Dobrogea Nouă, august 1957 (Anul 10, nr. 2807-2831)

1957-08-01 / nr. 2807

I Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2807 / JOI 1 AUGUST 1957 4 pagini 20 bani LA ARIE­ Zi de iulie. Ne îndreptăm îm­preună cu tov. președinte Toma Munteanu, spre mașina de treier nr. 1 alimentată și întreținută de bra­țele vin joase ale colectiviștilor din brigada 1-a a gospodăriei colective „Dobrogeanu Gherea" din satul Strachina-Țăndărei. In drum ne î­n­­tîlnim­ cu convoiul de căruțe ce pornise la căratul orzului de toamnă. In fruntea convoiului era comunistul Ștefan Tudorache, în vîrstă de 67 de ani, urmați de ate­­miștii Gh. Luchian, Ion Tudorache si alții. Ajungem la șira de paie. Aici, 20 de femei și fete lucrau cu dibăcie si pricepere la așezarea paie­lor pe sine. — Maria Bogdan e cea mai har­nică și pricepută dintre noi, se aude ca o melodie pe mai multe voci. Și in adevăr, Maria Bogdan, mulțumind din ochi la aprecierea tovarășelor ei de muncă, construia cu pricepere inginerească șira. — Șt baba Caterina e harnică și pricepută, spun aceleași glasuri. Cu dragoste de muncă, Ecaterina Cus­tură, în vîrstă aproape de 70 ani, înfigea furca în paie și o arunca pe firă. Ajungem la mașina nr. 1. Har­­ racul brigadier Răducan Costache și șeful de batoză Ilie Suvițeanu a­­veau totul pus la punct. Prima și cea mai frumoasă impresie mi-a lăsat curățenia din jurul mașinii. Pe jos nici o risipă de paie și boabe,­­ deși mașina gîrlia din greu, scuturînd spicele mari ca vrabia ale orzului de toamnă care, după spusele tov. brigadier, depășește 2.000 kg. la ha. Cu frunțile pline de sudoare și praf, bătrinii coșari Gh. Popescu și Ion Bratu aruncau voinicește snopii în tromba batozei, jos Gh. Vilsan turna boabele mari și galbene în saci, iar meca­nicul agricol Dumitru Vlante, un om foarte meticulos își îngrijea mașina. Totul mergea strună și am plecat spre aria nr. 2 fără să mai punem nici o întrebare. Ceea ce vă­zusem era destul de edificator în ceea ce privește hărnicia colectiviști­lor, hotărîrea lor de a termina cu­ mai grabnic b­eierișul. Ajungem la mașina nr. 2. Primii care ne ies în cale sunt neobositul brigadier Gh. Birligea și șeful de batoză Marin Letcă, împreună cu iov. președinte, ne urcăm pe ba­toză. Coșarii, comunistul Ion Gh. Petre, exemplu in muncă pe în­treaga gospodărie, și I. Moroianu, nu-și ridică privirile de la tromba care înghițea cu lăcomie griul, snop după snop. Am înțeles că nu au timp de vorbă. Coborîm. Lingă batoză conducătorii Nicu Dumitru, Gh. Sasu, Răducanu Eremia, Ale­xandru Vodă ș.a. așteptau nerăb­dători cu căruțele încărcate. Ior­­dache Nițu I și Rellu Radu, atemiști, nu pridideau să pună griul în saci, să-i cim­ărească și să-i pună în ca­­ mion. Colectivistele Ecaterina Ne­­ 'graru, Neaga Gh. Miciu, Rada Mita și atemistele Năstase Florica. Ma­ria Silistreanu s.a. erau cele care înfruntau praful și pleava și așe­zau paiele, spre a fi transportate departe de arie. Au plecat cu camionul care­­ ge­mea de povara celor 30 de saci de griu ca aurul. Goana mașivă, con­dusă de șoferul S. Constantin și razele sclipitoare ale soarelui de iulie au făcut ca să nu știm cînd am ajuns la magazia colectivei. La birou îl întrebăm pe contabilul Titi Vlădeanu, care este cantitatea totală de cereale, treierată pînă în momentul de față. — 220.000 kg. griu. orz și se­cară, răspunde top. contabil. 220.000 kg. cereale treierate în 8 zilei... Păi nu se pot mîndri cu adevărat de hărnicia lor, colectiviștii din G.A.C. „Dobrogeanu Gherea." ? Fără îndoială că da. , N. UZEA, coresp. Grăbesc treierișul Pentru ca munca în campania de vară să se desfășoare mai bine, în­­tovărășiții din Valu Traianu și-au în­tocmit un plan de acțiune. Lucrînd după acest plan la 17 iulie întreaga suprafață de 250 ha. griu a fost re­coltată. Paralel cu secerișul întovără­șiți­ au organizat treierișul griului, obținindu-se pînă acum cite 1500-1825 kg. griu la hectar. In ce privește predarea către stat a cantităților de cereale cu munci S.M.T. și contractări acest lucru s-a făcut de la arie, transportîndu-se la baza de recepție. Pentru a pune ba­zele unei producții bogate în anul viitor, întovărășiții depun la magazie sămînța necesară însămînțării. B.­NAZIF, coresp. Pentru mptarea treierimiir Inițiativa colectiviștilor din Valea Seacă Scrisori, telefoane, vești sosesc zil­nic la redacție. Fiecare anunță este ceva deosebit, un fapt semnificativ din lupta și munca celor de pe ogoa­rele înfrățite ale regiunii. De data a­­ceasta e vorba de un angajament deo­sebit de important, o chemare la în­trecere socialistă pentru urgentarea treierișului pe care colectiviștii din Valea Seacă, raionul Medgidia, o fac în cinstea zilei de 23 August. Dar să le dăm lor cuvîntul: C­HEMARE Noi, colectiviștii din Valea Seacă, ne-am gîndit că strîngerea la timp a recoltelor înseamnă mai multă pline pentru noi și pentru familiile noastre, înseamnă belșug pentru întregul nostru­ popor muncitor. De aceea am ho­­tărît într-o adunare generală să vă chemăm pe voi, colectiviști din co­munele și satele Valu Traian, Basa­rabi, Cocoșu, Ovidiu, Palazu Mare, Siminoc, Poarta Albă, Castelu, din raionul Medgidia și Mereni, Straja, Bărăganu și Cumpăna, din raionul Negru Vodă, la întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August, pentru urgentarea treierișului. In această în­trecere noi am fixat următoarele obi­ective: Să terminăm treierișul tuturor culturilor păioase pînă la data de 12 august a. c. Să predăm toate obligațiile pe care le avem față de stat (munci S.M.T., aium batoză, contracte etc.) pînă la data de 14 august a. c. Să executăm pînă la data de 15 august a.c. alături de vară în adîn­­cime de 18-22 cm, necesare însămin­țărilor de toamnă, pe o suprafață de 200 ha. Pentru realizarea acestor sarcini vom organiza munca la ariile de treier, mobilizînd toate forțele la îndeplinirea și depășirea normelor celor 3 batoze, înțelegînd că terminarea treierișului la timp este în interesul nostru al tuturora. In numele colectiviștilor: ABIB BECHIR, MIHALACHE CONSTANTIN, președinte secretarul organizației de bază P.M.R. Mari producții peste plan Aplicarea justă a prin­cipiului socialist de re­tribuire a oamenilor după cantitatea și cali­tatea muncii prestate dă naștere în adevărate minuni. De unde anul trecut producția de lap­te nu se realiza, în pre­zent sarcinile­ de plan sunt mult depășite. Noul sistem de salarizare constituie un adevărat motor care a angajat în lupta pentru creșterea producției de lapte pe toți lucrătorii din secto­rul zootehnic de la G.A.S. Dorobanțu, din raionul Medgidia. Fie că răsfoiești evidențele de la serviciul de pro­­ducție sau contabilitate, fie că stai de vorbă cu inginerul zootehnic Doru Pătrașcu sau vizitezi cele 2 brigăzi din sec­torul ovin conduse de brigadierii fruntași Săi­­noiu Ion și Corc­odel Ion, ori brigada din sectorul bovin condusă de Munteanu Constan­tin, te convingi de rea­lizările însemnate ob­ținute de sectorul zoo­tehnic­ din gospodărie. Cîteva cifre sînt în mă­sură a vorbi de hărnicia lucrătorilor de aici con­duși de tînărul inginer Pătrașcu Doru: la lapte de oaie față de sarcina anuală de 51.200 litri s-au realizat pînă în pre­zent 52.000 litri iar la lună au fost date peste plan 1.000 kg. Pînă la 1 iulie planul la lapte de vacă a fost depășit cu 19.000 litri. Printr­-o îngrijire atentă dată a­­nimalelor, printr-o bună furajare a lor s-a ajuns ca planul anual de carne să fie de asemenea de­pășit. Calitatea superioară a muncii prestată de că­tre lucrători fruntași ca ciobanii Stoica Manole Dumitru, Gh. și mul­gătorii Chiliei Constan­tin și Sihet Dumitru re­zultă nu numai din creșterea producției ani­male, dar și din felul în care s-a astcurat re­producția în ferme. Astfel, față de sarcina planificată de a se da 862 miei de la cele 907 oi, brigada tov. Săinoiu a obținut 890 miei iar brigada tov. Corcodel a obținut 907 miei față de 846 cît era planificat. Dintr-un mic calcul se poate vedea că produc­ția dată peste plan de sectorul zootehnic de la G.A.S. Dorobanțu se cifrează la multe mii de lei, ceea ce confirmă justețea măsurillor ce s-au luat de partid și guvern pentru îmbună­tățirea salarizării în G.A.S. IU PREN­HA «HEI MIRI SIMI!««! Un aspect din secția cuptoare re­prezintă clișeul pe care-l vedeți. Un aspect din fabrica de ciment „Cimen­­tul păcii“ Medgi­dia, întreprindere ce deține „Steagul roșu“ de fruntașă pe țară în ramura respectivă. Celelalte clișee reprezintă cîțiva fruntaș ai în­trecerii socialiste. Ei sunt (de la stin­gă la dreapta) cu­­cătorul Toma Da­vid, sudorul Osman Feuzi, morarul Gu­­țu Aurel, cucătorul Damache Ion, mo­rarul Rusu Dumi­tru, oameni ce se află în primele rân­­duri ale luptei pen­tru o producție spo­rită și de calitate. Munca lor rodnică, ca și a celorlalți lucrători ai fabricii, se soldează mai în­totdeauna cu re­zultate de răsunet. Lucrurile acestea le dovedesc faptele. In ultimul timp, munca a cunoscut aici o amploare mai mare. Angaja­mentele luate in cinstea zilei de 23 August au început să fie îndeplinite. Realizările obținute în preajma marii sărbători sînt din­tre cele mai fru­moase. Să scoatem la iveală cîteva din ele: 28.043 tone de ciment și 17.300 tone clincher date mai mult in semestrul 1/1957 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cifra inițială a producției globale pe semestrul 1/1957, îndeplinită cu 7 zile mai devreme. In lunile mai și iu­nie, s-a înregistrat cea mai mare pro­ducție obținută de la darea în funcție a fabricii. Cifre. Da, cifre . Ele vor­besc însă despre oameni, despre mun­ca lor. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut și ea, iar economiile realizate prin reducerea prețului de cost, se ridică la aproape 2.200.000 lei, fiind astfel depășit angajamentul luat. Cum au fost obținute aceste rea­lizări ? Nu vom căuta să facem o ana­liză. Vom spune însă că întrecerea so­cialistă care a cuprins 75 la sută din numărul mediu de muncitori, a avut un rol important. De asemenea, faptul că 460 de muncitori aplică metodele sovietice Jandarova, Korabelnikova, Kuznețov etc., a înlesnit obținerea suc­ceselor arătate. Un imbold în muncă au constituit și măsurile luate în vede­rea aplicării sistemului îmbunătățit de salarizare, sistem ce asigură muncito­rilor cîștiguri sporite. In sprijinul producției, a venit ca un ajutor și realizarea sarcinilor pre­văzute în contractul colectiv. Munci­torilor, le-au fost create condiții mai bune de muncă și trai. Numai anul acesta s-au mai dat în folosință încă 2 blocuri pentru familiști și unul pen­tru necăsătoriți și altele. In perioada de față, lucrătorii fabri­cii de ciment „Cimentul păcii“ Medgi­dia, desfășoară o susținută muncă pentru obținerea de noi realizări. Lu­crătorii secției mari ciment au reușit să depășească pla­nul primelor 2 de­cade ale lunii iulie cu 8,4 la sută, si­­tuîndu-se deocamda­tă fruntași. Spu­nem deocamdată, fi­indcă ei sînt ur­mați îndeaproape de lucrătorii secțiilor mari­ brute și cuptoare, care au de asemenea frumoase realizări și cum pînă la 23 August mai este ceva timp, e greu să anticipezi ce secție va ob­ține mult invidiatul titlu de fruntașă. Foto: GH. CIOROBEA Text: GH. AL. POPESCU Roadele muncii în colectivă Un vis împlinit L-am găsit vesel și cu voie bună. Dacă stai de vorbă cu Gilică îți vei putea da seama cu multă ușurință de ce la numai 38 ani fața sa este brăz­dată de cute a din ei. Acestea sunt a­­mintirea tristă a unor ani in care era sortit doar mizeriei, cind trebuia să bată pe la porțile bogătașilor pentru o bucată de pîine. De altfel, acolo unde poposea își avea și casa și ne­cazurile. Cît de posomorit era pe a­­tunci! Suferința ii înăsprise sufle­tul. Anii au trecut dar el ține minte, gindind cu amărăciune spre acel timp cind era sortit de a fi numai sărac... Acum 5-6 ani, comunistul Șoplogu a început să cunoască o altă viață. In sat a luat ființă gospodăria co­lectivă. Pentru aceasta muncise și el. Și a intrat printre primii. De-acum pornise pe un drum nou. Anii care au trecut și-au spus cuvîntul din plin. Gospodăria colectivă s-a întărit și s-a dezvoltat multilateral. Oamenii au început să devină înstăriți. Doar ei au fost și sunt aceia care au făcut gospodăria bogată. In acești ani, colectivistul Șoplogu, pentru munca depusă, și-a primit răs­plată meritorie. Produsele primite de la gospodărie i-au dat posibilita­tea să-și creeze și consolideze pozi­ția economică. De pildă anul trecut, cind condițiile climaterice au fost nefavorabile, gospodăria a obținut totuș recolte bogate. Acest fapt se reflectă și prin produsele și sumele de bani primite de către colectiviști. Astfel, harnicul Gilică a primit peste 6.000 kg. produse vegetale, 2.989 tei si multe altele. Intr-un timp record, Șoplogu și-a realizat un vis pe care il nutrea cu mulți ani în urmă: și-a construit o casă mare și spațioasă. Astăzi, îm­preună cu familia sa, argatul de altă­dată care pribegea pe la casele al­tora, și-a făcut un cămin frumos, împreună cu familia sa, cu soția și cei doi copii care nu vor mai cu­noaște greutățile, se bucură de viața nouă și muncesc ca aceasta să fie din ce în ce mai frumoasă. Privind fotografiile, oricine își poate da cu ușurință seama de viața nouă și îm­belșugată pe care colectivistul Vasile Șaplogu o trăiește astăzi. Bucuria sacilor plini pe care-i duce acasă, căminul lui frumos pe care și­ l-a con­struit de cînd mun­cește în colectivă, formează cadrul fe­ricit al familiei lui care nu mai are grija zilei de mine. Și asemenea lui „Gilica" sunt astăzi mii, zeci de mii, de exemple în regia­ Colectivistul Șo­plogu Vasile din Comana-Negru Vo­­­dă este o veche cu­noștință. In coloa­nele ziarului el a fost evidențiat de numeroase ori pen­tru munca depusă dar și criticat. Mai deunăzi l-am reîntilnit pe „Gi­licăi", așa cum ii­ spun colectiviștii, în curtea gospo­dăriei colective. Transporții in ma­gazie saci doldora de roade bogate, nea noastră ale că­rei ogoare s-au înfrățit pentru tot­deauna. V. BARBU REALIZĂRI DE SEAMĂ Muncitorii atelierului mecanic din cadrul secției „hidronaval“ Cernavo­da, în cinstea zilei de 23 August, și-au îndeplinit planul pe luna iulie cu 6 zile înainte de termen. Cu mult spor a lucrat echipa tov. Vasile Ion, care a confecționat peste plan lucrări din tablă economisită în cantitate de cir­ca 400 kg.­ La îndeplinirea și depăși­rea planului înainte de termen, o con­tribuție de seamă au dat tovarășii Fie­­raru Ion, Chirică Valeriu, Barbu Ni­­colae și Vidinei S. Pentru buna orga­nizare a întrecerii socialiste și crea­rea posibilităților de depășire a pla­nului, s-au evidențiat și organizatorii de grupă Dogo­așu Ion și Anghela­­che Nicolae. In cinstea zilei de 23 August, mun­citorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica de ciment „Ideal“ din Cerna­voda cinstesc și întîmpină acest eve­niment cu noi și însemnate realizări în muncă. Astfel, în urma efectuării reviziilor planificate la morile de ci­ment, producția a crescut simțitor. Da la data de 17 iulie a.c. și pînă în pre­­zent, planul de ciment a fost depă­șit cu 12,8 la sută. In această muncă s-au evidențiat în mod­­ deosebit tov. Romanescu Petre, Ivan­ Dumitru și Vasile Gheorghe de la morile nr. 1 și 3. Aceste frumoase realizări se dato­­resc și sprijinului efectiv acordat de către organizația de partid, care a a­­­nalizat periodic funcționarea morilor și disciplina față de muncă a perso­nalului de exploatare. O mare contri­­buție­­ au­ dat și lucrătorii din, atelie­rul de întreținere, care a remediat toate defecțiunile ivite între timp. N. BONCOTA, coresp. Cum va fi de Ziua marinei R.P.R. A intrat în tradiția poporului nostru ca în prima duminică a lunii august să se sărbăto­rească Ziua marinei R.P.R. In fiecare an, cu acest prilej, apărătorii granițelor maritime fluviale ale R.P.R., ală­șă­turi de marinarii civili care duc culorile patriei noastre peste mări și țări, oferă publicului constănțean surprize plă­cute. In acest an, pro­gramul manifestațiilor cultural-sportive va fi din nou aplaudat cu căldură de constănțeni. Programul manifestă­rilor cu ocazia Zilei ma­rinei R.P.R. din acest an va cuprinde concur­suri sportive marină­rești, jocuri marinărești printre care ieșirea zeu­lui Neptun la mare, de­monstrația scafandrilor, nunta și pirații, concurs de biciclete pe apă, vî­nătoarea rațelor, parada ambarcațiunilor. In pro­gramul manifestațiilor artistice se vor produce echipele „Albatrosul“, or­chestra „Brîulețul“ și e­­chipa artistică a C.F.M.M. Seara vor avea loc focuri de artificii și carnavalul bărcilor, urmat de re­tragerea cu torțe dans. In tot timpul zilei și cît și noaptea pe navele din port va fi arborat marele pavoaz. Tractoriști harnici Intr-una din zilele trecute, cînd a plouat și nu s-a putut munci la cîmp, tractoriștii de la Stațiunea zootehnică Palas și-au găsit totuși de lucru. Combinerii Eftincă Ion și Gîlea Con­stantin și-au pregătit mașinile pentru ca în zilele următoare să înceapă cu mai mari eforturi munca pentru strîn­­sul recoltei de pe tarlalele stațiunii. Atemistul Ghimpău Mihai lucra cu mare atenție la­­ electromotorul com­binei nr. 2. El vroia să meargă cel mai bine combina cînd va începe lu­crul. Tractoriștii­ din brigada a II-a, condusă de Carîl Ștefan, au găsit și ei de lucru. Gh.­ Beraru, Nicolae Șer­­ban, Gheorghe Paceoagă au plecat la arat și la discuii adică acolo unde condițiile permiteau a se munci. AL. BĂDULESCU, coresp.

Next