Dobrogea Nouă, august 1957 (Anul 10, nr. 2807-2831)
1957-08-01 / nr. 2807
I Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2807 / JOI 1 AUGUST 1957 4 pagini 20 bani LA ARIE Zi de iulie. Ne îndreptăm împreună cu tov. președinte Toma Munteanu, spre mașina de treier nr. 1 alimentată și întreținută de brațele vin joase ale colectiviștilor din brigada 1-a a gospodăriei colective „Dobrogeanu Gherea" din satul Strachina-Țăndărei. In drum ne întîlnim cu convoiul de căruțe ce pornise la căratul orzului de toamnă. In fruntea convoiului era comunistul Ștefan Tudorache, în vîrstă de 67 de ani, urmați de atemiștii Gh. Luchian, Ion Tudorache si alții. Ajungem la șira de paie. Aici, 20 de femei și fete lucrau cu dibăcie si pricepere la așezarea paielor pe sine. — Maria Bogdan e cea mai harnică și pricepută dintre noi, se aude ca o melodie pe mai multe voci. Și in adevăr, Maria Bogdan, mulțumind din ochi la aprecierea tovarășelor ei de muncă, construia cu pricepere inginerească șira. — Șt baba Caterina e harnică și pricepută, spun aceleași glasuri. Cu dragoste de muncă, Ecaterina Custură, în vîrstă aproape de 70 ani, înfigea furca în paie și o arunca pe firă. Ajungem la mașina nr. 1. Har racul brigadier Răducan Costache și șeful de batoză Ilie Suvițeanu aveau totul pus la punct. Prima și cea mai frumoasă impresie mi-a lăsat curățenia din jurul mașinii. Pe jos nici o risipă de paie și boabe, deși mașina gîrlia din greu, scuturînd spicele mari ca vrabia ale orzului de toamnă care, după spusele tov. brigadier, depășește 2.000 kg. la ha. Cu frunțile pline de sudoare și praf, bătrinii coșari Gh. Popescu și Ion Bratu aruncau voinicește snopii în tromba batozei, jos Gh. Vilsan turna boabele mari și galbene în saci, iar mecanicul agricol Dumitru Vlante, un om foarte meticulos își îngrijea mașina. Totul mergea strună și am plecat spre aria nr. 2 fără să mai punem nici o întrebare. Ceea ce văzusem era destul de edificator în ceea ce privește hărnicia colectiviștilor, hotărîrea lor de a termina cu mai grabnic beierișul. Ajungem la mașina nr. 2. Primii care ne ies în cale sunt neobositul brigadier Gh. Birligea și șeful de batoză Marin Letcă, împreună cu iov. președinte, ne urcăm pe batoză. Coșarii, comunistul Ion Gh. Petre, exemplu in muncă pe întreaga gospodărie, și I. Moroianu, nu-și ridică privirile de la tromba care înghițea cu lăcomie griul, snop după snop. Am înțeles că nu au timp de vorbă. Coborîm. Lingă batoză conducătorii Nicu Dumitru, Gh. Sasu, Răducanu Eremia, Alexandru Vodă ș.a. așteptau nerăbdători cu căruțele încărcate. Iordache Nițu I și Rellu Radu, atemiști, nu pridideau să pună griul în saci, să-i cimărească și să-i pună în ca mion. Colectivistele Ecaterina Ne 'graru, Neaga Gh. Miciu, Rada Mita și atemistele Năstase Florica. Maria Silistreanu s.a. erau cele care înfruntau praful și pleava și așezau paiele, spre a fi transportate departe de arie. Au plecat cu camionul care gemea de povara celor 30 de saci de griu ca aurul. Goana mașivă, condusă de șoferul S. Constantin și razele sclipitoare ale soarelui de iulie au făcut ca să nu știm cînd am ajuns la magazia colectivei. La birou îl întrebăm pe contabilul Titi Vlădeanu, care este cantitatea totală de cereale, treierată pînă în momentul de față. — 220.000 kg. griu. orz și secară, răspunde top. contabil. 220.000 kg. cereale treierate în 8 zilei... Păi nu se pot mîndri cu adevărat de hărnicia lor, colectiviștii din G.A.C. „Dobrogeanu Gherea." ? Fără îndoială că da. , N. UZEA, coresp. Grăbesc treierișul Pentru ca munca în campania de vară să se desfășoare mai bine, întovărășiții din Valu Traianu și-au întocmit un plan de acțiune. Lucrînd după acest plan la 17 iulie întreaga suprafață de 250 ha. griu a fost recoltată. Paralel cu secerișul întovărășiți au organizat treierișul griului, obținindu-se pînă acum cite 1500-1825 kg. griu la hectar. In ce privește predarea către stat a cantităților de cereale cu munci S.M.T. și contractări acest lucru s-a făcut de la arie, transportîndu-se la baza de recepție. Pentru a pune bazele unei producții bogate în anul viitor, întovărășiții depun la magazie sămînța necesară însămînțării. B.NAZIF, coresp. Pentru mptarea treierimiir Inițiativa colectiviștilor din Valea Seacă Scrisori, telefoane, vești sosesc zilnic la redacție. Fiecare anunță este ceva deosebit, un fapt semnificativ din lupta și munca celor de pe ogoarele înfrățite ale regiunii. De data aceasta e vorba de un angajament deosebit de important, o chemare la întrecere socialistă pentru urgentarea treierișului pe care colectiviștii din Valea Seacă, raionul Medgidia, o fac în cinstea zilei de 23 August. Dar să le dăm lor cuvîntul: CHEMARE Noi, colectiviștii din Valea Seacă, ne-am gîndit că strîngerea la timp a recoltelor înseamnă mai multă pline pentru noi și pentru familiile noastre, înseamnă belșug pentru întregul nostru popor muncitor. De aceea am hotărît într-o adunare generală să vă chemăm pe voi, colectiviști din comunele și satele Valu Traian, Basarabi, Cocoșu, Ovidiu, Palazu Mare, Siminoc, Poarta Albă, Castelu, din raionul Medgidia și Mereni, Straja, Bărăganu și Cumpăna, din raionul Negru Vodă, la întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August, pentru urgentarea treierișului. In această întrecere noi am fixat următoarele obiective: Să terminăm treierișul tuturor culturilor păioase pînă la data de 12 august a. c. Să predăm toate obligațiile pe care le avem față de stat (munci S.M.T., aium batoză, contracte etc.) pînă la data de 14 august a. c. Să executăm pînă la data de 15 august a.c. alături de vară în adîncime de 18-22 cm, necesare însămințărilor de toamnă, pe o suprafață de 200 ha. Pentru realizarea acestor sarcini vom organiza munca la ariile de treier, mobilizînd toate forțele la îndeplinirea și depășirea normelor celor 3 batoze, înțelegînd că terminarea treierișului la timp este în interesul nostru al tuturora. In numele colectiviștilor: ABIB BECHIR, MIHALACHE CONSTANTIN, președinte secretarul organizației de bază P.M.R. Mari producții peste plan Aplicarea justă a principiului socialist de retribuire a oamenilor după cantitatea și calitatea muncii prestate dă naștere în adevărate minuni. De unde anul trecut producția de lapte nu se realiza, în prezent sarcinile de plan sunt mult depășite. Noul sistem de salarizare constituie un adevărat motor care a angajat în lupta pentru creșterea producției de lapte pe toți lucrătorii din sectorul zootehnic de la G.A.S. Dorobanțu, din raionul Medgidia. Fie că răsfoiești evidențele de la serviciul de producție sau contabilitate, fie că stai de vorbă cu inginerul zootehnic Doru Pătrașcu sau vizitezi cele 2 brigăzi din sectorul ovin conduse de brigadierii fruntași Săinoiu Ion și Corcodel Ion, ori brigada din sectorul bovin condusă de Munteanu Constantin, te convingi de realizările însemnate obținute de sectorul zootehnic din gospodărie. Cîteva cifre sînt în măsură a vorbi de hărnicia lucrătorilor de aici conduși de tînărul inginer Pătrașcu Doru: la lapte de oaie față de sarcina anuală de 51.200 litri s-au realizat pînă în prezent 52.000 litri iar la lună au fost date peste plan 1.000 kg. Pînă la 1 iulie planul la lapte de vacă a fost depășit cu 19.000 litri. Printr-o îngrijire atentă dată animalelor, printr-o bună furajare a lor s-a ajuns ca planul anual de carne să fie de asemenea depășit. Calitatea superioară a muncii prestată de către lucrători fruntași ca ciobanii Stoica Manole Dumitru, Gh. și mulgătorii Chiliei Constantin și Sihet Dumitru rezultă nu numai din creșterea producției animale, dar și din felul în care s-a astcurat reproducția în ferme. Astfel, față de sarcina planificată de a se da 862 miei de la cele 907 oi, brigada tov. Săinoiu a obținut 890 miei iar brigada tov. Corcodel a obținut 907 miei față de 846 cît era planificat. Dintr-un mic calcul se poate vedea că producția dată peste plan de sectorul zootehnic de la G.A.S. Dorobanțu se cifrează la multe mii de lei, ceea ce confirmă justețea măsurillor ce s-au luat de partid și guvern pentru îmbunătățirea salarizării în G.A.S. IU PRENHA «HEI MIRI SIMI!««! Un aspect din secția cuptoare reprezintă clișeul pe care-l vedeți. Un aspect din fabrica de ciment „Cimentul păcii“ Medgidia, întreprindere ce deține „Steagul roșu“ de fruntașă pe țară în ramura respectivă. Celelalte clișee reprezintă cîțiva fruntaș ai întrecerii socialiste. Ei sunt (de la stingă la dreapta) cucătorul Toma David, sudorul Osman Feuzi, morarul Guțu Aurel, cucătorul Damache Ion, morarul Rusu Dumitru, oameni ce se află în primele rânduri ale luptei pentru o producție sporită și de calitate. Munca lor rodnică, ca și a celorlalți lucrători ai fabricii, se soldează mai întotdeauna cu rezultate de răsunet. Lucrurile acestea le dovedesc faptele. In ultimul timp, munca a cunoscut aici o amploare mai mare. Angajamentele luate in cinstea zilei de 23 August au început să fie îndeplinite. Realizările obținute în preajma marii sărbători sînt dintre cele mai frumoase. Să scoatem la iveală cîteva din ele: 28.043 tone de ciment și 17.300 tone clincher date mai mult in semestrul 1/1957 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cifra inițială a producției globale pe semestrul 1/1957, îndeplinită cu 7 zile mai devreme. In lunile mai și iunie, s-a înregistrat cea mai mare producție obținută de la darea în funcție a fabricii. Cifre. Da, cifre . Ele vorbesc însă despre oameni, despre munca lor. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut și ea, iar economiile realizate prin reducerea prețului de cost, se ridică la aproape 2.200.000 lei, fiind astfel depășit angajamentul luat. Cum au fost obținute aceste realizări ? Nu vom căuta să facem o analiză. Vom spune însă că întrecerea socialistă care a cuprins 75 la sută din numărul mediu de muncitori, a avut un rol important. De asemenea, faptul că 460 de muncitori aplică metodele sovietice Jandarova, Korabelnikova, Kuznețov etc., a înlesnit obținerea succeselor arătate. Un imbold în muncă au constituit și măsurile luate în vederea aplicării sistemului îmbunătățit de salarizare, sistem ce asigură muncitorilor cîștiguri sporite. In sprijinul producției, a venit ca un ajutor și realizarea sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. Muncitorilor, le-au fost create condiții mai bune de muncă și trai. Numai anul acesta s-au mai dat în folosință încă 2 blocuri pentru familiști și unul pentru necăsătoriți și altele. In perioada de față, lucrătorii fabricii de ciment „Cimentul păcii“ Medgidia, desfășoară o susținută muncă pentru obținerea de noi realizări. Lucrătorii secției mari ciment au reușit să depășească planul primelor 2 decade ale lunii iulie cu 8,4 la sută, situîndu-se deocamdată fruntași. Spunem deocamdată, fiindcă ei sînt urmați îndeaproape de lucrătorii secțiilor mari brute și cuptoare, care au de asemenea frumoase realizări și cum pînă la 23 August mai este ceva timp, e greu să anticipezi ce secție va obține mult invidiatul titlu de fruntașă. Foto: GH. CIOROBEA Text: GH. AL. POPESCU Roadele muncii în colectivă Un vis împlinit L-am găsit vesel și cu voie bună. Dacă stai de vorbă cu Gilică îți vei putea da seama cu multă ușurință de ce la numai 38 ani fața sa este brăzdată de cute a din ei. Acestea sunt amintirea tristă a unor ani in care era sortit doar mizeriei, cind trebuia să bată pe la porțile bogătașilor pentru o bucată de pîine. De altfel, acolo unde poposea își avea și casa și necazurile. Cît de posomorit era pe atunci! Suferința ii înăsprise sufletul. Anii au trecut dar el ține minte, gindind cu amărăciune spre acel timp cind era sortit de a fi numai sărac... Acum 5-6 ani, comunistul Șoplogu a început să cunoască o altă viață. In sat a luat ființă gospodăria colectivă. Pentru aceasta muncise și el. Și a intrat printre primii. De-acum pornise pe un drum nou. Anii care au trecut și-au spus cuvîntul din plin. Gospodăria colectivă s-a întărit și s-a dezvoltat multilateral. Oamenii au început să devină înstăriți. Doar ei au fost și sunt aceia care au făcut gospodăria bogată. In acești ani, colectivistul Șoplogu, pentru munca depusă, și-a primit răsplată meritorie. Produsele primite de la gospodărie i-au dat posibilitatea să-și creeze și consolideze poziția economică. De pildă anul trecut, cind condițiile climaterice au fost nefavorabile, gospodăria a obținut totuș recolte bogate. Acest fapt se reflectă și prin produsele și sumele de bani primite de către colectiviști. Astfel, harnicul Gilică a primit peste 6.000 kg. produse vegetale, 2.989 tei si multe altele. Intr-un timp record, Șoplogu și-a realizat un vis pe care il nutrea cu mulți ani în urmă: și-a construit o casă mare și spațioasă. Astăzi, împreună cu familia sa, argatul de altădată care pribegea pe la casele altora, și-a făcut un cămin frumos, împreună cu familia sa, cu soția și cei doi copii care nu vor mai cunoaște greutățile, se bucură de viața nouă și muncesc ca aceasta să fie din ce în ce mai frumoasă. Privind fotografiile, oricine își poate da cu ușurință seama de viața nouă și îmbelșugată pe care colectivistul Vasile Șaplogu o trăiește astăzi. Bucuria sacilor plini pe care-i duce acasă, căminul lui frumos pe care și l-a construit de cînd muncește în colectivă, formează cadrul fericit al familiei lui care nu mai are grija zilei de mine. Și asemenea lui „Gilica" sunt astăzi mii, zeci de mii, de exemple în regia Colectivistul Șoplogu Vasile din Comana-Negru Vodă este o veche cunoștință. In coloanele ziarului el a fost evidențiat de numeroase ori pentru munca depusă dar și criticat. Mai deunăzi l-am reîntilnit pe „Gilicăi", așa cum ii spun colectiviștii, în curtea gospodăriei colective. Transporții in magazie saci doldora de roade bogate, nea noastră ale cărei ogoare s-au înfrățit pentru totdeauna. V. BARBU REALIZĂRI DE SEAMĂ Muncitorii atelierului mecanic din cadrul secției „hidronaval“ Cernavoda, în cinstea zilei de 23 August, și-au îndeplinit planul pe luna iulie cu 6 zile înainte de termen. Cu mult spor a lucrat echipa tov. Vasile Ion, care a confecționat peste plan lucrări din tablă economisită în cantitate de circa 400 kg. La îndeplinirea și depășirea planului înainte de termen, o contribuție de seamă au dat tovarășii Fieraru Ion, Chirică Valeriu, Barbu Nicolae și Vidinei S. Pentru buna organizare a întrecerii socialiste și crearea posibilităților de depășire a planului, s-au evidențiat și organizatorii de grupă Dogoașu Ion și Anghelache Nicolae. In cinstea zilei de 23 August, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda cinstesc și întîmpină acest eveniment cu noi și însemnate realizări în muncă. Astfel, în urma efectuării reviziilor planificate la morile de ciment, producția a crescut simțitor. Da la data de 17 iulie a.c. și pînă în prezent, planul de ciment a fost depășit cu 12,8 la sută. In această muncă s-au evidențiat în mod deosebit tov. Romanescu Petre, Ivan Dumitru și Vasile Gheorghe de la morile nr. 1 și 3. Aceste frumoase realizări se datoresc și sprijinului efectiv acordat de către organizația de partid, care a analizat periodic funcționarea morilor și disciplina față de muncă a personalului de exploatare. O mare contribuție au dat și lucrătorii din, atelierul de întreținere, care a remediat toate defecțiunile ivite între timp. N. BONCOTA, coresp. Cum va fi de Ziua marinei R.P.R. A intrat în tradiția poporului nostru ca în prima duminică a lunii august să se sărbătorească Ziua marinei R.P.R. In fiecare an, cu acest prilej, apărătorii granițelor maritime fluviale ale R.P.R., alășături de marinarii civili care duc culorile patriei noastre peste mări și țări, oferă publicului constănțean surprize plăcute. In acest an, programul manifestațiilor cultural-sportive va fi din nou aplaudat cu căldură de constănțeni. Programul manifestărilor cu ocazia Zilei marinei R.P.R. din acest an va cuprinde concursuri sportive marinărești, jocuri marinărești printre care ieșirea zeului Neptun la mare, demonstrația scafandrilor, nunta și pirații, concurs de biciclete pe apă, vînătoarea rațelor, parada ambarcațiunilor. In programul manifestațiilor artistice se vor produce echipele „Albatrosul“, orchestra „Brîulețul“ și echipa artistică a C.F.M.M. Seara vor avea loc focuri de artificii și carnavalul bărcilor, urmat de retragerea cu torțe dans. In tot timpul zilei și cît și noaptea pe navele din port va fi arborat marele pavoaz. Tractoriști harnici Intr-una din zilele trecute, cînd a plouat și nu s-a putut munci la cîmp, tractoriștii de la Stațiunea zootehnică Palas și-au găsit totuși de lucru. Combinerii Eftincă Ion și Gîlea Constantin și-au pregătit mașinile pentru ca în zilele următoare să înceapă cu mai mari eforturi munca pentru strînsul recoltei de pe tarlalele stațiunii. Atemistul Ghimpău Mihai lucra cu mare atenție la electromotorul combinei nr. 2. El vroia să meargă cel mai bine combina cînd va începe lucrul. Tractoriștii din brigada a II-a, condusă de Carîl Ștefan, au găsit și ei de lucru. Gh. Beraru, Nicolae Șerban, Gheorghe Paceoagă au plecat la arat și la discuii adică acolo unde condițiile permiteau a se munci. AL. BĂDULESCU, coresp.