Dobrogea Nouă, martie 1957 (Anul 10, nr. 2678-2704)

1957-03-01 / nr. 2678

Să asigurăm desfășurarea la un nivel înalt a alegerilor organelor conducătoare U.T.M. In organizațiile de bază U.T.M. din întreprinderi, instituții și de la sate au început pregătirile și desfă­șurarea alegerilor organelor condu­cătoare. Așa după cum prevede Sta­tutul Uniunii Tineretului Muncitor aprobat la cel de-­all II-lea Congres al U.T.M. „toate organele de condu­cere ale U.T.M. de jos pînă rus se aleg“. Aceste alegeri au loc o dată pe an. Alegerile organelor conducătoare U.T.M. sunt întâmpinate de ulamiștii și tinerii din întreprinderi și de la sate cu frumoase succese în munca productivă și realizarea sarcinilor pe linie de organizație. Tinerii de la S.M.T. Cobadin au terminat la vre­me reparațiile tractoarelor și mași­nilor agricole pe care au început să le folosească la în­sămînțările de pri­măvară. Orientarea muncii tineretu­lui în mod mai competent de către multe organizații U.T.M. a dus la participarea mai activă a lor la viața internă de organizație; s-a pus o mai mare bază pe folosirea în mod judicios a timpului liber de către ma­sele de tineri. " I In multe organizații U.T.M. unde au avut loc adunările generale), de dări de seam­ă și alegeri, acestea s-au transformat în tribune active de un­de tinerii au prezentat experiența­ bună în munca productivă și de or­ganizație, au criticat lipsurile care au dus la­ neres­pectarea principiului muncii colective în activitatea U­TJM. Cu prilejul propunerilor pentru ale­gerea tinerilor în organele de con­ducere s-a văzut la o bună parte din utemiști creșterea maturității lor ---------i-... - -1-------­porniive, g'MJ.a spcuw'u a alege­­ p')­mai buni dintre ei, cu experiență în munca de organizație, apreciați după rezultatele minunate obținute în pro­ducție, activitatea politică și obșteas­că. Așa s-­a procedat, de pildă,­­­­la alegerile ținute la Fabrica de paste semicrai­mice din stuf, din Tulcea, G.A.S­ Ostrov și S.M.T. Băneasa. Propunerile participanților la discu­ții au fost prețioase și ele sunt me­nite să ducă la întărirea răspunde­rii în muncă a utemiștilor, a vieții interne de organizație, la ridicarea muncii de educație comunistă a ti­neretului. Comitete­le raionale U.T.M. Negru Vodă, Medgidia și Fetești sunt exem­ple pozitive în ceea ce privește mo­bilizarea unui larg activ extrabuge­tar la pregătirea și desfășurarea a­­legerilor organelor conducătoare ale U.T.M. Sarcini deosebit de importante stau în fața organizațiilor U.T.M. unde urmea­ză să aibă loc alegerile or­ganelor conducătoare. Experiența po­zitivă scoasă la iveală cu prilejul ținerii alegerilor în unele organiza­ții trebuie însușită și aplicată de ce­lelalte organizații U.T.M. Este de datoria acestora de a asigura con­tinua mărire a vieții interne de or­ganizație. In industrie, organizațiile U.T.M. trebuie să intensifice munca de mobilizare a tineretului în lupta pentru îndeplinirea planului de pro­ducție la toți indicii, pentru crește­rea productivității muncii și reduce­rea prețului de cost. Pentru realiza­rea unei asemenea sarcini, este ne­cesar să crească continuu numărul tinerilor antrenați în întrecerea so­cialistă, să fie întărită disciplina în producție și sporit interesul acestora pentru ridicarea gradului de califi­care profesională. Organizarea cît mai bună a muncii în brigăzile de producție, descoperirea rezervelor in­terne din fiecare întreprindere cu a­­jutorul posturilor atemiste de control, lupta pentru calitatea produselor etc. trebuie de asemenea îndeplinite cu succes de organizațiile U.T.M. din industrie. Un larg răsunet a avut în regiu­nea noastră inițiativa tinerilor de la uzinele „Progresul“-Brăila, „realiza­rea de economii echivalente cu pre­țul de cost al unor produse finite de bază ale întreprinderii“ și a ce­lor de la uzinele „Tudor Vladimires­­cu“-București, „pentru o ...ma­i bună organizare a locului de muncă, cu­rățenie și atitudine civilizată în pro­ducție“. Pe plan local, brigada con­dusă de Hogea Ion de la S.N.M.C. a lansat o chemare către toate bri­găzile din întreprinderi în care au fost stabilite obiective concrete me­nite să ducă la realizarea sarcinilor plenarei C.C. al P.M.R. din decem­brie 1956. Activizarea atemiștilor și a celorlalți tineri pentru aplicarea pe scară largă a inițiativelor amintite mai sus să constituie o sarcină de mare răspundere pentru organizații­le U.T.M. din întreprinderi.­­ "Alegerea organelor conducătoare U.T.M. trebuie să ducă la­­­porirea preocupării organizațiilor U. T. M. pentru crearea de condiții cît mai bune de muncă și viață tineretului și îndeosebi ucenicilor — viitoarelor cadre calificate ale industriei noastre socialiste. " 'Adunările de dări de seamă și a­­llegeri în organizațiile U.T.M. de la sate, din S.M.T. și G.A.S. trebuie ~y J — y 1_ _?if?________ ._ _ _______ ua­unua ia inunuan­ea invoiunuii ayun­cii acestor organizații, la lichidarea lipsei de preocupare pentru organi­zarea în mod cît mai plăcut și edu­cativ a timpului liber al tineretului. Prin mun­ca politică desfășurată de organele U.T.M. în rîndul tineretu­lui de la sate să se asigure convin­gerea unui număr cît mai mare de tineri care să ceară intrarea în gos­podăriile agricole colective sau în­tovărășirile agricole. Desfășurarea alegerilor în organi­zațiile U.T.M. de la sate are loc în perioada când s-a pornit intens la însămînțăriile de primăvară, în sco­pul obținerii unei recolte sporite la hectar în acest an. Organizațiile U.T.M., îndrumate permanent de or­ganizațiile de partid, au datoria ca în S.M.T., G.A.S., gospodării co­­lective și întovărășiri agricole să asigure folosirea deplină de către brigăzile de tractoare care muncesc la însămînțări și arături a capacită­ții tractoarelor, executarea în timpii optimi și de calitate a lucrărilor, realizarea a cît mai multe economii de carburanți și lubrefianți. In G.A.S. și gospodăriile colective este bine să se urmeze exemplul organi­zației U.T.M. din G.A.S. Fetești care a luat peste 50 ha. pămînt pentru s-l lucra de la însămînțat și pînă la recoltarea produselor. Această iniția­tivă trebuie extinsă în întreaga re­giune. 1 Comitetele orășenești și raionale U.T.M., sprijinite de organele de partid, au datoria să asigure ca pre­gătirea și desfășurarea alegerilor or­ganelor conducătoare U.T.M. să ducă la ridicarea activității utemiștilor și a celorlalți tineri, în scopul de a-și aduce un aport mai mare la aplica­rea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului. Anul X Nr. 2678 VINERI 1 martie 195? 4 pagini 20 bani Constituirea comisiei orășenești Constanța în vederea pregătirilor pentru Festival­ ieri, la sediul Comitetului orășe­nesc de partid Constanța, a avut loc o adunare în cadrul căreia a fost formată comisia orășenească pentru organizarea acțiunilor ce se vor în­treprinde în vederea ținerii celui de-al VI-lea Festival Mondial al Ti­neretului și Studenților, care va avea loc între 28 iulie și 15 august la Moscova. In urma propunerilor fă­cute, au fost aleși în comisie urmă­torii tovarăși: Bosman Chiriac, șe­ful secției financiare a sfatului popu­lar oraș, Bejan Gheorghe, din comi­tetul de partid D. R. N.M., Cazacu Vasile, președintele C.C.F.S. oraș, Der­viș Rachip, secretar A.R.L.U.S. oraș, Dinu Constantin, directorul Casei de cultură a sindicatelor, Dascălu Con­stantin, activist extrabugetar al co­mitetului oraș UT.M., Georgescu Fi­­lofteia, responsabila comisiei de fe­mei de pe lângă sfatul popular oraș, Iacob Gheorghe, secretar al comite­tului orășenesc de partid, Lemnaru Gheorghe, secretarul organizației de partid de la întreprinderea Cinema­tografică, Mihăiță Florea, locotenent­major circa a II-a miliție, Profit Ro­meo, secretar literar al Teatrului de Stat, Pricop Gheorghe, căpitan de rangul II, Petre C. Ion, șeful secției rețele la Energo-combinat, Poșerba Nicolae, director la D.R.N.M. Po­­pescu Gh., redactor al ziarului „Do­­brogea noua“, Rucăreanu Ion, secre­tar al Consiliului sindical oraș, Ră­­dulescu Constantin, președinte A.V.S.A.P. oraș, Robu Vladimir, șe­ful secției învățământ a sfatului popular oraș, Rosin Vasile, secre­tar A.S.I.T., Sandu Nicolae, secretar al comitetului oraș U.TJ M., Stancu Marin, președintele sfatului popular oraș, Superceanu Tiberiu, director I.C.C., Tomescu Nicolae, director la „Petrol“ Constanța, Tudorașcu Ma­rin, director adjunct la S.N.M.C. și Voinea Dumitru, șeful secției cultu­rale a sfatului popular orășenesc. Ca președinte al comisiei a fost ales tovarășul Iacob Gheorghe, se­cretar al comitetului orășenesc de partid. Tot în cadrul acestei adunări a fost format biroul muncii operati­ve, colectivele de muncă și s-a pre­zentat planul de măsuri al comisiei. De cîteva zile oame­nii muncii din întreprin­deri, din instituții, de la sate, din întreaga re­giune se întâlnesc în a­­dunări populare cu sco­pul de a propune din mijlocul lor pe cei mai cinstiți tovarăși ca ase­sori populari pentru a a­păra în justiția popu­lară interesele statului și ale celor ce muncesc. O astfel de adunare populară a avut loc de curând la gospodăria a­­gricolă de stat din Je­­gălia, raionul Fetești la care au participat proape 200 de mund­­­­­tori și funcționari. Cu acest prilej participan­ții la adunare au pro­pus ca asesori populari din rândurile lor pe u­­temistul zootehnician Marin Ioan, tractoristul Gherasim Lazăr, Dima Alexandru și Popa Ni­colae. Participanții la adu­narea populară de G.A.S. Jegălia și-au ma­­a­nifestat cu toții încre­derea în cei propuși pentru a veghea la a­­plicarea legilor statului nostru democrat-popu­lar. Asemenea adunări populare pentru propu­nerea de asesori popu­lari continuă să aibă loc în aceste zile în întreaga regiune. Alegerile de asesori populari au început adunările de propuneri ÎNCĂ 2 COMUNE cooperativizate ÎN RAIONUL FETEȘTI Angajamentele luate de comuniști, deputați și ceilalți țărani muncitori din comuna Vlădeni, raionul Fetești, de a termina coo­perativizării comunei în timpul cel mai scurt nu au rămas vorbe goale. Dovadă stau cele 118 familii de țărani muncitori care au pășit pe drumul cooperativizării agriculturii chiar în cursul lunii februarie, atît în gospodăriile agricole colective cît și în cele 3 întovărășiri existente în comună. Un aport însemnat în munca de lămurire și convingere a ță­rănimii muncitoare din sectorul particular s-au dat echipele de agitatori în frunte cu­­ comuniștii Stoica Dumitru, Dima Vasile, Cenușaru Ion, Dinu Niculescu, care au arătat prin fapte concrete avantajele pe care le oferă munca în comun. C­onvingîndu-se tot mai mult de avantajele muncii în comun, ultimii țărani muncitori din comuna Jegălia, raionul Fetești, în ziua de 25 februarie au depus cereri de a intra în una din formele socialiste ale agriculturii, astfel că și în această comună s-a ter­minat complet cooperativizarea. De la începutul anului și pînă în prezent au intrat în gos­podăria agricolă colectivă și în cele 5 întovărășiri (din care 4 înființate de curînd) un număr de 507 familii de țărani cu gos­podării mici și mijlocii. O contribuție de seamă la cooperativizarea în întregime a a­­cestei comune au dat-o agitatorii Dinu Gheorghe, Iordache Gheor­ghe, Nicolae Constantin, Iancu Badea, Ion Anghel, Marghiola Ion, Sandu Manale, Teodorescu M. și alții. Țăranii muncitori care au pornit pe drumul transformării socialiste a agriculturii au însămînțat în cîteva zile peste 56 hec­tare ori de primăvară și pregătesc terenurile pentru însămînța­­tul celorlalte culturi. MAORI SILVIU, coresp. „... Iți trimit un mărți­șor, într-o zi de primăva­ră...“. In șirul lung de trecători, oaspeți de totdeauna ai străzii cunoscute simplu sub­ numele de Mangalia, unul îngînă o melodie, mai culcînd frânturi. Ceva des­pre un mărțișor și despre primăvară. Pare distrat și totuși gînditor. Se oprește la fiecare vitrină aproape automat pentru cîteva cli­pe și cântă fără să-l inte­reseze nimeni melodia sa. Deslușesc în sine cî­­­teva cuvinte........ Iți tri­mit un mărțișor, într-o zi de primăvară...“. Ma­i mur­mură ceva apoi repetă din nou primul vers. Sfidînd dimineața răco­roasă a ultimei zi de fe­bruarie toți trecătorii, prin gesturile și preocupările lor, par a cînta la infinit aceeași melodie. La vînză­­toarea înaltă, atentă și veșnic binevoitoare de la magazinul „Universal“ din Constanța e acum aglo­merație, aproape coadă. Se vînd mărțișoare. Clienții sînt pretențioși. Cer și păianjenul, și lira, și fluturașul acela în mi­niatură, și ancora (speri­fic constănțean). Dar mai pretențios pare fi un pui de om cu ochii vii ca de viezure. Se ridică în vîrful picioarelor cerînd cu in­sistență : — Dați-mi și mie unul. Dați-mi-l pe acela. Da, pe ăla. Cei din jur îl privesc plini de curiozitate și nu se pot abține să nu rîdă și să nu-1 întrebe: — Cum te cheamă ? — Mihail Gheorghe — răspunse scurt puștiul — Și pentru cine-l cum­peri ? Gheorghiță văzîndu-se chestionat se aruncă o pri­vire răutăcioasă și nepu­­tînd scăpa de insistența cel­or din jur le spuse so­bru trădînd în felul acesta o taină: — Pentru tovarășa în­vățătoare... pe mine m-a trimis grupa... colegii mei. L-au privit toți cum se depărta spre ieșire. Mulți nu-1 credeau, dar n-aveau dreptul să intre în intimi­tatea lui. Mihail Gheor­ghe, elev la școala nr. 12 din Constanța, luase în­­tr-adevăr un mărțișor pen­tru învățătoarea lor. E și acesta un semn al respec­tului pe care-l poartă ele­vii școlilor noastre, dască­lilor lor. După ce-i urmări cu pri­virea un timp, o bătrâni­că căreia vînzătoarea care o cunoștea îi spunea pe un ton familiar „tușă Ana" întinse mina spre cutiu­țele pline cu cadouri. — Unul pentru nepoată­­mea. Caută­ unul mai fru­mos. Această dorință pentru unu­l „mai frumos“ această preferință unani­mă n-avea numai mătuși­ca. Pentru Ciuculică Con­stantin, un tînăr construc­tor de la I.C.R.C., vînză­toarea a trebuit să înșire pe tejghea toate darurile lui martie. In ancora albă pe care și-a ales-o ținea parcă să pună toată sti­ma și dragostea lui ce­lei... dar nu se face să fim atît de indiscreți. Afară prin strigătul stri­dent dar tradițional de „mărțișoare, cadouri, mărțișoare; primăvara parcă și-a trimis de-acum pețitorii. Tânărul, același tînăr întâlnit puțin mai înainte, își completase textul cîn­­tecului său cu încă un vers. I­ cînta tare, fără sfială: „Du-te tu mărți­șor, spune-i că-i primăva­ră“. Și primăvara, care pen­tru început se mai lasă așteptată, rămîne totuși decorul plin de farmec și de lirism al vieții, și via­ța devine din ce­ în ce o primăvară. — Th. MĂRȚIȘOR AU ÎNSĂMÎNȚAT 34 ha. de grădină In anul agricol 1956, un rol de seamă în mărirea veniturilor bănești la G.A.C. Beilic, raionul Adamclisi, s-a jucat și grădina legumicolă. Pentru ca și anul a­­cesta colectiviștii să beneficieze de pe urma acestei grădini și tot­odată să asigure piața cu pro­duse vegetale, ei au început din timp lucrările. Astfel, din toam­nă și pînă acum, echipa legu­micolă condusă de Mitică Vîlciu, s-a îngrijit ca pe terenul grădi­ni să efectueze toate lucrările necesare. In plus, pe pămîntul re­zervat acesteia s-a împrăștiat bă­legar putrezit. De curînd ech­ipa condusă de Mitică Vîlciu și compusă din Marin Popescu, Enciu Dod­e, Costea Tatică, Marin V. Șerban și alții, au reușit să însămînțeze pe suprafața de 34 ha., ceapă, usturoi și alte culturi legumicole. V. HERNEST. coresp, P T gpnnnnnsinro­ooooooooooooooooo innnnrinrinninra inra TirrinnrrinnnnnrTin^^ g 1 BRIGADA DE TRACTORIȘTI Brigada a 3-a de tractoriști de la S.M.T. Topraisar este una din cele mai bune brigăzi ale stațiunii. Este adevărat că nu a ajuns niciodată să obțină depășiri de plan prea mari dar nici sub plan nu a rămas nici­odată și în afară de aceasta toate tractoarele ei au avut o activitate constantă. Anul tre­cut, de pildă, toate cele 6 trac­toare ale brigăzii au obținut depășiri de plan între 3 și 36 la sută, ceea ce a făcut ca pla­nul anual al brigăzii să fie realizat cu 112 la sută. Aceste realizări — după cum spunea șeful brigăzii, tov. Bratu Gheor­ghe — s-au obținut datorită atenției ce se acordă executării îngrijirii tehnice la tractoare și mașini agricole și folosirii întregii capacități de lucru a tractoarelor cu ajutorul cuplu­rilor. Și el are dreptate pentru că economiile realizate în anul trecut de 6.400 lei la piese și materiale și 1.728 lei la com­bustibil, dovedesc cu prisosin­ță afirmațiile lui. Cele semnalate mai sus vor a­­juta pe cititor să înțeleagă de de ce brigada lui Bratu a fost în acest an printre primele care și-au început activitatea în cîmp, la gospodăria colec­tivă din Biruința, precum și ce ne-a determinat să ne îndrep­tăm zilele trecute tocmai spre locul de muncă al acestei bri­găzi... * ... Era într-o după-amiază. O parte din tractoarele brigăzii lucra la arături, iar tractoris­tul L,nimua marin, un tunar de vreo 17-18 ani, lucra la semă­nat cu un cuplu de două semă­nători. Deși tânăr, Chirilă este în al treilea an de activitate pe tractor și unul din cei mai har­nici tractoriști din­­ brigadă. Anul trecut datorită atenției deosebite ce a dat întreținerii tractorului său un K.D.P., a reușit să prelungească timpul de funcționare a acestuia între­ două reparații și a economisit peste 1300 lei, care reprezintă valoarea unei îngrijiri tehnice nr.­­ 4 pe care nu a fost nevoie s-o mai facă. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Fetești a considerat drept una din principalele sale sarcini, re­zolvarea justă și operativă a cereri­lor și șezi­sărilor oamenilor muncii. Dînd importanța cuvenită acestei sarcini, comitetul executiv îndrumă permanent activitatea biroului pen­tru rezolvarea cererilor și sezisă­­rilor oamenilor muncii, controlează periodic munca acestuia. Datorită a­­cestui fapt, cererile și sezisările îna­intate sfatului popular raional Fe­tești în cursul anului 1956 au fost rezolvate mai operativ ca în alți ani și cu mai multă atenție, fapt ce a făcut să sporească încrederea cetă­țenilor în sfatul popular. In cursul anului 1950 un număr de 359 cetățeni s-au adresat comitetului executiv al sfatului popular raional Fetești cu diferite probleme; ei au primit la timp răspunsurile cuve­nite. Datorită sezisărilor și propune­rilor primite, comitetul executiv al sfatului popular raional Fetești a fost în măsură să întreprindă nu­meroase lucrări de folos obștesc, să îmbunătățească aprovizionarea oa­menilor muncii, să dea un nou avînt muncii de culturalizare a maselor, să lichideze o serie de lipsuri din munca sa. Multe scrisori au con­tribuit la luarea de măsuri împotriva unor elemente necinstite din apara­tnul acesta el a executat a­­rătură pe 16 hectare teren și în numai 3 zile a reușit să însă­­mînțeze cu ajutorul cuplului de două semănători o suprafață de 60 hectare. Fotoreporterul nostru a reușit să-l prindă in obiectivul aparatului pe Chirilă în timpul lucrului (clișeul de jos, strigă) și apoi când acesta urmărea funcționarea celor două semănători (medalionul de jos, dreapta). * In fiecare seară în această brigadă se discută asupra des­fășurării muncii în ziua res­pectivă, se analizează munca fiecărui tractorist și se repar­tizează sarcinile pentru a doua zi. La fiecare decadă se țin consfătuiri de producție în care șeful de brigadă, Bratu Gheor­ghe, felicită tractoriștii frun­tași și celui mai bun ii înmî­­nează drapelul de ,,tractorist fruntaș" pe decada respectivă în clișeul din mijloc se poate vedea cum șeful brigăzii, după ce a discutat cu, tractoriștii ac­tivitatea fiecăruia și măsurile ce trebuie luate în viitor, în­­minează tractoristului Chirilă drapelul de fruntaș, care în ul­timele zile și-a depășit norma in medie cu 60-80 la sută la semănat. Acest drapel are un mare rol mobilizator. Fiecare din tractoriștii brigăzii se stră­duiește să-l poarte pe tractoru său cît mai mult timp. Insă e greu pentru că forțele sin­egale și toți tractoriștii sun­tul de stat și economic, precum și împotriva acelora care n-au respec­tat legalitatea populară. Vom reda mai jos felul cum au fost rezolvate unele scrisori și sezi­­sări adresate comitetului executiv. Muncitorii Alexandru P. Vasile, A­­lexandru Dumitru și Costea Gh. au rezi­zat faptul că n-au fost retribuiți pentru munca prestată la amenajarea parcurilor din oraș. Sfatul popular oraș Fetești a fost obligat să res­pecte H.C.M. nr. 44012/953 și să plă­tească sus-numiților sumele cuvenite pentru munca prestată. Cetățeanul Marica Constantin­ a sezisat faptul că fostul președinte al sfatului comunal Valea Viilor, Sorin Aurel, a încasat ilegal bani de la cetățeni, motivînd că se vor face a­­numite lucrări edilitare. Sezisarea fiind găsită justă, fostul președinte a fost destituit din funcție. Au mai fost rezolvate cazurile pen­sionarelor Macovei Elena și Aramă Valeria care întîmpinau greutăți la primirea pensiilor, precum și cazul locțiitorului Dumitru Spitoran din co­muna Maltezi, care nu primise re­tribuția pentru munca sa de paznic la lotul zootehnic. De asemenea, s-au putut lua măsuri împotriva elemen­telor necinstite din aparatul de stat, cum a fost cazul inspectorului fi­nanciar Niță Nicolae și al agentului tineri și plini de entuziasm. Așa că la fiecare decadă apare un alt fruntaș, incit drapelul a devenit un fel­­ de drapel „zburător", cum ii spun chiar tractoriștii brigăzii. In prezent cei care concurează cu mai multe șanse (unul pentru men­ținerea drapelului și altul pen­tru cucerirea lui), sunt tracto­riștii Chirilă Marin și Nițu An­drei. ☆ Tractoriștii brigăzii lui Bra­tu obișnuiesc, ca și anul trecut, să facă îngrijirile tehnice la tractoare cu multă atenție, în­drumați de șeful de brigadă, in fiecare zi. Grija cea mai mare ei o acordă curățirii și gre­­sării tractoarelor și mașinilor agricole, precum și alimentării acestora cu vase curate, spe­ciale pentru fiecare fel de ali­mentare. Datorită bunei orga­nizări a muncii, aceste lucrări sunt executate un timp foarte scurt și de bună calitate. Iată, de pildă, în clișeul de sus, în timp ce tractoristul Chirilă Marin, sub îndrumarea șefului­­ de­ bri­gadă Bratu, gresează trans­misia tractorului său. Bobocel Anghel își­ alimentează tracto­rul cu motorină, Cioantă Con­stantin aranjează un­ far, iar Nițu Andrei alimentează trac­torul său cu benzină. Datorită bunei organizări a muz­cii iii­­ timpul pudt­ului brazdă, cît și dimineața sau zii seara la executarea îngrijirilor tehnice, precum și folosirii­ în­tregii capacități a tractoarelor cu ajutorul cuplurilor de ma­șini, în puținele zile de cind și-a început activitatea pe teren această brigadă a reușit să execute 150 hectare arătură plus grăpat, 2,5 hectare des­fundat, 20 hectare discuit și 80 hectare semănat pe terenul gos­podăriei colective din Biruința. Text: IANCU GRIGORAȘ Foto : GHEORGHE CIOPOBEA încasator Stan Dumitru din comuna Pietroiu care în schimbul unor avan­taje personale scuteau sau pășurau ilegal de impozit pe unii țărani mun­citori. Aceștia au fost deferiți orga­nelor de justiție, care i-au condamnat pentru faptele lor necinstite. Pe lângă rezolvarea operativă a scrisorilor și sezisărilor oamenilor muncii adresate comitetului executiv al sfatului popular raional Fetești, acesta are în atenția sa ca în zilele fixate să respecte orele de primire a oamenilor muncii care vin cu ce­reri sau sezisări, cînd unul din mem­brii comitetului executiv ce urmează să primească pe oamenii muncii, este plecat pe teren, aceștia sînt primiți de către șeful biroului pentru rezol­varea scrisorilor și sezisărilor, care supune apoi cererea primită comite­tului executiv. Multe din cererile adresate comite­tului executiv al sfatului popular ra­ional Fetești, au avut caracter per­sonal. Insă multe cereri au ridicat diferite probleme de interes obștesc, ceea ce a făcut să se realizeze mul­te lucrări edilitare atît în orașul cît și în raionul Fetești. Astfel, scriso­rile, sezisările oamenilor muncii con­stituie o formă a participării cetă­țenilor la conducerea treburilor ob­ștești. M. PACURARU Toată atenția rezolvării scrisorilor oamenilor muncii SLSLSlS^SlJ^SLSlSULSlSlJLSlJlS^JLSLS^SlJL,

Next