorul Armatei noastre Populare, organizatorul și inspiratorul tuturor victoriilor noastre pe drumul con­strucției socialiste. încă din 1921, de la înființarea sa, Partidul Comunist din Romînia a­­rată militarilor, fii de muncitori și țărani, că locul lor este alături de poporul muncitor, alături de lupta lui împotriva exploatatorilor. In timpul războiului criminal îm­potriva Uniunii Sovietice, în care burghezia, moșierimea și regele au tîrît Romînia, partidul a chemat pe soldați să întoarcă armele împotriva dușmanilor — hitleriștii și guvernul trădător a­l lui Antonescu. Partidul a organizat atunci acțiunea de strîn­­gere de arme și de formare a gărzi­lor patriotice muncitorești și a gru­pelor de partizani. Datorită muncii dusă de partid în armată, la această acțiune au luat parte soldați și unii ofițeri care aveau legături cu parti­dul. In acea vreme, soldații și unii ofi­țeri aflați în prizonierat în U.R.S.S., însuflețiți de comuniștii români care se aflau în Uniunea Sovietică, au cerut guvernului sovietic să li se îngăduie să lupte pe front împotriva hitleriștilor, pentru eliberarea țării, pentru o Romînie liberă și indepen­dentă. Răspunzînd acestei cereri, in octombrie 1943 guvernul sovietic a­­ aprobat să se formeze, pe teritoriul Uniunii Sovietice, unități militare de voluntari romîni, care să lupte cu arma în mînă alături de glorioasa Armată Sovietică pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul hitle­riștilor. Astfel, au luat ființă primele unități militare romînești puse în slujba poporului, strînse laolaltă în divizia „Tudor Vladimirescu“. La 23 August 1944, forțele patrio­tice din țara noastră, organizate, în­suflețite și conduse în luptă de Parti­d­ul Comunist, au răsturnat guvernul F [UNK]dător, au scos Romînia din războ­­­criminal împotriva Uniunii So­­ce. La chemarea Partidului Co­­­st, ostașii armatei române în ale cărora firbeau de multă vre­­■a și mînia împotriva ocupan­­■i dleriști, au ridicat armele îm­p­iascimului, alăturîndu-se for­ patriotice. Bilele ce au urmat lui 23 Au­­1944, unitățile militare romî­­n și gărzile patriotice au dus ■­îrze pentru apărarea capitalei ,lvînd Bucureștiul de la Nistru- Fiarbare pe care urmăreau să joace hitleriștii. In lupte în ver­■ ele au nimicit unitățile hitle­­r­late în București și în alte le­­■i ale țării. Î [UNK]cursul acestor grele lupte, osta­­și Romîni au săvîrșit minunate fapte spești. Pentru lupta și faptele lor e oice, unitățile romînești au fost ci­tate de 7 ori prin ordine de zi de către înaltul Comandament Sovietic, iar divizia „Tudor Vladimirescu“ a fost decorată cu înaltul ordin sovie­tic „Drapelul Roșu“ și cu ordinul ro­­mînesc „Apărarea Patriei“ clasa I-a, primind totodată dreptul de a purta numele orașului Debrețin, la elibera­rea căruia s-a distins în mod deose­bit. Cu ordine și medalii sovietice și romînești au fost decorați mii de os­tași romîni pentru eroismul lor. In luptele purtate împotriva duș­manului comun, între ostașii sovietici și romîni s-a cimentat frăția de arme romîno-sovietică, continuare a vechi­lor relații de prietenie statornicite de-a lungul veacurilor între poporul român și popoarele Rusiei. In făurirea Armatei Populare, partidul nostru s-a călăuzit după ex­periența Partidului Comunist al L­ni­­unii Sovietice — creatorul primei ar­mate populare din lume. Armata So­vietică este minunatul model după ce a fost construită Armata noastră Hulară. In urma înlăturării din rîndurile ■patei a elementelor aparținînd cla­­■r exploatatoare, a celor care s-au dedit a fi dușmani ai intereselor ■iarului, partidul nostru a trimis în ■sul cadrelor armatei1 elemente de­bate trup și suflet poporului mun­. Kr. Ofițerii armatei noastre sînt re­­ ■ați astăzi din rîndurile oamenili­­ muncii de la orașe și sate și au ace­leași interese de clasă ca și soldații pe care îi comandă. Vechiul corp al subofițerilor, ce constituia o moște­nire rușinoasă din fosta armată bur­­ghezo-moșierească, a fost desființat și a fost creat corpul sergenților și cartnicilor. Partidul nostru încredin­țează armele fiilor oamenilor muncii, care sunt gata să apere chiar cu prețul vieții cuceririle revoluționare ale poporului. Intre Armata noastră Populară, ar­mată pusă în slujba păcii, trup din trupul poporului muncitor, și vechea armată de pe timpul regimului bur­­ghezo-moșieresc, pe care clasele ex­ploatatoare o transformase într-o u­­nealtă oarbă pentru apărarea privi­legiilor lor, pentru reprimarea mase­lor exploatate și pentru participarea la războaiele de jaf și cotropire, e­­xistă o mare deosebire. Au apus pen­tru totdeauna vremurile întunecate în care ostașii flămînzi, prost echipați, bătuți și batjocoriți­, erau împinși de clasele exploatatoare să tragă în fra­ții și părinții lor care cereau o viață mai bună, sau să slujească în răz­boaie de jefuire și cotropire a altor popoare. Socotiți pe vremuri de clica exploatatorilor inapți să-și spună cu­­vîntul în problemele de conducere a statului, în regimul de democrație populară militarii au drepturi cetățe­nești depline, participînd la alegeri și propunînd din mijlocul lor candidați pentru sfaturile populare și Marea Adunare Națională. Constituția R.P.R. consacră nobila misiune încredințată militarilor For­țelor noastre Armate, de a sta de strajă independenței și suveranității poporului român, securității sale și păcii; ea proclamă totodată faptul că apărarea patriei este datoria sfîn­­tă a fiecărui cetățean al țării noastre Această misiune de onoare umple de mîndrie inimile militarilor noștri. Ce cinste poate fi mai mare pentru oricare fiu al poporului muncitor, de­­cît aceea de a fi apărător al patriei sale libere, al muncii pline de avînt pentru construirea socialismului, pen­tru bunăstarea și fericirea celor ce muncesc. Minunat tezaur străjuiesc fiii po­porului nostru muncitor îmbrăcați în haina militară! Veacuri de-a rîndul a luptat poporul nostru pentru suve­ranitate și independență națională. Străbunii noștri au udat pămîntul pa­triei cu sînge, ținînd piept cu bărbă­ție tuturor năvălitorilor, stînd zid de neclintit în calea celor care vroiau să nu cotropească țara. Această luptă eroică a fost încununată de succes în condițiile eliberării patriei noastre de către viteaza Armată Sovietică, cînd poporul român condus de partidul cla­sei muncitoare, și-a cucerit cu ade­vărat independența și suveranitatea națională. Clasa muncitoare în alian­ță cu țărănimea muncitoare, răstur­­nînd de la putere clasele exploata­toare și alungind monarhia, au fău­rit Republica Populară Romînă — patria celor ce muncesc de la orașe și de la sate. Bogată și frumoasă este patria noastră. In munții săi sînt bogății imense, undele rîurilor sale cristaline poartă milioane de kw/are energie electrică, cîmpiile sale mănoase lea­gănă lanuri întinse de spice aurii. Pe întreg cuprinsul țării își înalță schelele noi fabrici și uzine, noi sonde de petrol, noi construcții de locuit și instituții de cultură, dispensare me­dicale, creșe și cămine de zi. Prind tot mai mult viață istoricele hotărîri luate la cel de-al 2-lea Congres al P.M.R. „Lampa lui Ilici" pătrunde tot mai mult în lumea satelor noastre, zeci de mii de neștiutori de carte au în­ceput să deslușească slove. Cultura devine un bun al poporului. Pe mă­sura înaintării noastre viguroase pe drumul socialismului viața oamenilor muncii devine tot mai fericită și mai luminoasă. Toate acestea și multe altele sînt chemați să le apere ostașii Armatei noastre Populare. Dragostea fierbinte față de patrie, înțelegerea răspunde­rii ce le revine, le insuflă energie, dîr­­zenie, curaj, le dau tărie în ceasuri de cumpănă, neînfricare în fața primej­diei, le sporesc hotărîrea de a-și ri­dica necontenit nivelul pregătirii de luptă și politice, de a întări ordinea și disciplina, de a îndeplini orice mi­siuni, îndeplinirea sarcinilor pregă­tirii de luptă e pentru ei o chestiune de cinste. Militarii se străduiesc să devină infanteriști sau tanchiști iscu­­siți, marinari îndrăzneți, aviatori cu­rajoși, apărători de nădejde ai pă­­mîntului, apelor ți cerului galriei. ORDINUL Ministrului Forțelor Armate ale Republicii Populare Române 2 octombrie 1956 BUCUREȘTI Tovarăși soldați și matrozi,­­ sergenți și cartnici ! Tovarăși ofițeri, generali și ami­rali ! Astăzi oamenii muncii din pa­tria noastră sărbătoresc Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al For­țelor Armate ale Republicii Popu­lare Romîne. Urez soldaților și matrozilor, sergenților și cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea ordinei și disciplinei militare, în cunoaș­terea și întrebuințarea armamen­tului și tehnicii de luptă mo­derne. Orez ofițerilor, generalilor și amiralilor succese în ridicarea continuă a capacității lor organi­zatorice, pentru îmbunătățirea calității pregătirii și conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre popu­lare. Trăiască Forțele Armate ale Republicii Populare Romíne ! Trăiască guvernul Republicii­­ Populare Romíne ! Trăiască Partidul Muncitoresc ! Romín! Trăiască scumpa noastră pa­­­­trie — Republica Populară Ro­­­­mînă! Ministrul Forțelor Armate, general colonel LEONTIN SALAJAN j —---------—„ ....” j j j | j j Pen­­tru a asigura o re­gal ini bogata Pînă la data de 26 septembrie, membrii gospodăriei agricole co­lective „Drumul socialismului“ din comuna Limanul, raionul Ne­gru Vodă, îndrumați de organi­zația de partid, au reușit să în­­sămînțeze 170 hectare rapiță de toamnă, 62 hectare secară și 42 hectare grîu. In privința asigurării unei re­colte mai bogate de producție marfă în anul 1957, acești colec­tiviști au ținut cont de sfaturile agrotehnice în ceea ce privește calitatea semințelor. Cu selectorul gospodăriei, condus de Petre S. Aurel s-a putut selecta și trata cantitatea de 93.000 kg. grîu etc. Paralel cu aceste lucrări au fost făcute arături de primăvară pe o suprafață de 550 hectare și s-au împrăștiat și 60 tone gunoi pe ogoarele unde se însămînțează grîu. Din cadrul gospodăriei sînt vrednici de scos în evidență pen­tru munca ce au depus­ o zi de zi colectiviștii Rădulescu Stancu, Ciobănel I. Marin, Vlădescu Ele­na, Trifan Marin și alții, care le-au urmat exemplul nelipsind nici o zi de la lucru. SUITĂ OSTĂȘEASCĂ Pe un drum de car Pe-un drum de car trece­au In marș ostașii, Pe-un drum ce taie-ntin­sul dobrogean. Proptiți în coase îi prive­au cosașii Și fetele priveau la ei din lan, iar împrejur, trezindu-se, pămîntul Țărina­ și tresărea sub pa­sul lor. Cuminte își finea sufla­rea vintul Și griul coama își pleca ușor. Numai în zări păstrind o taină­ adîncă Coclaurii păreau încremeniți Ne povestește o legendă cum că Acolo sunt mormintele de sciți. Și tot legenda spune că de teamă Să nu le fie osul pîngă­rit, Dușmanilor să nu le dei o vamă Ei și-au ascuns mormin­tele-n granit, Pe-un drum de car trece­au în marș ostașii Și pasul lor la toți pă­rea că spunea Să-și taie-n tihnă holdele cosașii, Să doarmă-n pace oștile străbune. A primit Marin al Stanii carte A primit Marin al Stanii carte Despre fi­su care-i mili­tar. Tocmai din fruntare de departe A primit Marin al Stanii carte. Cică în scrisoarea ceea scrie Că Ion, ăl de-a plecat pe an. E­ ăl mai prima azi în că­tănie Și-o semnează­ un ditai căpitan. Vine lumea, se adună-n poartă Țîncii curioși să Și­ uite așa o vorbă afle ard­­e tot Doarji. Că vorbesc cumetrele la gara. Fetele, însă, nu știu ni­mică Și întreabă-așa ca într-o doară. .,Despre ce e vorba veci­nică"? Și ascultă-a nu știu cita oară. E-n popas acum compania Intr-un sat lingă-o fîntină. Sprinteioară o codană Scoate ciutura cu-o mînă Și ostașilor să beie Ea le dă, apa e miere, o­p­a­s Ei făcînd cu ochiul fetei Se-nfioară de plăcere. Că-i grozavă cînd­­ i-e sete Apa, oricine poate să spună. Totuși parcă-n sat la mine Cineva-mi dădea mai bună. G. MIHAESCU MUNCESC CU SPOR Paralel cu campania de recoltare a culturilor tîrzii de toamnă, membrii gospodăriei agricole colective „Victo­ria“ din comuna Oltina, raionul A­­damcilisi, dau o deosebită atenție exe­cutării campaniei de însămînțări de toamnă — chezășia recoltelor bogate ale anului viitor, îndrumați și sprijiniți de organiza­ția de bază și consiliul de conducere, pînă în seara zilei de 29 septembrie a­c., ei au recoltat întreaga suprafață semănată cu floarea-­soarelui, obți­­nînd o producție medie la hectar de peste 900 kg. De asemenea, s-au re­coltat peste 3.000 kg. bumbac, pro­ducția medie evaluată la hectar fiind în jurul la 300—350 kg. bumbac. Pînă la aceeași dată, au efectuat arături adînci de 18—20 cm. pe în­treaga suprafață de teren planificată a se însămînța cu culturi de toamnă, și au condiționat întreaga cantitate de grîu și secară necesară însăm­în­­țărilor. Din cele 320 ha. planificate a se însămînța cu grîu, s-au însă­­mînțat peste 150 hectare, iar din cele 270 ha. secară s-au semănat peste 100 hectare. In vederea obținerii unor producții bogate de grîu la hectar, o atenție deosebită s-a dat îngrășămintelor na­turale (gunoi de grajd). Astfel, o dată cu executarea arăturilor pentru însămînțări, sau încorporat în sol peste 160 tone gunoi de grajd bine putrezit. Transportul gunoiului la cîmp și încorporarea lui în sol este în curs de execuție, pe tarlalele pe care se vor face arături adînci de toamnă pentru însămînțările de pri­măvară. O deosebită atenție dau colectiviștii și recoltatului de struguri. Producția bogată de struguri i-a determinat pe colectiviști ca, pe lîngă cota de 4 vagoane, struguri, să mai contrac­teze cu statul 3 vagoane struguri. Pînă în prezent, ei au predat cota și 1.5 vagoane struguri din cantitatea contractată. ★ Și colectiviștii din comuna „23 Au­gust“, raionul Negru Vodă, îndrumați de organizația de partid și organele tehnice agricole, dau o luptă dîrză pentru a efectua însămînțările cultu­rilor de toamnă în condițiuni agro­tehnice superioare și la timp. Astfel, pînă în seara zilei de 29 septembrie a.c. au semănat peste 120 ha. cu grîu din cele 400 ha. planificate a se însămînța. De asemenea, ei au con­diționat întreaga cantitate de semin­țe necesară însămînțărilor și au pre­gătit peste 80 la sută din suprafața de teren ce urmează a se însămînța în această toamnă. O deosebită aten­ție dau colectiviștii și transportului de gunoi la cîmp. Pînă la aceeași dată, au transportat în grădina de zarzavat peste 40 tone gunoi de grajd bine putrezit. In aceste munci s-au evidențiat în mod deosebit utemiștii I. Irodeanu, Șchiopu Gh. precum și I. Pîrvu. Colectiviștii din comuna „23 August“ au dat viață și inițiativei lansată de comitetul regional de partid, pentru ca gospodăriile agricole­­ colective și colectiviștii care au obținut producții îndestulătoare de grîu și cărora le prisosesc anumite cantități să ajute gospodăriile agricole colective care din cauza vremii nefavorabile nu au produs sau au produs puțin grîu la hectar. Astfel, gospodăria colectivă din „23 August“ a ajutat gospodăria agricolă colectivă din Ciobăniță cu cantitatea de 6.500 kg. grîu, ce va fi folosită la însămînțări. Exemplul acestei gospodării colec­tive este bine să fie urmat de toate gospodăriile colective care au priso­suri de grîu. IOAN T. îmi stăruie în minte ima­ginea unui tablou plin de lirism și farmec rustic. Pe un deal pleșuv — în po­­vîrniș — ce domină cîm­ 1 pla­sură aidoma unei oaze 1 în deșert, se întinde pe cî­­­­teva hectare via nu știu a cărei gospodării collective. " Fete și flăcăi string în co­­­­șulețele lor din răchită do­­[ lofanți ciorchini de struguri 1 cu boabe mari și gustoase, s Le deșartă apoi în cutii mari, pe care le vor tri­­­­mite cu siguranță spre con­­­­sum orașului sau în că­­ruțe cu polog — căruțe , care iau drumul c­am­ei­­ unde se mustesc. In case i se toarnă coș după coș și­­ undeva jos șiruie un pîrî­­i­­aș continuu de culoare ro­­­­șie-arămiu care se revarsă­­ în jgheab și de acolo, co­­­­lectiviștii cu mînecile su­­­­flecate, îl scoate în butoaie ’ I mari. Toamnă bogată și bel­­­­șug. Mult belșug Așa cum e numai în poveștile de spus ’ iarna la gura sobei, în li­­­­căritul jeratecului. Și acest­­ belșug oamenii ogorului I știu să-l sărbăt­ească așa­­ cum se cuvine. Tradiția a­­­­ceasta de a sărbători cu­­l­iesul viilor datează cu mul­­­­te secole înaintea erei mas­­­­tre. Urmașii acestor stră-­­­buni, strănepoții lor de­­ astăzi vă invită — ca în­­ toți anii — și anul acesta 1 la sărbătoarea „culesul vii­­e­­­lor“. Cu sigu­anță că pri­­mî-fi Acicriir?m ap Cei care au dat afirmativ din cap în semn că „da“ că nu le vom răpi prea mult timp în căutarea „dealului plin de fete și flăcăi și a cramei lor“, ca să putem închina o „bardacă“ de must dulce în cinstea pod­gorenilor și a vremurilor noi pe care le trăim. Nu! Putem trăi această sărbă­toare chiar în orașul nos­tru — Constanța. Ce ne fa­cem că aici n-avem vie pe care s-o culegem — între­bați. Fiți fără grijă. Cei care ne-au invitat au avut grijă să organizeze acest lucru aducînd rodul butu­cilor de vie chiar la­­ loca­lurile T.A.P.L.-ului amena­jate special. Așa cum ați aflat în 7 bufete și restau­rante din Constanța cana de pămînt va lua locul o­­bișnuitului pahar care se va umple — respectînd obice­iurile podgoreanului — di­rect de la caneaua buto­iului ce se află în crama improvizată a localului. Mustul îi puteți bea dulce sau mai înăsprit, după cum doriți. Nu se face... sînteți doar oaspeți și preferințele vi se vor satisface. Unii veți spune că pe lîngă must—­mereu lăudat în a­­cest material — ar merge de bună seamă și preparate de grătar. Vă răspundem că alături de must veți găsi cunoscuta pastramă de oaie și de capră, mici fripturi și cotlete și... ghindea — specialitate dobrogeană. Dacă veți prefera să trăiți atmosfera lirismului rustic, puteți servi pastrama și mămăliguța pe un... fund de lemn asemănător farfu­riei din strămoși. Ospătarii — sperăm că cel puțin de data aceasta — nu vă vor refuza acest mic „hatîr“. Dar să lăsăm această obser­vație pe seama... celor 30 și ceva de zile cît va dura sărbătoarea „culesul viilor“ în orașul nostru. Acum, sînt convins că n-aveți nimic împotrivă să facem o vizită la cîteva „gazde“ pregătite special pentru ospeție. Dacă vreți să facem primul popas în... grădina bufetului „Postăva­rul“. De o săptămînă și ce­va Tra­an F Meca și Neac­­șu Petre cei doi respon­sabili ai bufetului — îm­preună cu colectivul lor au tot amenajat cu măiestria firească a podgoreanului localul situat la jumătatea străzii I. V. Stalin. In ziua de 27 septembrie — ziua cînd s-a deschis această sărbătoare — taraful de lăutari îndemna — prin cîntecele populare inspirate din munca podgoreanului și a vinului „ghiurghiuliu“ dătător de veselie și voie bună — pe trecătorul din împrejurimi. Grataragiul Z. Constantin, bun preparator în ale pastramei, se fră­­mînta să prindă măcar o frintură din discuțiile con­sumatorului și nu s-a liniș­tit pînă n-a zărit cel puțin 20 de fețe mulțumite de gustarea servită. Am terminat și noi de servit pastrama cu mămă­­liguță, ne am băut tot mus­tul din bardacă și am ple­cat mulțumiți. Și pentru că sîntem pe aceeași stradă, să ne oprim din drumul nostru la restaurantul „Păl­tiniș" special amenajat și el pentru a prilejui consu­matorilor constănțeni ore de petrecere deosebit de plăcute. De cum intri prin arcul de triumf al restau­rantului, atmosfera de săr­bătoare te îmbie a lua loc la una din mesele orîn­­duite frumos în grădină. Ornamentarea cu stuf și păpuriș care străjuiește grădina, țarcul de oi și bă­tăii aduși special pentru a fi jertfiți, crama amena­jată în imediata apropiere a meselor, vatra cu jeratic din mijlocul grădinii dea­supra căreia o țepușă pe care se învăluie un batal gras se învîrtește în spuza dogoritoare a jarului, te îndeamnă, consumatorul­, să ospătezi la aceste gazde care imită cît de cît pe harnicul nostru podgorean. Și, vă asigurăm — cel pu­țin acestea­, primele impre­sii — că nu veți regreta petrecînd cîteva ore în to­vărășia prietenilor și fami­liei gustînd din tradiționala pastramă, mămăliguță și must dulce. Responsabilul Zainea Ilie­­ împreună cu Albu Constan­­­­tin, Busuioc Ilie, Mărgărit­­ Gheorghe și ceilalți lucră­­­­tori din restaurant s-au­­ străduit să dea localului un­­ aspect care să nu dezmintă­m tradiționala sărbătoare. Pentru că nu ne-am des­­­­părțit încă de gazdele noas­­­­tre nu trebuie să trecem cu­­ vederea nici instrumentiștii­­ care alcătuiesc apreciatul , taraf condus de Naca Va­­­­sile și­­ Rică Dumitrache. „ Ciocnind o bardacă cu must , îl vei bea apoi cu plăcere , pentru că la microfon cu­­noscutul solist din nai Ca- <­a­rabulea vă va cînta cu si­­­­guranță „Bun e vinul ghiur­­i ghiuliu...“ ! Nu trebuie să ne scape , însă nici terasa „Tomis" , care-i tot atît de pregătită ! și pe care vă îndemnăm s-o­­ vizitați. Strădania lui Nis­­tor Ion și a colectivului j 4 său nu va dezice această­­ apreciere. ■ j Ne-au mai rămas de vi­­­­zitat încă cîteva localuri. Pentru că timpul nu bună“, ne­­ mai îngăduie, să lăsăm ! pentru zilele ce urmează­­ vizitarea celorlalte restau­­­­rante. Nu vă cerem să faceți­­ treaba aceasta neapărat cu noi. Puteți continua vizita 3­2 și singuri. Și pentru că veți 1 pleca singuri, vă spunem­­ la despărțire: „petrecere PETRE ”. PETRE își desăvirșesc pregătirea politică și de luptă Ostașii Forțelor noastre Ar­mate își desăvirșesc tot mai mult măiestria de luptă și pre­gătirea lor politică în dorința de a-și îndeplini cu­ mai bine înalta misiune patriotică dată de popor , de a veghea și de a fi scut de netrecut in apărarea cuceririlor revoluționare ale po­porului muncitor, de a apăra libertatea și suveranitatea pa­triei noastre dragi, de a fi atra­jă de nădejde păcii. Alături de ostașii celorlalte arme ale Forțelor noastre Ar­mate, marinarii veghează cu strășnicie granița patriei noas­tre pe apă. In fotografiile de față sînt numai cîteva aspecte din pregătirea de luptă și poli­tică a bravilor noștri marinari După ce nava a virat ușor spre babord, luînd noul drum ordonat, timonierul navei, ma­trozul major Horescu Gh., ra­portează ofițerului de carte ,,La drum N grade!“, iar acesta or­donă . ..Drept așa". Și nava continuă să taie valurile către altă parte a zărilor (fotografia din stingă sus.). Comandantul tunului, cart­­nicul Istrate Vasile, explică ser­vanților, în timpul unui antre­nament la tun, unele amănunte tehnice in vederea executării tragerilor (fotografia din stingă jos). In fața hărții fizice și admi­nistrative a R.P.R., marinarii își însușesc noi cunoștințe des­pre patria noastră dragă (fo­tografia din dreapta jos). 1 j 2 2 j Construcții noi Văzînd că școlii elementare din comuna Beilic, raionul Adamclisi, îi lipsește o magazie unde să de­poziteze lemnele, comitetul exe­cutiv al sfatului popular a luat măsuri și s-a construit această magazie. Noua construcție realizată în a­­ceastă comună a fost înfăptuită cu concursul dat de către cetă­țeni, care au transportat cu că­ruțele materialul necesar. Printre cei care au muncit cur­elan au fost și țăranii muncitori Socoteală Gheorghe și Ioan Cio­­rogaru. De asemenea, un sprijin prețios l-au dat și tinerii din a­­ceastă comună evidențiindu-se în mod deosebit Ernest Victor, Flo­rin Nedelcu și alții. MARI­NES­CU V., cor­esp. înainte de termen Muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii șantierului 4 construcții Medgidia din cadrul Trustului de construcții 10 Constanța s-au an­gajat ca în cinstea zilei de 7 No­iembrie să realizeze planul anual pînă la 20 decembrie. De aseme­nea, productivitatea muncii va a­­tinge un procent de realizare de 105 la sută, iar prețul de cost va fi redus cu 1,5 la sută față de sarcina planificată. Tot în cadrul angajamentelor luate de șantierul 4 construcții i Medgidia, figurează predarea că­tre beneficiari, înainte de termen, a o serie întreagă de construcții.

Next