Dobrogea Nouă, ianuarie 1957 (Anul 10, nr. 2628-2652)

1957-01-03 / nr. 2628

Anul X Nr. 2628 JOI 3 ianuarie 1957 4 pagini 20 bani AGENȚIILE DE PRESĂ TRANSMIT la 9 Răspunsul lui N. S. Hrușciov întrebările corespondentului ziarului .„L’Humanité“. 9 Cuvîntarea rostită de K. E. Voroșilov cu prilejul anului nou. • Succesele comuniștilor englezi în alegerile sindicale. si Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. R Tovarăși. Plenara noastră are loc după un an de la Congresul al I-lea al Partidului Muncitoresc Român, congres care a pus în centrul atenției partidului eforturile pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. In perioada 1948—1956 oamenii muncii din țara noastră în frunte cu clasa muncitoare, luptînd pentru a înfăptui politica partidului, au obținut realizări de seamă în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naționale, a luat un mare avînt industria noastră grea și îndeosebi industria petroliferă, minieră, energetică, electrotehnică și constructoare de mașini. A luat dezvoltare industria ușoară și alimentară, s-au construit o serie de întreprinderi producătoare de bunuri de larg consum. Această linie a fost aprobată cu entuziasm și urmată cu încredere de oamenii muncii. Dar ca în orice acțiune mare, ținînd seama de faptul că noi nu am avut experiență suficientă, am săvîrșit și greșeli, atît în ce privește înfăptuirea unor proporții între diferitele ramuri ale economiei, cît și în îndeplinirea sarcinii principale de a ridica rapid nivelul de trai. S-a obținut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar în măsură mai mică decît am prevăzut atunci aind au fost elaborate planurile de construcție economică. In cursul anului 1956 economia noastră s-a dezvoltat continuu. Poducția industrială a crescut cu peste 10% față de 1955. Creșterea principală a avut loc în producția mijloacelor de producție — peste 13%. Producția bunurilor de consum a crescut numai cu cca. 6% ; la aceasta a contribuit în măsură însemnată recolta slabă din acest an. Investițiile realizate au permis să se dea în funcțiune fabrici, uzine, instalații și construcții social-culturale cum sunt: furnalul de 700 m, culei și bateria a doua de cocs și semicocs la Hunedoara, trei instalații de prelucrare a țițeiului la rafinăria nouă din Borzești și la Teleajen, al 4-lea grup electrogen de 25.000 kW la termocentrala „Steaua Roșie“ de la Sîngeorgiu de Pădure, liniile de înaltă tensiune Borzești- Focșani-Galați, Borzești-Bacău și Paroșeni-Reșița, fabrica de tuburi și plăci de asbociment de la Bicaz, instalații pentru fire de lină pieptănată la Ghimbav, fabrici de conserve și depline. Au fost date în folosință 16.000 apartamente atît prin construcțiile de stat, cît și prin construcția prin credite, în afara locuințelor construite de populație din mijloace proprii. A avut loc o îmbunătățire calitativă a activității industriei și a altor ramuri, exprimată prin creșterea productivității muncii și reducerea cheltuielilor de producție și de circulație, s-a realizat astfel o economie totală de circa 1,8 miliarde lei. Aceasta a permis ca în cursul anului să se îmbunătățească salariile în unele ramuri, iar spre sfîrșitul anului să se sporească salariile și pensiile mici și să se acorde un ajutor de stat pentru copii; a sporit grija față de nevoile social-culturale, cheltuielile bugetare pentru aceste acțiuni depășind cu peste 500 milioane lei cele din 1955. Prin asigurările sociale de stat salariații au primit cu 200 milioane lei mai mult ca în 1955. In agricultură, așa cum a constatat Congresul al II-lea al P.M.R., s-au realizat progrese însemnate, însă producția vegetală și animală a rămas în urma dezvoltării industriei și a cerințelor crescînde provenite din sporirea continuă a consumului populației de la orașe și sate. Aceasta se reflectă în sens negativ în dezvoltarea producției bunurilor de consum și mai cu seamă a produselor alimentare, precum și în domeniul circulației mărfurilor, creîndu-se periodic greutăți în aprovizionarea oamenilor muncii și îmbunătățirea nivelului de trai. Astfel, anul acesta producția de grîu și celelalte cereale fipăioase, de porumb și plante uleioase, a fost insuficientă;recolte mai bune am avut la cartofi, sfeclă de zahăr și la plantele textile. Pe baza rezervelor de furaje din recolta 1955,a crescut producția de carne și alte produse animale, populația fiind mai bine aprovizionată în cursul anului cu aceste produse. Consumul populației a crescut în primul semestru, dar spre sfîrșitul anului au început să se resimtă unele urmări ale recoltei slabe. Am înlăturat o parte mare a acestora, pe baza ajutorului în cereale pe care-l primim din partea U.R.S.S. S-a fi luat și alte măsuri pentru a îmbunătăți aprovizionarea populației cu produse alimentare și industriale. Sporirea producției industriale și a unor produse agricole le-a dat posibilitatea să mărim vînzările de mărfuri prin comerțul socialist cu peste 2,5 miliarde lei în cursul anului 1956. In perioada care urmează, continuînd să dezvoltăm cu predere industria producătoare de mijloace de producție, este clar să punem în centrul atenției noastre sarcina dezvoltăsistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producăoare de bunuri de consum, concentrînd în aceste ramuri în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și finan- Ridicarea nivelului de viață al poporului — sarcină centrală Tovarăși, Biroul Politic al Comitetului Central a examinat în perioada ce s-a scurs de la Congresul partidului o serie de probleme ale politicii economice în lumina sarcinii centrale trasate de Congresul al II-lea al partidului — îmbunătățirea sistematică a condițiilor de viață și de muncă ale oamenilor muncii. Concluziile și propunerile proiectelor elaborate cu privire la planul de stat, bugetul statului, la măsurile pentru îmbunătățirea dualului sistem de salarizare, cu privire la înlocuirea actualial mod de constituire a fondului centralizat de produse aucole prin extinderea relațiilor comerciale între oraș și sat sunt supuse acum dezbaterii plenarei C.C. al P.M.R. Pe baza calculelor preliminare rezultă că realizarea tuturor investițiilor prevăzute prin Directivele pentru cel de-al II-lea plani cincinal ar cere eforturi în economie care ar îngreuna înfăptuirea prevederilor privitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. De aceea propunem să se reexamineze unele prevederi ale Directivelor în direcția micșorării investiților de stat pe perioada 1956—1960. Considerăm necesară îmbunătățirea proporției între fondul de acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul național satisfacerii cerințelor materiale și culturale ale poporului muncitor. Volumul investițiilor va trebui să asigure dezvoltarea continuă a industriei socialiste, deși intr-un ritm mai lent, corespunzător resurselor și posibilităților reale ale economiei naționale. Existența puternicului sistem mondial al economiei socialiste, colaborarea frățească economică cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări socialiste ne dau posibilitatea să procurăm din aceste țări în condiții convenabile mașinile, instalațiile industriale, semifabricatele și alte produse industriale ,pe care nu le fabricăm în țară. Trebuie să orientăm eforturile spre dezvoltarea masivă a producției agricole, precum și a producției industriei ușoare și alimentare, a construcțiilor de locuințe, de care se leagă astăzi nemijlocit ridicarea nivelului de viață a populației muncitoare. Odată cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a industriei grele, temelia progresului tuturor ramurilor economiei naționale și a reproducției socialiste lărgite. O atenție deosebită se va acorda ramurilor minieră, petroliferă, chimică, energetică, materialelor de construcții, marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz și Borzești, începute în primul cincinal, dării în funcțiune în a doua jumătate a anului 1957 a laminorului de țevi de la Roman. In industria construcțiilor de mașini ne orientăm spre producția de mașini și utilaj destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier și mijloace de transport, industria chimică o îndreptăm în special spre producția masivă de îngrășăminte chimice și insecto-fungicide destinate agriculturii, precum și a fibrelor sintetice și a maselor plastice pentru mărirea producției bunurilor de larg consum. Toate ramurile economiei naționale trebuie să conlucreze la mecanizarea și chimizarea agriculturii, la creșterea producției agricole și a bunurilor de larg consum, necesare îmbunătățirii continue a aprovizionării populației. După definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Directivelor, propunem ca ele să fie supuse aprobării tuturor organizațiilor de partid. Consiliul de Miniștri va trebui să elaboreze proiectul de lege cu privire la cel de-al II-lea plan cincinal, care să fie prezentat Marii Adunări Naționale. In orientarea politicii noastre de investiții avem în vedere că baza trainică a creșterii productivității muncii o constituie progresul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehnologic. Trebuie să accentuăm însă că dezvoltarea producției și a productivității muncii poate fi obținută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de producție existent, prin modernizarea unor întreprinderi și prin dotarea lor cu mașini și tehnică nouă, perfecționată, evitînd pe cît posibil proiectarea de noi construcții industriale. Aplicarea centralismului democratic. Lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor și sfaturilor populare In fața organizațiilor de partid, a conducătorilor de ministere industriale și de întreprinderi, a muncitorilor și inginerilor stă sarcina de cinste de a lua măsurile tehnice și de a organiza astfel munca, încît să folosească mai bine suprafețele de producție, să asigure ca toate mașinile-unelte, utilajele și agregatele industriale să lucreze cu indicii cei mai ridicați, sa sporească producția și să scadă prețul de cost prin folosirea rezervelor interne existente în fiecare întreprindere. In acest scop este necesară o lărgire a atribuțiilor conducerilor de întreprinderi industriale și agricole de stat. Centralismul excesiv dăunează dezvoltării inițiativei oamenilor muncii. Lichidarea lui nu se poate înfăptui decît prin lărgirea atribuțiilor direcțiilor de fabrici, mine, uzine, gospodarii agricole de stat. Conducerile acestor întreprinderi socialiste trebuie să aibă posibilități și drepturi mai largi în întocmirea planurilor economice. In distribuirea unor venituri ale întreprinderii. Astfel, în proiectul de buget pe 1957 se prevede ca cea mai mare parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor industriale de importanță republicană ale statului să fie lăsată întreprinderilor și sfaturilor populare locale. In același sens, începînd din 1957 fondul întreprinderii, care a luat locul fondului directorial, va putea fi întrebuințat local și pentru construcția de locuințe, cantine, premii ș. a. Chestiunea construirii de locuințe pentru muncitori și funcționari trebuie să devină o preocupare principală nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a trusturilor, a întreprinderilor de stat și cooperatiste, precum și a sfaturilor populare. Centralismul excesiv există nu numai la nivelul ministerelor și altor organe centrate, ci și la nivelul trusturilor care, prin modul cum lucrează, frînează adesea în activitate multe întreprinderi, stimulîrnd birocratismul. Centralismul democratic este principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular; el îmbină necesitatea conducerii unitare și coordonate a economiei și activității social-culturale cu stimularea inițiativelor de jos, dînd posibilitate largă de dezvoltare activității maselor muncitoare. Pentru aplicarea justă a acestui principiu în activitatea de stat, este necesară descongestionarea Consiliului de Miniștri de multe din problemele care îi îngreunează munca și lărgirea atribuțiilor nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a conducerilor întreprinderilor republicane și locale de la bază. Experiența arată că întreprinderile de importanță locală — întreprinderi de bunuri de larg consum, de construcții și de deservire a populației — trebuie să fie subordonate sfaturilor populare ale localităților respective. Situația actuală, cînd aceste întreprinderi sînt subordonate Ministerului Gospodăriei Comunale și altor ministere, nu cointeresează organele locale și populația, frînează inițiativa lor, împiedică dezvoltarea acestor întreprinderi, îngreunînd totodată activitatea ministerelor. Trecerea întreprinderilor de importanță locală în subordinea sfaturilor populare, aprobarea de către acestea a programului lor de activitate, îndrumarea și controlarea lor de către sfaturile populare, repartizarea producției lor direct de către sfaturile populare locale vor contribui la dezvoltarea lor rapidă, la creșterea producției lor și la mai buna satisfacere a nevoilor populației. Aceasta face necesar să se treacă chiar de la începutul anului 1957 la experimentarea în orașele unei regiuni a celor arătate mai sus, după care, făcîndu-se îmbunătățirile ce vor rezulta din această experiență și din propunerile pe care le fac cei interesați, noul mod de organizare și funcționare a întreprinderilor de interes local să se aplice pe întreaga țară. Centralizarea excesivă a dus la umflarea aparatului, la creșterea formularisticii de evidență și statistică ; problema nu se rezolvă numai prin reducerea numerică a aparatului sau prin reducerea formularisticii — măsuri necesare — ci, în primul rînd, prin rezolvarea chestiunii esențiale și anume lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor de la bază, lărgirea atribuțiilor organelor regionale, orășenești și raionale, stimularea activității maselor muncitoare în opera de construire a socialismului. Numai cointeresînd în dezvoltarea producției pe muncitori, ingineri și tehnicieni în fiecare întreprindere, se va putea desfășura lupta pentru înlăturarea elementelor inutile, inerte, birocratice, care există în numeroase întreprinderi ale noastre: îmbunătățirea sistemului de salarizare și sporirea cîștigului muncitorilor Tovarăși. Preocuparea noastră principală se îndreaptă permanent spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale clasei muncitoare, pe măsura progreselor realizate în dezvoltare economică a țării. Această grijă izvorăște din caracterul statului democrat-popular, stat al oamenilor muncii, din caracterul partidului nostru, partidul clasei muncitoare. Odată cu transformarea socialistă tot mai profundă a economiei Republicii Populare Române, cu participarea tot mai largă a maselor muncitoare la conducerea economiei și la desfășurarea activității culturale, cu dezvoltarea relațiilor socialiste de producție și repartiție și cu ridicarea nivelului conștiinței socialiste, regimul nostru de democrație populară se consolidează și se dezvoltă în direcția făuririi societății socialiste. Deși s-au realizat succese însemnate în creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii, iar cîștigurile muncitorilor au sporit, cîștigurile realizate astăzi de o mare parte din muncitori au un nivel nesatisfăcător. In cursul anului 1956 în urma măsurilor cunoscute s-a îmbunătățit salarizarea într-o serie de ramuri de activitate și au fost majorate veniturile muncitorilor cu salarii mici, stabilindu-se un salariu minim mai ridicat. Pe baza indicațiilor Congresului al II-lea, Comitetul Central a studiat problema sporirii cîștigului tuturor categoriilor de muncitori pe calea îmbunătățirii sistemului actual de salarizare și normare. Care sînt principalele lipsuri și anomalii ale sistemului actual de salarizare ? (Continuare în pag. II-a) Nivelul salariului tarifar este necorespunzător, el a încetat să fie elementul hotărîtor în cîștigul muncitorilor, ceea ce are o influență negativă asupra interesului muncitorilor pentru ridicarea productivității și prin aceasta a producției, precum și pentru ridicarea calificării lor. Diferențierile între salariile tarifare din ramurile economiei naționale nu țin întotdeauna seama de importanța economică și de condițiile specifice de muncă. ’ Normele de muncă în cea mai mare parte nu sunt stabilite după criterii tehnico-științifice, efectul lor stimulativ este cu totul insuficient. Sistemul premiat și celelalte forme de stimulare și cointeresare materială a muncitorilor sunt insuficient legate de rezultatele tehnico-economice ale întreprinderilor, sunt greoaie, complicate, cu forme birocratice, și în numeroase cazuri duc la pierderea caracterului stimulativ al premiilor. Proiectul de îmbunătățire a sistemului de salarizare prevede revizuirea actualelor rețele tarifare, majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor în același timp cu o mărire a nivelului cîștigului. Partea cea mai importantă din cîștigul muncitorului trebuie s-o constituie salariul tarifar, care oferă muncitorului o bază sigură și stabilă a veniturilor sale. Salariul trebuie să asigure o justă diferențiere a câștigurilor în raport cu calificarea muncitorilor, cu condițiile specifice de muncă din diferitele ramuri ale economiei și să stimuleze creșterea neîntreruptă a productivității muncii. Ca urmare a măsurilor propuse, salariul mediu tarifar pe întreaga economie națională va putea crește în medie cu 36% ; creșterea netă a cîștigului mediu față de cîștigul mediu actual va fi de cca. 15%, cu variați între 13% și 25% pe diferite ramuri ale economiei. Creșterea cîștigului mediu va fi mai accentuată la categoriile de muncitori cu salarii mici. In același timp cu îmbunătățirea salariului tarifar, trebuie să trecem la o mai bună normare a muncii care să țină seamă de particularitățile economice și tehnice ale fiecărei întreprinderi. Măsurile privind sistemul tarifar și reașezarea normelor trebuie să ducă la mărirea continuă a cîștigului muncitorilor. Criteriile de premiere trebuie să fie mai simple și mai strîns legate de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor, stimulîndu-se realizarea de beneficii ale întreprinderii peste plan, reducerea suplimentară a prețului de cost, obținerea de economii de muncă și materiale, îmbunătățirea calității, introducerea tehnicii noi și a tehnologiei înaintate. In legătură cu îmbunătățirea sistemului premiat este necesar să se lărgească drepturile directorilor de întreprindere de a premia, consultîndu-se cu comitetul de întreprindere, pe muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderii în funcție de rezultatele obținute, trebuie simplificate și reduse diferitele condiții obligatorii și formalități birocratice, care actualmente complică în mod inutil și îngreunează aplicarea sistemului premiat. Este de așteptat ca în anii următori, ținându-se seama de condițiile create prin reglementarea problemelor de muncă și salarizare și prin celelalte măsuri privind îmbunătățirea activității de conducere a producției, eforturile creatoare ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor să ducă la o mai accentuată creștere a productivității muncii și la scăderea prețulu de cost, care vor asigura baza materială pentru ridicarea mai departe a nivelului de trai al omenilor muncii. Aplicarea măsurilor de îmbunătățire a sistemului de salarizare este o acțiune de mare răspundere, căci ea privește de aproape dezvoltarea economiei naționale și condițiile de muncă și de viață ale maselor celor mai largi de muncitori. De aceea, propunem ca înainte de a fi definitivat acest proiect, să fie experimentat în întreprinderi timp de cîteva luni în prima jumătate a anului 1957. Aplicarea urmează a se face treptat, în a doua jumătate a anului. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio și televiziune de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. Dragi cetățeni, cetățeni și tovarăși, Iată-ne din nou la capătul unui an de muncă și de activitate creatoare. Oamenii muncii de la orașe, cei ce muncesc ogoarele. Inginerii ca și savanții sau cei ce în opere de artă dau expresie vieții noi a poporului nostru, harnic și înțelept, și-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia și talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Țara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogățit cu noi fabrici și uzine, sonde și mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viața să fie mai îmbelșugată. Pentru aceasta avem toate condițiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cît și pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Țara noastră liberă și independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizației Națiunilor Unite. Alături de celelalte țări prietene ea și-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii și politicii de colaborare între țări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că mașinațiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi suntem însă convinși că datoria noastră este de a lupta cu perseverență și pe viitor, alături de toate forțele din lume care se opun războiului pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Pășim într-un an nou întăriți în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român și de guvernul țării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea inițiativei și participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obștești, la construirea socialismului. Alegerile de deputați ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democrației Populare vor face ca Marea Adunare Națională să fie expresia concentrării tuturor forțelor progresiste din țara noastră, pentru realizarea aspirațiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetățeni și tovarăși, precum și nouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viață fericită, tradiționala urare. La mulți ani! Adresăm urările noastre de pace și prosperitate tuturor popoarelor. în urma plenarei C. C. al P. M. R. Gospodăria noastră colectivă va deveni un puternic furnizor al statului pentru fondul central Am început acum cîteva zile un nou an, un an care de la început ne-a umplut inimile de bucurie și încredere în făurirea unei vieți tot mai îmbelșugate. Colectiviștii din Palazu Mare au ascultat — cea mai mare parte din ei la radio — lucrările plenarei C.C. al P.M.R. din zilele de 27—29 decembrie 1956, care a adoptat noi și extrem de importante măsuri, primite cu bucurie,șî caldă aprobare de către toți membri gospodăriei colective. De altfel, noi am livrat statului '(prin unitățile de stat și cooperatiste)' însemnate cantități de produse',agricole vegetale și animale, începînd chiar din 1953 cînd guvernul și partidul au elaborat prima hotărîre privitoare la aplicarea sistemului de contractare și achiziții pentru fondul central. Numai în anul care a trecut gospodăria noastră colectivă a livrat produse agricole în valoare totală de 1.150.000 lei, bani care au contribuit la întărirea economică a gospodăriei agricole colective și la ridicarea nivelului de viață al colectiviștilor. Astfel din valorificarea produselor legumicole, gospodăria a obținut 480.000 lei, din sectorul zootehnic (oi și vaci) 450.000 lei, de la păsări 100.000 lei, iar restul de la porci și alte produse valorificate. Cea mai mare parte din aceste produse (legume, lapte, brînză, păsări etc.), au fost livrate unităților de stat și cooperatiste pe bază de contracte încheiate mai înainte. Ce înseamnă dezvoltarea multilaterală a gospodăriei colective și valorificarea surplusului de produse pe piață, vă puteți da seama și din următorul exemplu . An Amet, un colectivist harnic, lucrînd împreună cu familia sa în gospodăria colectivă, a primit anul trecut două vagoane de cereale din care cea mai mare parte le-a valorificat. Este de la sine înțeles că dacă el avea un contract cu statul pentru aceste produse, lua mult mai mulți bani decît a luat în realitate. Iată de ce membrii gospodăriei noastre colective au primit cu nespusă bucurie noua măsură de înlocuire a sistemului de cote obligatorii, prin dezvoltarea contractărilor și achizițiilor. In anul acesta, noi colectiviștii ne vom uni mai mulți pentru a vinde statului la prețuri de achiziție, toate produsele care ne prisosesc. In felul acesta legăturile noastre cu orașul se vor dezvolta și mai mult. Fără îndoială că acum, lupta pentru ridicarea producției la hectar, a productivității animalelor și a gospodăriei colective este o problemă care va preocupa și mai mult pe fiecare colectivist — va sta în centrul atenției noastre, a tuturora. Gospodăria noastră colectivă poate și va deveni un puternic furnizor al statului pentru fondul central. HRISTU DIMA, membru al consiliului de conducere al gospodăriei colective „Olga Bancic" din Palazu Mare O VESTE ÎMBUCURĂTOARE Vestea despre hotărîrile ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la desființarea sistemului cotelor obligatorii, a ajuns și în comuna 23 August. Un grup de colectiviști care se aflau zilele trecute la gospodărie s-au adunat, după cum vedeți și din clișeul nostru, în jurul agitatorului Condiat Crivăț. Agitatorul colectivist Condrat le dă cele mai clare răspunsuri colectiviștilor în legătură cu această măsură luată de partid în scopul ridicării, nivelului de trai al oamenilor muncii.