Dobrogea Nouă, decembrie 1957 (Anul 10, nr. 2910-2936)

1957-12-01 / nr. 2910

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! í -----------------------------------------------------— I organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL X NR. 2910 DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 1957 4 pagini 20 bani LUNA CULTURII Incepînd de azi, în întreaga țară, poporul nostru muncitor sărbătorește cu bucurie Luna culturii Republicii noastre dragi. Pretutindeni, la orașe și sate, sute și mii de formații artistice, artiști profesioniști și amatori se întrec în măiestrie teatrală, corală și coregrafică, demonstrînd convingător grija și sprijinul partidului și guvernului nostru în dezvoltarea artelor, a culturii. Editurile patriei noastre scot cu această ocazie mii, zeci de mii de opere beletristice, clasice și contemporane spre a pune la îndemina marelui cititor, poporului, hrana minții și a inimii — cultura. In cîteva cuvinte, întreaga noastră țară sărbătorește bilanțul unor uriașe prefaceri pe tărîm cultural dobîndite în cei 10 ani ce s-au scurs de la instaurarea Republicii Populare Somîne. In aceste zile să trecem în revistă monumentalele cuceririi obținute de poporul nostru pe drumul tot mai luminos al culturalizării maselor largi. Prin grija partidului și guvernului patriei noastre, în anii aceștia, numărul școlilor elementare și medii, a învățămîntului superior a crescut simțitor. Numai în anul școlar trecut au funcționat peste 15.000 școli elementare însumînd mai bine de 1.700.000 elevi. Iată o cifră care, comparată cu cea din anul 1938, cînd țara număra peste 1.000.000 copii rămași în afara școlii, grăiește de ajuns despre grija partidului și a guvernului pentru educarea și culturalizarea generațiilor viitoare. Astăzi numărul școlilor medii se ridică la peste 342 de unități, totalizând 90.000 elevi. O dezvoltare serioasă a cunoscut-o, în acești ani, învățămîntul superior. Numai anul trecut, în cele 41 de institute au frecventat mai bine de 69.000 de studenți. Paralel cu aceasta, la orașe și sate, au luat ființă școli muncitorești cu secții serale, s-a dezvoltat învățămîntul fără frecvență, care dă putință oamenilor muncii să-și completeze studiile medii și superioare, să se instruiască, să se culturalizeze. O mare dezvoltare a cunoscut în anii puterii noastre populare instituțiile de artă și cultură. Avem în prezent în cuprinsul patriei noastre 36 de teatre dramatice, 4 teatre de estradă, 6 instituții de operă, 4 teatre de operetă, 17 orchestre simfonice, 22 teatre de păpuși, 6 ansambluri de cîntece și dansuri, numeroase orchestre de muzică populară. De aceste bunuri se bucură cu prisosință și minoritățile naționale ale patriei noastre. Pentru dezvoltarea culturii în limba maternă s-au creat astfel peste 3.500 unități școlare și preșcolare, trei institute de învățămînt superior, teatre dramatice și muzicale, de păpuși, în limbile maghiară, germană etc. Lucruri lăudabile se pot spune și despre tînăra noastră cinematografie. Studiourile noastre, cit și uriașul complex cinefil de la Buftea, unul dintre cele mai mari din Europa, au creat aproape 100 filme artistice. In prezent numărul cinematografelor se cifrează la 1.500. Iubitorii artei cinematografice sunt însumați astăzi la peste 1.000.000 anual. Simțitor a crescut și numărul spectatorilor care frecventează sălile de teatru. „Casa Scînteii“ și celelalte edituri din țară și-au sporit în miit producția. Setea de cultură, de citit, cere sute de mii, milioane de cărți. In acest scop, editurile noastre dau anual milioane și milioane de volume. Iată în scurte cuvinte uriașele transformări și cuceriri dobîndite de poporul nostru muncitor pe drumul culturalizării. In regiunea noastră, uriașa revoluție culturală s-a făcut simțită din plin. Sutele de școli elementare și medii, școli cu limba de predare a minorităților naționale, cele aproape 400 de cămine culturale, biblioteci, cluburi, colțuri roșii, cinematografe sunt exemple grăitoare despre grija ce o poartă oamenilor muncii partidul și guvernul. In Constanța avem un teatru de stat cu secție de estradă și păpuși, un teatru de operă și operetă, de curînd înființat, zeci și zeci de alte edificii culturale. Paralel cu aceasta, în satele regiunii noastre, în orașe, o uriașă dezvoltare cunosc formațiile artistice de amatori. Aproape că nu există sat, cătun cu de îndepărtat, unde să nu activeze formații artistice ca : echipe de teatru, cor, dansuri, brigăzi artistice de agitație etc. Iată numai un scurt bilanț al realizărilor dobîndite de poporul nostru în uriașa revoluție culturală ce se desfășoară în patria noastră, revoluție inițiată și condusă de înțeleptul nostru partid. De aceea, în aceste zile cînd întreg poporul patriei noastre sărbătorește Luna culturii, minunat bilanț al cuceririlor și realizărilor obținute de către puterea noastră populară în cei 19 ani de la instaurarea Republicii noastre dragi, oamenii muncii din regiunea Constanța vin cu noi și noi realizări. Sărbătorirea Lunii culturii le prilejuiește luarea de noi angajamente în vederea susținerii și pe mai departe a operei de culturalizare a maselor largi. Ei vor ști să folosească din plin ajutorul, minunatele posibilități create de către partidul și guvernul patriei noastre pe drumul dobîndirii unei culturi cit mai avansate, cultură fără de care nu se poate înfăptui construirea socialismului. ^ to VCt?: - •’ 3 jt IN CINSTEA CONFERINȚEI ORĂȘENEȘTI DE PARTID LWWWWWWW.WWW Cu planul anual îndeplinit De la comitetul partid al complexului de C.F.R. Constanța am primit o comunicare importantă. „In seara zilei de 29 noiembrie, colectivul de muncitori, tehnicieni funcționari ai Depoușilui de locomotive Constanța a îndeplinit planul anual de producție, la km.ungere, la suta de tone brute transportate și la km.convențional“. Se mai preciza că în 11 luni, productivitatea muncii a crescut cu 7,8 la sută, iar prețul de cost a scăzut cu 5,8 la sută datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate și a participării întregului colectiv la îndeplinirea sarcinilor planului. O însemnată victorie o constituie și realizarea unei mari cantități de combustibil convențional economisit în valoare de peste 639.000 lei. Din lista numeroșilor evidențiați cu această ocazie amintim de Deașcă Șerban, Doide Grigore, Sandu Emilian, Tatomirescu Mihai, Bordea Stantin, mecanici Conde locomotivă, și de Cristea Gheorghe, Gh. M. Ion, Zeciu Constantin, Vasile Constantin, Orezeanu Ștefan, muncitori. Realizările obținute, în fruntea cărora s-au aflat comuniștii, sunt închinate Conferinței orășenești de partid și celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii. Stația de experimentare pentru producerea oxidului de magneziu a intrat în probe mecanice Obținerea oxidului de magneziu constituie o problemă importantă, îndeosebi pentru a se produce cărămizi refractare de calitate bună necesare cuptoarelor din industria siderurgică. Acesta se poate extrage din silicați, din dolomită și din ape marine. Una din încercările făcute în țară a fost obținerea oxidului de magneziu din apa mării. In prezent, stația de experimentare — construită de întreprinderea de utilaje chimice București — a intrat în probele mecanice. In cursul primei decade a lunii decembrie, lucrările vor fi complet gata pentru recepție. POPA PETRICÄ, coresp. La arături La gospodăria agricolă colectivă „Răsăritul“ din comuna Ceamurlia de Jos, raionul Istria, imediat după terminarea însămînțatului al celor 1.408 hectare prevăzute în plan, țăranii colectiviști, îndrumați de consiliul de conducere al gospodăriei și de inginerul agronom, au început executarea arăturilor pentru culturile de primăvară. In acest sens, ei primesc un ajutor efectiv din partea mecanizatorilor. Lucrînd zi și noapte, tractoriștii celor două brigăzi de la S.M.T. Ceamurlia de Jos au reușit, pînă acum, să termine de arat 600 hectare din suprafața planificată, evidențiindu-se în mod deosebit brigada condusă de tov. Ducu Bolocan. IANCU GHEORGHE, coresp. Ați trecut poate de mult pragul copilăriei, sînteți tată sau vă pregătiți să fiți în această fericită postură. O surpriză plăcută o puteți face fiului dv. sau micului dv. prieten ducîndu-l la unul (căci apoi vor urma fără îndoială și altele) din spectacolele prezentate de Teatrul de păpuși „Pescărușul”, "k Citiți în pagina a II-a de "Cultură și viață, amănunte despre activitatea teatrului pentru cei mici. -—e— Fabrica „MUNCA“ și-a reînceput activitatea Cu o lună și jumătate în urmă fabrica de biscuiți „Munca“ din orașul Constanța a fost un vast șantier pe care luară cu însuflețire întregul colectiv. O dată cu executarea reparațiilor anuale s-au efectuat și lucrări de mică mecanizare. Animați de un fierbinte patriotism, salariații întreprinderii au depus eforturi deosebite pentru grăbirea ritmului de reparații. Strădaniile lor s-au dovedit încununate de succes , fabrica și-a reînceput activitatea productivă cu două zile mai devreme. Corespondentul nostru, Exighian Sancui?, ne relatează că întregul colectiv al fabricii a dedicat Conferinței orășenești de partid această frumoasă realizare. Se împlinesc 520 de ani de la răscoala țăranilor de la Bobîlna, prima mare frămîntare țărănească ce a avut loc în principatul Transilvaniei, pînă la acea dată. Una dintre cauzele care au determinat pe țărani să pornească la luptă a fost, în primul rînd, împilarea impusă de nobili și biserică. Regele ungur, după cucerirea definitivă a Transilvaniei, a început să dăruiască moșii nobililor. Devenind slugi pe moșiile acestora, starea țărănimii se înrăutățește și mai mult. Ei erau obligați să plătească o mulțime de dări. Pe de altă parte, biserica catolică exercita și ea o puternică presiune, mai tare, uneori, decit nobilii, pentru strîngerea dărilor. Această situație de fapt, cit și lipsa totală de drepturi au îndemnat pe țăranii romîni și unguri să ia calea codrului sau să fugă de pe o moșie pe alta. Treptat crește însă puterea nobililor și scade aceea a regelui. Nobilii obțineau acum cu ușurință tot ceea ce doreau. Așa se explică de ce la un moment dat au reușit să smulgă regelui decretul prin care se interzice țăranilor să se mute de pe o moșie pe alta. Fără îndoială că frustați și de acest drept care nici așa nu prea îi avantaja a mărit putința de exploatare a lor de către nobili. Neputînd suporta jugul impus, țăranii au început să se manifeste. Astfel în 1116, 1277, 1393 și în 1408 se produc frămîntări care sînt îndreptate în primul rînd împotriva bisericii ce făcuse front comun cu nobilimea. Asuprirea țăranilor atinge însă apogeul în 1437, cînd biserica a început să ia o serie de măsuri împotriva celor care nu-și plăteau dările față de biserică. Țăranii nu aveau bani din cauza sărăciei care se accentuase acum datorită prădăciunilor turcești. Marii prelați nu au voit să acorde nici un fel de păsuire și atunci au trecut la represalii : excomunicarea satelor, interzicerea preoților de a mai sluji la botezuri, cununii etc. Iată pentru ce la început, răscoala a avut un caracter religios. Tot acum, regele Sigismund pentru a reabilita situația financiară a regatului a bătut o monedă nouă care era sub valoarea vechii monede. Plățile către stat însă trebuiau efectuate în monedă forte, adică în monezi vechi, fapt care a determinat pe orășeni și meseriași să se alăture răsculaților, a căror tabără era situată la poalele dealului Bobîlna. Dar dacă la început răscoala a fost îndreptată numai împotriva bisericii, pe parcurs răsculații au început să dea foc la castelele nobililor, izgonindu-i pe aceștia. Alarmați marii latinfundiari au trecut la contraatac. Armata nobililor, o armată în toată regula, înzestrată cu armament modern (mă refer numai la timpul acela) a atacat pe răsculați. Aceștia voind să evite vărsarea de sînge au încercat să trateze cu nobilii. Au trimis solii la conducătorul armatei nobililor, care în ura lui față de țărani i-a executat. Atunci s-a pornit lupta și cu toată inferioritatea tehnicii armamentului țăranilor, oastea nobilimii este înfrîntă. Nobilii întrebuințează însă un șiretlic pentru a cîștiga timp necesar reorganizării armatei și pornirii unui nou atac. Ei se arată dispuși să trateze cu răsculații. In timpul acesta, însă, oastea lor se pregătea de luptă și înțelegerea de la Bobîlna avea să rămînă literă moartă. De altfel nobilii chiar de cînd au întocmit-o nu s-au gîndit s-o respecte. Țăranii află insă de pregătirile din tabăra adversă și reîncep răscoala. Nobilii sînt din nou înfrînți la Apáti și se văd nevoiți să propună o nouă înțelegere pe care, bineînțeles, au de gînd s-o treacă la dosar ca și pe prima. Și de data aceasta avea nevoie de timp. Peste puțin timp, oștea nobilimii asediază Clujul, care era ocupat de răsculați, și țăranii sînt înfrînți. Mișcarea țărănească însă nu se termină aici ci ea continuă sporadic pînă în anul 1439, cînd răscoala se stinge. Toată lupta țăranilor dusă de-a lungul a trei ani de zile se soldează cu căpătarea dreptului acestora de a se muta de pe o moșie pe alta. Dreptul de strămutare, obținut atunci, a fost anulat mai apoi. Dar chiar și cu acest drept ei nu au scăpat de sărăcie și de mizerie. Vorbind despre însemnătatea răscoalei de la Bobîlna din 1437 trebuie neapărat să arătăm că, deși țăranii nu au obținut drepturile pe care le cereau, răscoala ne-a arătat puterea de luptă a țărănimii, ne-a arătat că prin luptă organizată țărănimea poate să înfrîngă pe nobili care, cu acest prilej, s-au dovedit a fi destul de slabi. Dacă răscoala nu a reușit atunci să facă mai mult, aceasta se datorește și faptului că nu a avut o conducere unică, o experiență revoluționară. Răscoala, după asediul Clujului, nu a mai acționat unită, ci, sporadic, ceea ce a dat posibilitate nobilimii să o înfrîngă pe grupuri. Țărănimea, însă, cu toată înfrîngerea și cu toată continuarea luptei, nu a căutat să unifice mișcarea, să țină în permanență alături de ea pe meseriași și pe orășeni, care se aliaseră cu răsculații. Lipsită și de un conducător experimentat ea a fost înfrîntă. Lupta țărănimii însă cu toate acestea nu a încetat o dată cu înfrîngerea răscoalei de la Bobîlna. Frămîntările țărănești au continuat și aveau să culmineze cu marea răscoală din 1514 sub conducerea lui Gheorghe Doja. Abia acum, după 500 de ani mai bine, țărănimea a reușit să obțină libertățile către care rîvnea atunci. Poporul nostru muncitor liber astăzi, cinstește memoria celor căzuți atunci la Bobîlna. C. GHINEA 520 de ani de la Răscoala de la Bobîlna La aniversarea unui mare pedagog Inițiativa Consiliului mondial păcii de a sărbători 365 de ani de la nașterea marelui pedagog progresist Jan Amos Komensky este întîmpinată cu bucurie și de oamenii muncii din regiunea noastră. Așa, de pildă, pentru sărbătorirea pe plan regional, s-a format , un comitet de acțiune din reprezentanții comitetului regional de luptă pentru pace, S.R.S.C., sfatullui popular regional și sindicatului muncitorilor din învățămînt și cultură. In planul de acțiune sînt prevăzute adunări festive ce vor avea loc la Constanța, în centrele raioanelor și în cîteva școli medii din regiune. In cadrul acestor adunări se vor ține conferințe despre viața și opera lui Jan Amos Komensky. Rafinăria din Onești deși o întreprindere tînără a reușit să îndeplinească planul global pe trimestrul III cu 110,02 la sută. In foto : Noua instalație D.A.V. (distilare atmosferică vacuum) dată în funcțiune la 9 iulie 1957. Factorii principali care au Si*cut ca I. U. T. să-și realizeze planul anual înainte de termen ,l La fiecare sfîrșit de lună, de trimestru, de an — vorbea tovarășul Anton Gheorghe, directorul Întreprinderii de utilaj și transporturi din Palas, cu prilejul îndeplinirii planului anual de producție — arătăm și principalii factori ce au determinat succesul muncii noastre“. Și care au fost de pildă aceștia ? Făcînd o analiză a felului în care a muncit întreg colectivul întreprinderii constatăm că... Măsurile tehnico-organizatorice și-au spus cuvintul organizînd întrecerea socialistă,insistîndu-se mai mult asupra ținerii evidenței clare și la zi, asupra popularizării fruntașilor, luînd măsurile necesare pentru lichidarea lipsurilor în producție, conducerea întreprinderii a trecut implicit la asigurarea unor condiții optime, în vederea executării lucrărilor prevăzute în sarcinile de plan. In anii precedenți, de pildă, reparațiile utilajelor și ale autocamioanelor pe diferite șantiere de construcții se făceau cu mari întîrzieri, lucru ce îi obliga pe constructori să întîrzie lucrările. In scopul înlăturării acestui neajuns au fost organizate și înzestrate cu mașini-unelte necesare atelierele semifixe. Este vorba de cele de la Năvodari și Medgidia. Pentru ca munca depusă de muncitori să fie mai rodnică au fost efectuate o serie de lucrări tehnice și administrative cum sunt: stația pentru încărcat bateriile de acumulatori, realizarea macaralei portative cu braț, fixarea fundației de beton a bancurilor de rodaj, instalarea bancului pentru repararea sculelor și altele. De o mare importanță, în ceea ce privește mai ales calitatea lucrărilor de reparații a utilajelor pentru deservirea șantierelor, a fost ,și este stația fixă pentru proba în plin a acestora. Din cele arătate mai isus și, mergînd continuu pe această linie de creare a condițiilor bune de muncă, conducerea întreprinderii a făcut ca muncitorii fie iei mecanici de reparații a utilajelor,fie strungari, fie șoferi etc., să fie interesați în a munci mai bine și mai mult, reușind ca zi de zi, lună de lună, planul de producție să fie realizat în mod ritmic. Un alt factor hotărîtor, care a prilejuit ca sarcinile planului de deservire a șantierelor Trustului 10 de construcții să fie realizat cu peste 40 de zile înainte de termen a fost... Folosirea întregii capacități de lucru a utilajelor O mașină bine întreținută, alimentată și grefată la timp, revizuită cu atenție și, bineînțeles, stăpînită de oameni destoinici produce mai mult și mai bine. Lucrul acesta, așa cum reiese din analiza procentelor de activizare a utilajelor, a fost înțeles de majoritatea muncitorilor. In cursul trimestrului III, a.c., vorbind numai de capitolul prestații utilaje constatăm că planul a fost depășit. Spre exemplu, indicii de folosire a betonierelor ating procentul de 91 la sută, ai macaralelor turn de 100 la sută, ai macaralelor „Pionier“ de 89 la sută, ceea ce întrece cu mult indicii planificați. Obținerea acestor rezultate se datorește și faptului că în întreprindere s-a încetățenit obiceiul de a se respecta cu strictețe planurile de revizie a mașinilor, iar colaborarea dintre muncitorii întreprinderii și beneficiari se întărește pe zi ce trece. Dacă în trecut unele conduceri ale șantierelor de construcții dovedeau neglijență în ceea ce privește încărcarea și descărcarea autoca(Continuare în pag. a IIX-a) Consfătuirea cu lucrătorii din domeniul cultural-sportiv Ieri dimineață s-a deschis în sala de festivități a Casei pionierilor din Constanța, din inițiativa Comitetului regional U.T.M., în colaborare cu secția de învățămînt și cultură a sfatului popular regional, U.C.F.S., A.V.S.A.P., A.R.L.U.S. și Comitetul regional al sindicatului muncitorilor din agricultură și silvicultură, o consfătuire la care participă aproape 200 lucrători pe tărîmul muncii cultural-sportive in rîndul tineretului din regiune. In cursul zilei de ieri, participanții au ascultat referatele prezentate pe această linie de secretarul organizației U.T.M. de la S.N.M.C., de secretarul comitetului raional U.T.M. Fetești și de directorul Casei raionale de cultură din Tulcea. Tot în cursul zilei de ieri, participanții au purtat rodnice discuții cu care prilej au scos la iveală metode noi de muncă în activitatea cultural-sportivă în rîndurile tineretului. In cursul dimineții de azi, participanții la consfătuire vor asculta referatul : „Metode tinerești de muncă în activitatea culturală", susținută de șeful Secției de învățămînt și cultură a sfatului popular regional Constanța. Consfătuirea se va încheia cu premierea celor merituoși în munca cultural-sportivă. 1 • In ultimii ani, în țara noastră s-a triplat numărul spitalelor și paturilor de spital. După o statistică recentă sunt peste 560 de spitale cu aproape 84.000 paturi, dintre care, la sate, 225 spitale cu peste 13.000 paturi. Pe lângă marile întreprinderi din industrie funcționează 111 servicii medicosanitare, cinci spitale de șantier și 1700 puncte de sănătate. • O mare dezvoltare a luat rețeaua de ocrotire a mamei și copilului. In mediul rural sunt peste 1500 case de naștere dotate cu aproape 7.000 de paturi, iar în unitățile spitalicești s-au creat secții speciale cu peste 13.200 de paturi, pentru îngrijirea copilului. Aceeași statistică arată că în 1938 doar 2,2 la sută din nașteri erau asistate de pediatri. Astăzi, numai la casele de nașteri, procentul nașterilor asistate de pediatri a ajuns la aproape 45 la sută. • La toate acestea se adaugă unitățile speciale pentru combaterea unor boli răspîndite în trecut ca, de pildă, care în 1945 înregistra malaria, peste 200.000 cazuri, iar în 1957 înregistrează doar 280 cazuri, tuberculoza și unele boli profesionale etc. • Rețeaua balneo-climatică, în continuă dezvoltare, permite ca în fiecare an, circa 180.000 de bolnavi de reumatism, boli de stomac, afecțiuni cardiace etc, să fie tratați în stațiunile de sănătate de la munte și dea pe litoral după metode moderne de medicație și alimentație. • Cinematograful, spectacolele artistice, în general, au cultivat și dezvoltat simțul artistic al țăranilor muncitori din regiunea Timișoara, iar pretențiile lor au crescut mult. Acum, cînd în ultimii 10 ani rețeaua cinematografică a crescut, de la € 39 cinematografe la 205, locuitorii satelor pot viziona anual 60-70 de filme. In regiune, la fiecare cinci sate, există un cinematograf, iar în satele în ca fire n-a luat încă ființă, cele 10 [] caravane prezintă săptămînal V filme. ( • Opt sectoare miniere din Valea Jiului și-au îndeplinit înainte de termen planul anual, De la începutul anului și pînă la 27 noiembrie, planul pe întregul bazin a fost depășit cu 152.014 tone de cărbune cocsificabil și energetic. Din această cantitate, colectivul trila a dat peste plan minei de 22.000 tone de cărbune, iar cel al minei Vulcan 14.000 tone. Un frumos succes au obținut minerii Văii Jiului și în privința creșterii productivității muncii. In luna octombrie, productivitatea muncii a fost mai mare pe bazin cu 19,8 la sută față de productivitatea medie obținută în anul 1956. • Pînă acum 21 de întreprinderi din raionul „Nicolae Băl ■cescu“ din Capitală lucrează în contul anului 1958. Printre acestea se numără întreprinderile : „Energo-reparații", Fabrica de produse zaharoase, „Marmora“, „Granit“, „Cicoarea“ etc.■ • Din sectorul produse finite ■ și de industrializare a lemnului ț și-au mai îndeplinit sarcinile f planului anual Fabrica de mobilă curbată din Pîncota, fabrica „Bihor“ din Oradea, „Iproții“ din P. Vîlcea, unitățile de industrializare a lemnului din Fălticeni și Brezoi,