Dobrogea Nouă, august 1957 (Anul 10, nr. 2807-2831)

1957-08-01 / nr. 2807

2 ÜOBWODEA NOUĂ Nr. 280> Peste 9.000 de copii din toată țara vor petrece vacanța pe litoral Ne­ianu adresat tovarășei Maria Comșa, activistă a comitetului re­gional U.T.M., cu rugămintea de a răspunde întrebării: „Ce ne puteți spune despre taberele de pionieri or­ganizate pe litoral ?" „In prima serie a sezonului au funcționat 17 tabere centrale cu peste 3.000 de copii — la Mamaia, Eforie, Vasile Roaită, Techirghiol, Constanța, Schitu. Celelalte doua se­rii vor găzdui peste 6.000 de copii ai oamenilor muncii veniți din toate colțurile țării. Mai funcționează două tabere regionale cu peste E0 de copii fiecare la Tuzla și Vasile Roaită. Organele C.C.S. și numeroasele instituții din țară, care și-au orga­nizat tabere pe litoral, au luat din timp măsuri pentru buna funcțio­nare a acestora. Desfășurarea pro­gramelor este coordonată de profe­­­sori și instructori de pionieri, iar­­ îngrijirea sanitară o fac medicii.1 Conducerea taberelor a organizat­ cu copiii numeroase excursii pe lito­­­­ral, iar pentru ca programul zilnic­­ să fie variat s-au inițiat întreceri în cîntece, jocuri sportive și între di­feritele cercuri. Trebuie să amintesc cu această­ ocazie că la Costinești funcționează­­ o tabără internațională studențească , unde stat c­a oaspeți studenți din­­ R. D. Germană, R. Cehoslovacă și 2 din alte țări.­­ Un fapt deosebit de plăcut s-a pe­­t­trecut pe Mamaia, Vasile Ro aită și i­storie. In Ziua deschiderii Festiva­­­­lului Mondial d­e la Moscova, la a­­­­ceeași oră, copiii au organizat fes­­­­tivaluri artistice cu concursul forma­­­țiilor proprii". Condițiile de admitere în universități și institute de învățămînt superior, în anul școlar 1957-1958 Ministerul Invățămintului și Cultul­turii comunică condițiile de admitere în instituțiile de învățămînt superior, pentru anul universitar 1957-1958. înscrierea la concursul de admitere 1. — Admiterea în anul I în institu­țiile de învățămînt superior se face pe bază de concurs, atît la învățămîntul cu frecvență, cit și la învățămîntul fără frecvență. 2. — a) Se pot prezenta la concur­sul de admitere în instituțiile de în­vățămînt superior cu frecvență toți cetățenii R.P.R. care îndeplinesc ur­mătoarele condiții de studii: — au promovat examenul de matu­ritate (absolvire) al unei școli medii de cultură generală, examenul de di­plomă al unei școli medii tehnice sau examenul de stat al unei școli pedago­gice, au absolvit o facultate muncito­rească, sau o școală tehnică care func­ționeză în condițiile H.C.M. nr. 1434/ 1956 cu durata de studii de 4 ani, precum și absolvenții școlilor tehnice de maiștri sau maiștrii din producție care au absolvit o școală echivalentă cu școala tehnică de maiștri prin or­dinul Ministerului Invățămintului și Culturii nr. 52/1957, dacă se încadrea­ză în prevederile H.C.M. nr. 1434/1956 și H.C.M. nr. 882/1957 și au promovat examenele de diferență stabilite prin instrucțiunile Ministerului Invățămîn­­tului și Culturii nr. 39681/1957. Se pot de asemenea prezenta la concursul de admitere absolvenții cu examen de bacalaureat ai fostelor licee teoretice, industriale sau comerciale. b)­­ Se pot prezenta la concursul de admitere pentru învățămîntul fără frecvență persoanele încadrate în pro­ducție care îndeplinesc condițiile de studii specificate în aliniatul prece­dent, dacă au un stagiu de 2 ani în producție, precum și salariații care au făcut studii în școli care nu mai exista în prezent și care sînt echivalate cu școlile de cultură generală prin Ordi­nul Ministrului Invățămîrîtului nr. 1989/1956, publicat în Buletinul Mi­nisterului Invățămintului seria A din 10 noiembrie 1956. 3. — Absolvenții școlilor tehnice care funcționează în condițiile H.C.M. nr. 1434/1956 se pot prezenta la con­cursul de admitere pentru învățămîn­tul cu frecvență la facultățile cores­punzătoare specialității urmată în școala absolvită pe baza repartizării in învățămîntul superior dată de școa­lă în acest an. Absolvenții școlilor pedagogice din anul școlar 1956-57 se pot prezenta la concursul de admitere­ la învățămîn­tul cu frecvență, pe baza repartizării în învățămîntul superior dată de școală. Absolvenții din anii precedenți școlilor medii tehnice, ai școlilor teh­ai­nice și ai școlilor pedagogice se pot prezentă la concursul de­ admitere la învățămîntul cu frecvență, dacă pre­zintă adeverințe eliberate de întreprin­deri sau de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale din care să rezulte că au efectuat stagiul de 3 ani în producție conform prevederilor Decretului nr. 180/1950. 4. — Conform prevederilor Hotărî­­rii C.G. al Partidului Muncitoresc Ro­mîn și a Consiliului de Miniștri a' R.P.R. cu privire la îmbunătățirea în­­vățăm­în­tului superior nr. 1003 din iunie 1957, ale Decretului nr. 188/1953, precum și ale H.C.M. nr. 1434/1956 și 882/1957, se primesc în instituțiile de învățămînt superior la cursuri de zi fără un alt concurs fiu­ de muncitori și de țărani muncitori, muncitori și maiștri recrutați de întreprinderi în condițiile Decretului nr. 188/1953 și ale H.C.M. nr. 1434/1956 și H.C.M. nr. 882/1957, care îndeplinesc condi­țiile de studii menționate la punctul 2: a), dacă sînt recomandați de în­treprinderi sau sfaturi populare și au reușit la concursul de burse acordate de întreprinderile socialiste și de comi­tetele executive ale sfaturilor populare regionale sau al Capitalei. Concursul pentru obținerea burse­lor de studii acordate de întreprin­derile socialiste și de comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare va fi organizat în instituțiile de învățămînt superior conform prevederilor Regu­­­lam­entu­lui privitor la acordarea bUt­­SIlor de studii de către întreprinde­rile socialiste și Comitetele e­xecutive ale sfaturilor populare și se va des­fășura conform prevederilor cuprinse în prezentele instrucțiuni pentru con­cursul de admitere. 5. — Persoanele care Sînt în cîm­­­pul muncii șî îndeplinesc condițiile de studii arătate la punctul 2 b) Se pot 'nscrie pentru concursul de admitere a învățămîntul fără frecvență numai la facultățile corespunzătoare specia­lității în care activează în cîmpul lrmm­­­ii. In cazul cînd nu există secții fără recvență pentru aceste specialități, se vor putea înscrie la facultăți înrudite cu specialitatea în care lucrează­ în­vățătorii care doresc să urmeze învă­­țămîntul fără frecvență, se pot înscrie la orice facultate a Universităților, a Institutelor pedagogice, sau la Insti­tutele agronomice. Cei care doresc să urmeze cursurile fără frecvență se vor prezenta la concursul de admitere care se susține în aceleași condiții ca la cursurile de zi. 6. _ Se primesc la învățămîntul fără frecvență din instituțiile de învă­­țăm­înt superior fără a se prezenta la concursul de admitere: a) în conformitate cu: H.C.M. nr. 1434/1956, absolvenții școlilor tehnice de muncitori calificați care au fost recrutați din rîndurile absolvenților de școală medie, după un stagiu în pro­ducție de cel puțin 2 ani, însă numai la specialitatea în care lucrează în producție și pe baza recomandării mi­nisterului de care depinde întreprin­derea. b) cei care au promovat examenul de stat (diplomă) sau posedă diplo­ma de licență, de inginer său medic și doresc să urmeze o specialitate în­rudită cu aceea în care au făcut stu­dii superioare dacă această speciali­tate este necesară activității lor în producție. 7. — înscrierile pentru concursul de admitere in învățămîntul supe­rior se fac după cum urmează: a) Intre 15 august și 14 septem­brie la concursul de admitere pentru învățămîntul Cu frecvență, intre 25 august și 25 septembrie pentru învă­­țăm­întul fără frecvență. înscrierile se fac la secretariatele facultăților. b) înscrierile pentru concursul de burse acordate de întreprinderi so­cialiste sau de comitetele executive ale sfaturilor populate regionale sau al Capitalei se fac la întreprinderile respective sau­ la secretariatele comi­tetelor executive, pînă la 20 august. 8. — Pentru înscrierea la concursul de admitere, candidații vor completa o declarație tip de înscriere conform­­ H.C.M. nr. 2759/1953 ce se eliberează­­ secretariatul facultății respective. Candidații la învățămîntul fără frec­vență se vor înscrie pe baza unei ce­reri individuale, urmînd ca declarația tip de înscriere să fie completată ül­teriei, în perioada concursului de ad­mitere. La declarația tip de înscriere (res­pectiv cererea pentru Cursurile fără frecvență) se vor anexa în original: a) Certificatul de naștere; b) Diploma de maturitate pentru ab­solvenții Școlilor de cultură generală, diploma de tehnician pentru absolven­ții școlilor medii tehnice, diploma de examen de stat pentru absolvenții șco­lilor pedagogice, certificatul de absol­vire pentru absolvenții facultăților muncitorești, diploma de absolvire și adeverința tip de examen de diferență conform instrucțiunilor Ministerului Invățămîntului și Culturii nr. 39.681/ 1957 pentru absolvenții școlilor teh­nice de maiștri și pentru maiștrii care au absolvit școli organizate pe lîngă marile întreprinderi care au fost echi­valate cu școala tehnică de maiștri. Candidații la concursul de admitere pentru învățămîntul fără frecvență care se înscriu în condițiile ordinului Ministrului Invățămîntului nr. 1989/ 1956. vor prezenta în original actele de terminare­a studiilor ce se echiva­­lează cu școala medie. c) Certificat de sănătate, eliberat de obliclinica studențească sau în locali­tățile unde nu există policlinici stu­dențești de spitale unificate de adulți. Acest certificat trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele examene me­dicale : — Microradiografia sub­ radioscopia pulmon­ară; — Reacția Wasserb­rann; — Un examen clinic (boli interne, O.R.L., Oftalmologie, chirurgie și neu­rologie). Certific­atele medicale eliberate de spitalele unificate vor trebui să poarte și vizi comisiei medicale de la policli­nica Studențească din centrul univer­sitar în care se face înscrierea Candidații la învățămîntul fără frecvență, vor prezenta certificate me­dicale eliberate de spitalele unificate de adulți fără Viza policlinicii studen­țești. La înscrierea la concursul de admitere la Institutul de Cultură Fi­zică atît pentru cursurile de zi cît și pentru cursurile fără frecvență sînt va­labile num­­ai certificatele medicale e­­liberate de centrele medicale de cul­tură fizica și sport. d) Absolvenții seria 1956—57 ai șco­lilor pedagogice, ai școlilor medii teh­nice și ai școlilor tehnice care recru­tează elevi dintre absolvenții de 7 clase, care se înscriu pentru concursul de admitere la învățămîntul cu frec­vență, vor prezenta dovada de repar­tizare ln învățămîntul superior. Cei care au absolvit școlile menționate mai sus în anii precedenți vor pre­zenta adeverințe eliberate de între­prinderi sau de comitetele executive ale sfaturilor populare, din care să rezulte că au efectuat stagiul de 3 ani în producție. e) Candidații pentru învățămîntul fără frecvență vor prezenta la înscrie­re recomandarea întreprinderii sau a instituției unde lucrează, cu indicația funcției pe care o ocupă și a specia­lității, precum și dovada că au o ve­chime de 2 ani în cîmpul muncii. f) Recizisa de plată a taxei de 5 lei pentru înscrierea la concursul de ad­mitere. Candidații la cursurile fără frecvență vor plăti taxa de 5 lei, fie direct la secretariatul facultății unde aceștia se înscriu, fie la secția finan­­ciară locală, trimițînd o dată cu cele­lalte acte și chitanța respectivă. g) 3 fotografii 6/9. Cererile nedepuse în termen sau ne­­insoțite de actele specificate mai sus nu vor fi luate în considerare. In timpul concursului, Candidații vor avea asupra lor buletinul de iden­titate. 9. — Concursul pentru bursele a­­cordate de întreprinderi și de comite­tele executive ale sfaturilor populare se va ține între 2-12 septembrie. — Concursul de admitere la facul­tăți se va ține între 16 și 26 sep­tembrie pentru cursurile de zi și între 28 septembrie și 8 octombrie penită învățămîntul fără frecvență, cu excep­ția institutelor de artă la care probele practice se vor susține la datele fixate de institutele respective. Obiectele de examen 10. — Candidații la concursul de admitere în­ instituțiile de învăță­­mm­înt superior vor da probe la urmă­toarele discipline: a) La facultățile de matematică-fi­­zică ale universităților și ale institu­tului pedagogic Timișoara, la faculta­tea de construcții, construcții ferovia­re, drumuri și poduri, electromecanică minieră, electronică și telecomunicații, electrotehnică, electrotehnică și ener­getică, exploatare feroviară, exploa­tarea zăcămintelor de țiței și gaze, geologie tehnică, hidrotehnică, îmbu­nătățiri funciare și organizarea terito­riului agricol, instalații și utilaj (de construcții), industrie ușoară, mașini și utilaj petrolifer, mecanică, mec­a­ni­zarea agriculturii, metalurgie, mine, se vor da probe la : — Algebră și trigonometrie (scris și oral) ; Geometrie plană și în spa­­țiu (scris și oral) ; Fizică (scris și oral) ; Total 6 probe. b) La facultățile de chimie, chimie industrială; tehnologia produselor a­­limentare: tehnologia și chimizarea țițeiului și gazelor, se vor da probe la: Matematici ’(scris* și oral) ; Chimie (scris* și oral); Fizică (scris și oral); Total 6 probe. c) La facultatea de arhitectură și urbanis­ m, se vor da probe la Matematici ’(scris și oral) ; Fizică (scris* și oral) ; Desen (scris* și oral); Total 6 probe. Probele de desen sunt eliminatorii și preced celelalte probe. d) La facultățile de agricultură, agricultură și zootehnie; horticul­tura , silvicultură. Se vor da probe la: Științe naturale (botanică, zoolo­gie și bazele darwinismului) (scris și oral) ;­ Chimie (scris și oral) ; Ma­tematici (oral) ; Total 5 probe. e) La facultatea de științe naturale (cu excepția secției de biologie — se­cundar geografie), precum și la sec­țiile de biologie, botanică ; Biolo­gie, zoologie din cadrul facultăților de științe naturale și geografie, se vor da probe la: Timp de două săptămâ­ti, în cursul lunii iulie, aproape șase sute de tineri (mai precis cinci sute nouăzeci unu) au susținut examenul de maturi­­i­tate­a de absolvire a șcalilor medii din regiunea noastră. Primul lucru demn de subliniat este num­ărul tinne­­rilor care ies anul acesta de pe băn­cile școlii, pregătiți pentru activita­tea productivă sau pentru continua­rea studiilor în i­­vățăm­întul supe­rior. Acest număr întrece de trei ori numărul absolvenților ce ieșeau anual din vechile liceie existente în regiu­nea noastră și este un fapt grăitor ca școala este azi la patria noastră un bun al intregului popor muncitor. Examenul de maturitate s-a desfă­șurat anul acesta în lumina recente­lor hotărâri ale partidului și guvernu­lui nostru cu privire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură generală, el s-a desfășurat sub semnul luptei penttru o­ pregăire cît mai temeinică a fiilor oamenilor muncii, însuflețiți de cuvîntul partidului care arată că școala de cultură gene­rală trebuie să fie principala pîrghie pentru ridicarea nivelului culturăl al maselor și pentru pregătirea cadrelor de muncitori, tehnicieni, oameni de artă și de știință, elevii și profesorii au depus, în cursul anului școlar care, a trecut, o muncă deosebit de susținută. Rezultatele acestei munci au fost verificate în fața a opt comisii existente, hotărîte să stabilească cu exactitate gradul de maturitate, pre­gătirea pentru viață a tineretului nos­tru. Fiecare comisie, alcătuită din șa­­se-șapte profesori dintre cei mai buni, a fost condusă de un profesor uni­versitar care a contribuit la stabili­rea unui nivel științific înalt și unei atitudini pedagogice corecte pentru desfășurarea ex­amenului de maturi­tate. Anatomia și fiziologia omului (scris și oral) . Bazele darwinismului, bota­nică și zoologie (scris și oral): Chi­mie (oral) : Total 5 probe. f) La facultatea de geologie-geo­­grafie precum și secțiile de biologie — secundar geografie, geografie — secundar biologie geografie fizică, geologie din cadrul facultăților de științe naturale — geografie, se vor da probe la : Științe naturale (zoologie, botanică bazele darwinismului), (scris și oral) Geografie fizică și economică a Re­publicii Populare Romíne (scris și oral); Geografie fizică generală (oral); Total 5 probe. g) La facultățile de filologie — secțiile de limba și literatura romi­na ; limba și literatura romînă — secundar limba și literatura germană; limbi orientale; teoria literaturii, cri­tică literară și folclor; la facultatea de istorie precum și la secțiile de is­torie din­ cadrul facultăților de filolo­­gie-filozofie-istorie și din cadrul fa­cultății de filologie-istorie, se vor da probe la : Limba și literatura romînă (scris șl oral) ; Istoria Romîniei (scris oral) ; Istoria Universală (oral) ; To­si­tal 5 probe. h) La facultatea de limba și lite­rătura rusă din cadrul Institutului pedagogic „Maxim Gorki", și la sec­țiile de limba și literatura rusă — se­cundar limbă și literatura romînă și de limbi slave din cadrul facultăți­lor de filologie, de filologie, filozo­fie și istorie și de filologie și istorie, se vor da probe la: Limba și literatura romînă (scris și oral) ; Limba rusă (scris și oral) ; Istoria Romîniei (oral) ; Total 5 probe. i) La secțiile de limbi romanice­­germanice și limbi clasice ale facul­tăților de filologie, de filologie, filo­zofie și istorie și de filologie și is­torie, se vor da probe la : Limba și literatura romînă (scris și oral) ; Limba străină respectivă (franceza, germana, engleza, latina) (scris și oral); Istoria Romîniei (oral); Total 5 probe. Pentru limbile italiană, spaniolă și limbi clasice, proba pentru limba străină se va da la limba franceză sau latină. j) La facultatea de filozofie și la secțiile de filozofie și pedagogie — secundar limba și literatura romînă din cadrul facultăților­ de filologie, istorie și filozofie, se vor da probe la: Limba și literatură romînă (scris și Oral); Istoria Romîniei (scris și oral) - Psihologie (Oral) ; Total, 5 probe. k) La facultățile de științe juridice și secția de științe juridice din ca­drul facultății de economie politica și științe juridice se vor da probe la: Limba și literatura romînă (scris și oral) ; Istoria Romîniei (scris și oral) ; Constituția Republicii Popu­lare Romîne (oral) ; Total, 5 probe. 1) La facultățile de medicină, sto­matologie și medicină veterinară Se vor da probe la: Anatomia și fiziologia orbcului (scris Cei mai mulți candidați au dovedit o cunoaștere temeinică a probleme­lor studiate în școală, priceperea de a interpreta fenomenele lumii reale și de a acționa asupra multora din­tre acestea. Ei au dovedit înainte de toate o înaltă principialitate și orien­tare ideologică, o atitudinie t­ouă, so­­cialiată, față de muncă, față de oa­meni, față de viață. Acest succes bucură nu numai pe tinerii care au cîștigat astfel încrede­rea cu care vor fi întîmpinați în cîm­­pul muncii, ci și pe profesorii care au contribuit cu munca lor neobosită la temeinica pregătire a celor dinții. Examenul de maturitate desfășurat în cursul acestei luni a scos în evi­dență și anumite lipsuri în pregăti­rea elevilor, fapt ce a determinat co­misiile de examen să noteze „respins“ în dreptul numelui unor candidați. Analiza sinceră a acestor lipsuri, a cauzelor lor, trebuie să constituie un îndreptar atît pentru tinerii care prin efortul lor să șteargă Calificativul „respins" cît și pentru profesori, pen­tru activitatea didactică a acestora, prin care în anii viitori să evite a­­cest calificativ care înseamnă de fapt insuficientă pregătire pentru viața noastră nouă. Toate comisiile de examen au re­marcat că elevii cunosc mai bine ma­teria însușită în ultimul an și mai puțin pe cea din anii anteriori. Acest lucru arată pe de o parte că unii elevi nu învață pentru pregătirea lor, și oral­ . Zoologia și b­az­ele darwinis­­­mului (scris și oral) ; Chimie (scris și oral); Fizică (scris­); Total, 7 probe. m) La facultățile de farmacie, se vor da probe la: Botanică și bazele darwinismului (scris și oral) ; Chimie (scris și o­­ral); Fizică (scris și oral); Total, 6 probe. n) La facultățile din cadrul Insti­tutului de științe economice și plani­ficare (economia politică și planifi­care, finanțe, credit și evidență con­tabili, comerț și statistică), precum și secția de economie politică din ca­drul facultății de economie politică și științe juridice, se vor da probe la : Istoria Romîniei (oral) ; Geografie (scris și oral) ; Constituția­­ Repu­blicii Populare Române (Oral) ; Total, 5 probe. Pentru Secția de merceologie din cadrul facultății de comerț și mer­ceologie în locul probelor de geogra­fie, se va da o probă scrisă de chi­mie și o probă orală de fizică. La secția de economia comerțului exterior Se va da și examen scris și Oral la Una din limbile rusă, france­ză, germană, engleză, după alegerea candidatului. a) La institutele de artă teatrală și cinematografică, arte plastice și con­servator, se vor da probe la: Limba și literatura romînă (scris și oral) ; Probe practice pe speciali­tăți. Probele practice sînt elimina­torii și preced celelalte probe. p) La Institutul de Cultură Fizică se vor da probe la: Anatomia și fiziologia omului (scris și oral) ; Limba și literatura romînă (scris) ; Probe practice. Probele practice sînt eliminatorii și preced celelalte probe. La toate facultățile cu limba de predare maghiară examinarea se va face în limba maternă. La toate facultățile cu limba de predare romînă, unde se prezintă la concursul de admitere candidați din rîndurile naționalităților conlocuitoare, aceștia din urmă pot să susțină pro­bele în limba maternă. In acest scop se va coopta în comisiile examina­toare cîte un cadru didactic din în­vățămîntul superior sau de la școala medie, cunoscător al limbii de pre­dare maternă a candidaților, care să facă traducerea respectivă la con­cursul de admitere. 11. — Lâ concursul dé admitere notarea se va face la fiecare probă in parte cu notele 1—10. Probele scrise și probele practice sunt eliminatorii. Eliminarea de la concurs în urma probelor scrise se face pe bază mediei rezultate din no­tele obținute la aceste probe, nota medie minimă de admitere la oral fiind 5. Lista candidaților admiși la oral se afișează înainte de începerea examenului oral. 12. — Pentru învățămîntul supe­rior fără frecvență, concursul de ad­mitere se organizează numai în in­stituțiile de învățămînt superior unde există secția fără frecvență respec­tivă. Probele la concursul de admi­tere pentru învățămîntul fără frec­vență sînt aceleași ca pentru învăță­­m­întul de zi. Vor fi admiși în anul I în învațăm­în­tul Superior fără frec­vență candidații care au obținut la concurs media generală cel puțin 5. (Text prescurtat) pentru Viață și pentru notă, per­tru a promova an de an. Trebuie să ară­tăm­­ că unii profesori n-au înțeles încă suficient esența repetării la pro­cesul de învățămînt, necesitatea de a sistematiza cunoștințele, de a le lega într-un sistem trainic de a face apel nu atît la memorie cît la gîndirea elevilor. Insuficienta dezvoltare a gîndirii elevilor s-a manifestat îndeosebi cu ocazia probelor scrise, care, atît la limba romînă cît și la matematică au cerut candidaților să sintetizeze un material vast, lucru ce n-a fost rea­lizat de mulți candidați. Lipsuri mari s-au constatat la is­torie. Fiind vorba de trecutul patriei noastre aceste lipsuri atrag după sine o nesatisfăcătoare educație pa­triotică a elevilor. Comisiile semna­lează greșeli grosolane săvîrșite de unii candidați în stabilirea cronolo­gică a evenimentelor (Ștefan cel Mare a domnit de la anul 1357 pînă la 1504, Vasile Lupu­ a domnit la Muntenia la secolul XII și altele). In­­asemenea cazuri nu mai poate fi vorba de o interpretare materialist­­istoric­ă a evenimentelor și epocilor. („Mihai Viteazu s-a sprijinit pe ță­rănime“ — afirmă un candidat, răs­­turnînd logica lucrurilor). La literatură romînă cea mai mare lipsă constă la aceea că analiza o­­perelor literare se face mai mult din punct de vedere al conținutului și mai puțin din punct de vedere al for­­­mei artistice. Rupîndu-se aceste două elemente, noțiunile de literatură sîunt însușite de mulți elevi la mod ste­reotip. De orice operă ar fi vorba ei spun cam aceleași lucruri: „oglin­dește lupta poporului împotriva ex­ploatării“ sau vorbind de un anumit personaj: „este un reprezentant al clasei..." In felul acesta se scapă din vedere individualitatea unei opere, a personajelor pe care le cuprinde, a autorului ei. La matematică, fizică, chimie, bio­logie — discipline care au o strînsă legătură cu activitatea productivă, cu tehnica, unii elevi dovedesc că și-au însușit în mod formal anumite reguli și le reprodus eronat sau dacă le reproduc corect, fac greșeli cînd este vorba de aplicarea lor (confuzie în­tre conductori și rezistențe electrice, între ereditate și variabilitate etc.). La chimie mulți candidați nu cunosc importanța economică a anumitor substanțe și existența acestora în țara noastră. Pe scurt, la aceste dis­cipline lipsurile constau într-o slabă legătură între teorie și practică. Prezența în comisiile de examen a unor profesori din afara școlii res­pective și care deci nu cunoșteau candidații, a scos la iveală o lipsă gravă la activitatea diriginților. Diri­­ginții trebuiau să alcătuiască fiecărui candidat o caracterizare care să cu­prindă situația la învățătură, princi­palele interese, înclinații, trăsături de caracter pozitive și negative, pe baza cărora comisia să aprecieze candida­­­tul respectiv. Caracterizările întocmite însă sunt asemănătoare la mai toți elevii clasei, cuprind generalități ne­semnificative și deci inutile. Ace­asta dovedește că întreaga muncă instru­c­­tiv-educativă se sprijină încă prea puțin pe studiul individualității ele­vilor, că profesorii îl țin seama tot­deauna de faptul că principiile didac­tice pe care se aplică r­ecurg dinn le­gile dezvoltării copilului, că metodele și procedeele pe care le folosesc trei­­buie sa fie în concordanță cu indivi­dualitatea căreia i se aplică. Acestea sînt cîteva lipsuri generale manifestate fără excepții în toate Șco­­­lile medii, doar cu deosebiri de nuan­ță și de intensitate. Există însă și cazuri particulare. La școala medie din Babadag numărul elevilor res­pinși la examenul de maturitate este extrem de mare — 16 din 21 adică 76 la sută. Acesta este rezultatul con­damnabil al muncii unui dezlînat, care în locul unei colectiv munci s­erioas­e și demne, s-a ocupat­­ de in­trigi și meschinării, cum este cazul profesoarei Moței Zamfira.­O atitudine nejustă a manifestat și colectivul școlii medii­­ din Fetești care a promovat fără dis­cernămînt și fără simț de răspundere toți elevii clasei a X-a, pentru ca în fața comisiei pen­tru examenul de maturitate mulți din­tre aceștia să se prezinte nesatisfă­cător și să fie respinși. Recentul examen de maturistic a arătat care sunt cerințele’ brîn­duirii socialiste față de pregătirea morală, intelectuală și fizică a tineretului. El a arătat că aceste cerințe pot fi în< deplnite de școala noastră și că este necesară o muncă tot mai susținută pentru temeinica pregătire a tinere­­tuiîui nostru. 1. CIOB­ANU # Cine se poate prezenta la concursul de admitere în învățămîntul cu frecvență și la cel fără frecvență 9 Unde se pot înscrie cei ce sînt în cîmpul muncii . Cînd se fac înscrierile și cînd are loc concursul de admitere £ Obiectele de examen frirdtrirdinrtrinrirs' nnrr?nrirrr<rö''rb'imnr^^ oh'oTnmmnrrb'Tnmmrrovnmnrtf’tnr^ innnr Pregătirea elevilor $â se facă ca mai mult simt de răspundere In continuă dezvoltare In vara anu­lui 1950, la 13 august a luat ființă în satul Vîrtop, raionul Negru Vodă, G.A.C. „Libertate!“. 32 familii de țărani săraci și mijlocași și-au unit atunci cele 105 hectare p­ă­m­î­n­t, 5 cai, Vacă, 3 căruțe și vreo a două pluguri. Fondul de baza eră atunci de 9.200 lei. Ca urmare a rezul­tatelor obținute în pre­zent G.A.C.-ul respec­tiv numără 1­22 familii, cu 865 hectare pămînt, 600 oi, 10 vaci cu lapte, stupi, construcții, ca­mion etc. Fondul de baza este de aproape 3000 de lei. Și produc­ția la cereale a crescut an de an. In anul 1951 la grîu S-au obținut 1100 kg., în 1953, 1282 kg., în 1955, 1525 kg. Anul acesta după toate calcu­lele făcute va trece în medie de 2000 kg. grîu la hectar. avansului preocupat în Problema mult bani a pe consiliul de conducere, reușind ca anul acesta să dea a­­vans în bani pentru zi­­le-muncă de două ori dînd 3,30 lei la zi-mun­­că. Viitorul avans în bani ce urmează a fi dat în luna august a.e, după calculele fă­cute va fi de­ 5-6 lei la zi-fiindcă. V. BUCUR, ceresp. Activitate filatelică Filatelia în general este unul din mijloacele de cunoaștere reciprocă și apropiere culturală a popoarelor. De aceea, magazinul „Filatelia" din orașul nostru cunoaște în aceste zile o afluență mare de filateliști. Printre cei ce vizitează magazinul sunt și oa­meni ai muncii sosiți din alte țări care-și petrec concediul de odihnă pe litoral. Majoritatea filateliștilor local­nici și cei veniți din­ regiunile patriei n­oastre își completează clasoarele lor cu noile mărci emise în luna iulie a.c. de U.R.S.S. și alte țări. Mult căutată, de pildă, este marca în valoare de 40 kopeici (0,70 lei) care reprezintă me­dalia ,,Pentru desțelenirea pămînturi­­lor virgine“. O altă marcă de aseme­nea cerută de filateliști este :,100 de ani de la apariția ziarului „Kolokol" (Clopotul) editat la Londra de mar­xiștii ruși A. I. Herzen și N. Ogarov și răspîndit ilegal în Rusia, care re­prezintă portretul editorilor și facsi­milul primului număr al mărului. La fel de apreciate sînt și mărcile din R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. Ce­hoslovacă, Brazilia și Finlanda. N. MARGULIS, coresp. Sunt un locuitor al Constanței. Ori de cîte ori mă întorc seara de la ser­viciu m-am obișnuit să citesc ziarul, mănînc, ascult emisiunile radiodifu­ziunii și apoi mă culc. Locuiesc pe strada „Revoluția din 1907“ (fost Scar­­lat Vîrnav). Am spus pe ce stradă locuiesc pentru ca cei ce vor citi să-și dea seama mai ușor despre ce anume vreau să scriu. Nu adorm bine că deodată, în miezul nopții, aud un cla­xon puternic de mașină. Se întîmplă în fiecare seară după sosirea accelera­tului de București cînd setaxurile intră în cursă. Știu cu precizie cînd trece autobusul „barcă“ al I.C.C.-ului și cînd trec alte mașini. După claxona­rea în miezul nopții se recunosc. — Asta festi a U.R.C.C.-ului, ăsta a S.N.M.C.-ului, asta este a O.N.T.­­ului și așa mai departe. Același lucru se petrece dimineața începînd de la ora 3. N-am fost, dar am auzit că în multe orașe din lume a fost interzisă cu desăvîrșire claxo­narea. Dacă n-ar fi încă posibil și la noi interzicerea totală, aș propune serviciului ,,Reglementarea circulației" ai Miliției, să stabilească măsuri (în­tr-un timp cît mai scurt posibil) ca în orele de noapte să fiu se claxoneze așa cum de altfel nu­ se pare este sta­­bilit prin lege. Sunt orele de odihnă ale cetățenilor care trebuie respectate. A. ȚINESCU Scrisoare Serviciului Reglementarea circularei­ al Miliției k­rHmb­­iftpCl *

Next