Dobrogea Nouă, iulie 1958 (Anul 11, nr. 3088-3114)

1958-07-01 / nr. 3088

PROLETARI DIN TOATE TÁRTLE, t Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3088 Marti 1 iulie 1958 4 pagini 20 bani CÎTEVA PROBLEME privind recoltatul cerealelor în G. A. S. Socotind după faptul că au fost dotate cu un puternic parc de com­bine pentru recoltat cereale, se poate afirma că pentru G.A.S.-uri, campania de recoltare din acest an este o problemă ușor de rezolvat. Este suficient să arătăm că, în me­die, unei combine din G.A.S­ îi re­vin în această vară 70-80 hectare de culturi păroase pe care trebuie să le recolteze. Experiența acumulată de-a lungul anilor, ca și stadiul de pregătire al gospodăriilor de stat pentru actuala campanie de recol­tare (deși mai bun ca-n anii­ tre­cuți), ne arată însă că nu există nici un motiv să ne simțim liniștiți Până ce recolta nu va fi în magazii. Gospodăriile de stat au de exe­cutat în această perioadă un vo­lum mare, foarte mare, de lucrări agricole. Fără să mai vorbim de în­treținerea culturilor prăsitoare, trebuie să amintim că imediat după recoltat vin o sumedenie de lucrări, printre care cele mai importante sînt stringerea paielor din urma combinelor și executarea arăturilor de vară. Executarea tuturor acestor lucrări la timp cere eforturi deo­sebite și-n primul rînd o cît mai bună mobilizare și folosire a mij­loacelor mecanice și o organizare cît mai bună a muncii în toate com­partimentele de activitate. Pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a recoltatului și a ce­lorlalte lucrări, Trustul regional gostat a dat o serie de indicații u­­nităților din subordine. Astfel, pen­tru a se înlătura risipa de boabe și a se asigura o mai bună securitate la ariile de descărcare a buncăre­i . ... jk lor, gospodăriile agricole de stat au primit indicația de a lucra cu com­binele grupate mai multe la un loc, pe aceeași parcelă, din care să se repartizeze pentru fiecare o por­țiune pe care o va recolta. Supra­fața repartizată unei combine pen­tru recoltat dintr-o parcelă trebuie să fie de mărimea unei norme și ceva, creîndu-se în acest fel posi­bilitatea și stimulentul depășirii normei zilnice. Folosirea combine­lor în grup la recoltat contribuie și la­ reducerea numărului de oameni necesari pentru pază și asigură un mai bun control al muncii. De ase­menea, prin acest sistem se creează posibilități mai bune și mai rapide de aprovizionare a lotului de com­bine cu carburanți, apă, alimente pentru combineri și lucrătorii de pe arii. Pentru ca toate combinele tractate să poată lucra din plin, loturile de combine vor cuprinde atît combine tractate, cit și combine auto­propulsate, acestea din urmă avînd și misiunea de a deschide drumuri în lan pentru primele. Combinele autopropulsate, care de obicei au colectoare de paie, și toate celelalte combine care posedă astfel de co­lectoare, vor fi puse să lucreze în special pe suprafețele care trebuie arate în prima urgență, ele urmînd să lase paiele la distanțe egale și în rînduri perfect drepte pentru a permite executarea arăturii. Este necesar ca dimineața, îna­inte de începerea lucrului la recol­tat, și seara, după încetarea activi­tății combinelor, tractoarele de la combinele tractate să fie folosite la arături, iar o parte la mașinile de balotat pentru strângerea paielor din urma combinelor tractate, care nu au colectoare de paie. Lucrind in acest fel gospodăriile agricole de stat vor reuși nu nu­mai să acopere cu forțele lor între­gul volum de lucrări ce-l au de e­­xecutat în această perioadă, dar să și termine recoltatul cerealelor in­tr-un timp mult mai scurt decât cel planificat. In cinstea Conferinței regionale a cooperației de consum Coops,stiva de consum din comuna Cogealac, raionul Istria, a avut întotdeauna realizări demne de laudă. Zilele trecute am încercat să aflu cum întîmpină lucrătorii acestei cooperative Conferința regională a cooperației de consum. Viz­itînd împreună cu tovarășul Terente Ivan citeva magazine, iată ce am aflat. Gestionari harnici Gestionar al magazinului alimen­tar nr. 1 este tovarășul Victor Mun­­teanu. In magazin rafturile sînt frumos aranjate, mărfurile sînt rîn­­duite cu grijă, iar gestionarul de­pune tot interesul pentru o cît mai bună deservire. La acest magazin cele două vitrine au fost ornamen­tate cu tot felul de articole ali­mentare. In cinstea Conferinței re­gionale a cooperației, tov. Victor Munteanu și-a îndeplinit și depășit planul stabilit. Numai între 1 și 15 iunie planul de casă a fost depășit cu 6.000 lei. La restaurantul nr. 1, gestionar este­­ tovarășul Butcaru Hristu. In cinstea Conferinței regionale, în 15 zile, restaurantul nr. 1 și-a depășit planul de casă cu 2.000 lei. De ase­menea, tov. Sirbu Dumitru, ges­tionar la bodega nr. /, asigură o bună deservire a consumatorilor, depășindu-și totodată planul de casă. Alte realizări ale cooperativei După o vizită scurtă prin cîteva magazine am aflat de la toy. Te­rente Ivan, președintele cooperati­vei Cogealac, și despre alte reali­zări ale lucrătorilor, obținute în cinstea Conferinței regionale a coo­perației de consum. In întîmpinarea acestui eveniment, cooperativa din comuna Cogealac și-a propus să intensifice ritmul de vînzare și munca pentru sporirea fondului social al cooperativei. De asemenea, în problema contractări­lor și achizițiilor și-a propus să contracteze cu locuitorii un număr însemnat de păsări. Din acestea, cele mai multe s-au realizat. Numai în patru zile s-au contractat peste 200 păsări cu locui­torii din comună, majoritatea fon­dului social subscris a fost încasat, iar planurile de vînzare ale tuturor magazinelor sunt îndeplinite și de­pășite. JIANU CHIRIAC, coresp. TELEGRAMĂ Tovarășului Walter Ulbricht, prim­­secretar al C. C. al P. S. U. G. Scumpe tovarășe Ulbricht, BERLIN Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Par­tidului Muncitoresc Român vă trimite un„ fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare și militant eminent al mișcării muncitorești internaționale — calde felicitări fră­țești. Vă urăm, scumpe tovarășe Ulbricht, ani malți și noi succese în activitatea Dv. neobosită închi­nată construirii socialismului în R.D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii și prie­teniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN PRiMele boabe a statului I DE LA TULCEA NE-A SOSIT * PRIN TELEFON, LA ÎNCHIDE­­­­REA EDIȚIEI, O VESTE DEO­­­ SEBIT DE ÎMBUCURĂTOARE.* MEMBRII GOSPODĂRIEI A­­­­GRICOLE COLECTIVE „I. C. ♦­FRIMU“ DIN ISACCEA AU­­ ÎNCEPUT IERI RECOLTAREA­­ GRIULUI CU COMBINA. IN­­ PRIMELE ORE ALE ZILEI EI AU STRÂNS RECOLTA DE PE APROAPE 4 HECTARE ȘI AU PREDAT BAZEI DE RECEPȚIE 1.400 KG. GRlU, DIN CANTI­TATEA CONTRACTATA CU STATUL. RECOLTAREA CON­TINUA CU AVINT. H^INENȚIILE K­PR^A SCURTE ȘTIRI EXTERNE BERLIN.­­ Z­­arul „Neues Deut­schland“ citează la 29 iunie un nou fapt, care caracterizează persecuta­rea de către autoritățile vest-ger­mane a elementelor democratice. Tribunalul din Luneburg a con­damnat la 8 luni închisoare pe zia­ristul Henrich Frank, care pînă la interzicerea Partidului Comunist din Germania lucra ca redactor al ziarului „Die Wahrheit“ — organ al P.C. din Germania în Saxonia in­ferioară. Pretextul pentru această sentință a fost acuzația pantru „ca­lomnierea miniștrilor din guvernul vest-german“. ★ WASHINGTON.­­ Comisia pen­tru energia atomică a S.U.A. a dat publicității un comunicat în care a­­nunță că sîmbătă seara pe atolul Eniwetok a avut loc cea de a 10-a explozie nucleară din seria de expe­riențe efectuate­­ prezent de către S.U.A. ★ NICOSIA. — Duminică s-au înre­gistrat ciocniri între trupele brita­nice din Cipru și ciprioți greci. In localitatea Peristerona Pygi, din ră­­insul ei, trupele britanice au deschis focul împotriva locuitorilor greci. S-au înregistrat morți și ră­niți de ambele părți. După cum se știe guvernul De Gaulle a prezentat un proiect de „modificare” a Constituției franceze. (Ziarele) DE GAULLE, încă puțin și vefi fi „perfectă“. 1 7 Au sărbătorit Ziua învățătorului In dimineața de luni 30 Iunie a. c. in sala Fantasio, numeroși oameni ai muncii din invățămint, activiști de partid și de stat, părinți, elevi, s-au adunat spre a sărbători Ziua învățătorului. Cu acest prilej au luat cu­vin­tul tov. dr. Ovidiu Iones­­cu, vicepreședinte al sfatului popu­lar orășenesc, tov. Vladimir Robes­tov. Aneta Dragnea, din partea co­mitetului regional U.T.M, tov. Petre Ciurtin, președintele comitetului sin­dical al muncitorilor din invățămint și tov. V. Iordache, președintele co­mitetului de părinți al școlii nr. 5. A urmat apoi înmînarea de di­plome și insigne unor cadre didac­tice fruntașe în invățămint, după care actorii Teatrului de Stat au prezentat un spectacol cu comedia muzicală „CU DRAGOSTEA NU-I DE GI­­UMIT‘”' Investiții și modernizări Zilele trecute, conducerea Fabri­cii de ciment „Ideal“ din Cernavoda și un colectiv de tehnicieni s-au de­plasat la cariera Topalu pentru a analiza problemele îmbunătățirii condițiilor de muncă și reducerii prețului de cost la extracția mate­riei prime. Linia de înaltă tensiune, intrată de curînd în exploatare, va permite acestui sector­­ să-și îmbu­nătățească considerabil randamen­tul. întreprinderea a investit suma de 1.300.000 lei. La toate probele supuse instalațiile au rezistat și în curînd se va face electrificarea u­­nui excavator, trecîn­du-se de la sis­temul de exploatare cu motor Diesel la cel de exploatare cu motor electric și se va pune în funcțiune sta­ția de concasare a calcarului, un alt obiectiv pentru care­­ s-a investit urna de 1.400.000 lei. B. M­CU, coresp. Cooperativa „Arta lemnului“ a depășit planul semestrial Lucrătorii cooperativei meșteșu­gărești „Arta lemnului“ din Con­stanța și-au adus din plin contri­buția la buna deservire a populației. Ei au fabricat în primul semestru al anului cu 2 la sută mai multe gar­nituri de mobilă pentru dormitoare, garnituri de mobilă pentru bucătă­rie și numeros alt mobilier. Unita­tea nr. 1, mobilă­ binale, condusă de maistrul Iliescu Gheorghe a depășit planul semestrial cu 22,4 la sută, iar unitatea nr. 2, condusă de maistrul Victor Albior, a depășit planul, în aceeași perioadă, cu 13,5 la sută. Cooperatorii au livrat gospodăriilor agricole colective din regiunea noas­tră o însemnată cantitate de bete pentru apă, putini, căzi și butoaie. O MARE $1 TRAINICA PRIETENIE ------------­! „Trăiască viitorul luminos al omenirii - comu­nismul“. Cu aceste cuvinte, rostite în romînește, și-a încheiat cuvîntarea tov. V. E. Kopienko, general maior al armatei sovietice, la întîlnirea dintre oa­menii muncii din orașul nostru și ostașii sovietici ce a avut loc sîmbătă 28 iunie a.c. în sala Palatul Sporturilor. Și poate fi oare ceva mai semnificativ pentru prietenia ce leagă poporul nostru de po­poarele marii Uniuni Sovietice ca aceste cuvinte care rostite în rusește sau romînește au același sens ? Iată de ce bătrina Victoria Leordea, în vîrstă de peste 70 de ani, micuța Adriana Stăncescu, de numai 4 anișori ca și matrozul Gheorghe Stoian și artileristul sovietic Vasili Gorotkov și întreaga asistență prezentă la această sărbătoare a prieteniei au răsplătit cuvintele generalului sovietic cu atâta căldură și venerație, ovaționând îndelung. Către acest viitor luminos al omenirii, comu­nismul, își îndreaptă astăzi privirea întreaga su­flare păminteană, către acest viitor luminos al o­­menirii ne purtăm noi azi pașii călăuziți de pild­a eroicului popor sovietic și sporiți in puteri, încălzi!­ la flacăra caldă a unei prietenii sincere și trainice, Iată chezășia succeselor pe care poporul nostru muncitor le înscrie zi de zi, iată certitudinea că noi am și pornit pe drumul deschis de genialii gîndit­ori și conducători ai proletariatului mondial Marx, Engels, Lenin și mărșăluim victorioși spre viitorul luminos al­ omenirii - comunismul. Da, prietenia, numai prietenia, această sinceră și trai­nică limbă a inimii și gindului, e germenul uriașu­lui preludiu, preludiul giganticului viitor spre care ne îndreptăm­­ comunismul. De aceea, în numele prieteniei și al viitorului nostru comun, cu căldură și dragoste vă îmbrăți­șăm astăzi și totdeauna, tovarăși și frați sovietici. I. DRAGANESCU Oamenii muncii din orașul nostru, prezenți la In­­tîlnirea cu ostașii sovietici, ascultând cu Untul vorbito­rilor. Ostașii romîni și cei sovietici au fost și vor rămâ­­ne prieteni de arme și luptători ac­tivi pentru pace. Chiar dacă nu sunt din aceeași țară, tinerii se în­țeleg de minune. Comsomoliști, muncitori din între­­prinderile noastre și marinari se distrează. Prietenie. Ajus­torul Badea Mircea de la L.N.M.C. cîntînd la chitara prietenului Volo­dia. Din nou despre construcțiile din G. A. C. Unde există preocupare... Satele Ivrinezu Mare și Mic, care, pe linie administrativă depind de comuna Cochirleni, sunt vecine, despărțite (dacă se poate spune ast­fel) numai de o pădurice de sălcii. Și cu toate asemănările firești dintre ele, deosebirile sînt mări. Ambele gospodării colective au nevoie de construcții. Se este comun și faptul că lipsa construcțiilor a atras după sine și situația actuală cînd atelaje, proprietate obștească, continuă să se găsească și acum în ogrăzile co­lectiviștilor. Conducerea gospodăriei colective din Svrinezu Mare (președinte Ion Stîr­­cu), procurindu-și din timp materia­lele necesare, a luat măsuri să se înceapă construirea în primul rînd a unei magazii de cereale. Echipa de constructori condusă de Nicolae Ștefan s-a achitat aproape în între­gime de această sarcină. O magazie cu capacitatea de peste 35 vagoane, construită numai din piatră, este a­­proape gata să adăpostească încă de pe acum noua recoltă. Gîndurile conducerii acestei gos­podării se îndreaptă acum spre rea­lizarea grajdurilor și remizelor, fără de care nu se va putea vorbi de o dezvoltare corespunzătoare a ramu­rii zootehnice și nici de înlăturarea actualei situații, cînd atelajele con­tinuă să stea (fie chiar și pe bază de „proces-verbal“) la colectiviști acasă. Spiritul gospodăresc de care a dat dovadă pînă acum consiliul de conducere, în aprovizionarea la timp cu materialele necesare, hărnicia de care sînt capabili constructori ca Ia­­cob Ion, Ion R. Costea, precum și ceilalți, constituie o garanție că și aceste obiective vor fi realizate în curînd. ...și unde nu Alta este însă situația la Ivrinezu Mic. Președintele gospodăriei colec­tive de aici privește cu multă ușu­rință problema construcțiilor. Dar să intrăm în miezul proble­mei. A avut bani gospodăria ? Mai mulți decât era nevoie. La cei 60.000 lei, bani proprii ai gospodăriei, pe care îi are în cont la Bancă, e de ajuns să adăugăm cei 320.000 lei, cît reprezintă creditele acordate de stat, pentru a totaliza o sumă cu care s-ar fi putut construi 5 grajduri, nu unul. In altă parte trebuie să cău­tăm cauzele. Consiliul de conducere a greșit cînd a dat cu ușurință pro­blema construirii grajdului (pentru care de bine, de rău se procuraseră ceva materiale­ pe mina unor con­structori lipsiți de cel mai elementar simț de răspundere. In ultimul timp s-au angajat constructori din afară și totuși în locul unde urmează să se ridice graj­dul, nu-s săpate pînă acum decit o parte din șanțuri pentru fundație. De acest lucru, în aparență ne­însemnat, se leagă faptul că trebu­rile merg prost și în alte privințe în gospodărie. Nu mai vorbim de faptul că va avea influență și asu­­­pra ritmului desfășurării campaniei de recoltare și treieriș. Cele relatate ar trebui să-i dea de gîndit președintelui Ilie C. Stroie. Să se consfătuiască cu consiliul de conducere, să ceară sprijinul organi­zației de partid pentru ca în cel mai scurt timp să se construiască atît grajdul, cît și celelalte obiective prevăzute în plan. Numai astfel con­siliul de conducere va putea asigura întărirea și dezvoltarea gospodăriei din Ivrinezu Mic și pe mai departe. NICOLAE MOTOC INTÎLNIRE ÎNTRE UTEMIȘTI și COMSOMOLIȘTI împodobit cu drapele naționale și muncitorești, parcul de la Mamaia a găzduit în ziua de 29 iunie , întîlnirea dintre utemiști și comsomoliști. Tineri muncitori din fabricile și cooperativele meșteșugă­rești din orașul Constanța, for­mații artistice de dansatori amatori din întreprinderi și ai Casei minorităților naționale în titoreștile lor costume și­ au așteptat oaspeții și prietenii. Fanfare mili­tare și orchestre au­­ întregit atmosfera de caldă prietenie și voie bună. In jurul lor s-au prins in houă băieți și fete, muncitori, comsomoliști și matrozk Pretutindeni întilneai grupuri de tineri discutind, schimbînd adrese și insigne, fotografiindu-se. Mi­nați de aceleași năzuințe și idealuri, de lupta comună pentru pace și prietenie intre po­poare, tinerii au petrecut o zi de neuitat. Intre tinerii muncitori Fidea Mircea, ajustor la S. N. M. C., Bîrsan Gheorghe, tapițer, Cimnu Eugen, șofer, și comsomoliștii Utakov Vladimirov, tractorist, Vic­tor Sarakov, miner, Vlacislav Kolțov, tehnician, s-a legat o prietenie trainică. Ei și-au promis că-și vor scrie, vor împărtăși din ex­periența muncii lor și poate la vreun schimb de experiență sau festival mondial al tineretului se vor întîlni. Momentele imor­talizate pe peliculă le vor aminti și unora și altora de ziua fru­moasă petrecută împreună, de dragostea și frăția cu care au fost înconjurați de tinerii din orașul de pe malul mării. Din­­ eroismul și lupta plină de ab­negație a comsomoliștilor sovie­tici tinerii noștri au învățat și vor învăța multe lucruri bune și folositoare. Ziua de 29 iunie a fost încă un prilej de manifes­tare a dragostei și recunoștinței față de poporul sovietic care ne-a ajutat să ne croim o viață nouă și fericită, lipsită de ex­ploatare. Drum bun, dragi prie­teni și frați comsomoliști­ în­torși în patria voastră dragă să duceți salutul și urările noastre­­ de bine tuturor tinerilor sovietici. A. RUGESCU &­­i Soarele se ridicase de o suliță la orizont ju­­cîndu-și razele vesele printre crengile pline de pliuri din ploaia căzută peste noapte. Plouase toată noaptea. Răsăritul soarelui a găsit un cer senin pronunțat. La o­­rizontul nordic se mai văd nori ce parcă fug să-și ascundă zdrențele hărțuite de vioara care i-a vlăguit. Frunzele au sclipiri de cristal feerice atîrnate de candelabrele crengilor seînteind în mii de culori. Nici o mină măiastră nu ar putea în­crusta cu atita bogăție acest decor oferit de o dimineață atît de minu­nată, aci, ca și pretu­tindeni. Comuna Ada Mari­­nescu este toată pole­ită de asemenea frumu­sețe, iar jos, Dunărea își gonește apa la veș­nic curgînd la vale. Co­lectiviștii de aici, azi, nu vor merge dimineață la cîmp, pînă mai în­colo, cînd soarele va zvînta terenul, spre a se putea prăși. Câțiva pio­nieri, par a specula a­­cest moment spre a găsi oamenii acasă. Aceasta am lămurit-o atunci cînd pe stradă am­in­tind un grup de pio­nieri cu cărți la sub­țioară. - Dar încotro vă în­dreptați ? îi întreb: - Prin sat, să vindem cărți, îmi răspunde unul din ei, cu cravata căl­cată, cu ochii vioi și albaștri ca și albastrul cerului, jucău și nevoie mare. Sîntem 6 grupe, continuă el. Am cerut cooperativei cărți să le vindem. Știm că trebuie să contribuim și noi la difuzarea cărții, că sînt tare folositoare. Ură, avem aci, „CUM SE ÎNGRIJESC OILE“, și „SFATURI PENTRU GOSPODINE“ , pe ultima i-o duc mamei s-o cumpere. Va fi tare bucuroasă. Și cu asta, Bratu Spi­ridon (așa îl cheamă) porni cu ceilalți grăbit să apuce pe oameni a­­casă. Am plecat zi­mb­ind de această inițiativă frumoasă. Cînd în altă stradă, dau de o altă grupă de 3 pionieri, la fel de entuziasmați și mîndri de misiunea lor. Unul din ei, pe nume Lambă Dumitru, cu șapca pusă pe o parte, strigă la o poartă. Ex­plică vesel tinerei gos­podine și-și oferi „mar­fa".­­ Luați, nu costă mult, numai 2,80 lei, este vor­ba de păsări. Gospodina i-a cumpă­rat-o, iar acești vînză­­tori peste măsură de grăbiți, sărind a joacă și bucurie, au cotit uli­ța spre altă casa. Munca cu cartea prin­de rădăcini tot mai a­­dînci la sate, iar cei mai tineri cititori sînt un exemplu demn de urmat de toți.­­ Vom vinde și la arte. Vom citi mai în­­tîi cele mai interesante fragmente, le vom po­vesti colectiviștilor și a­­poi îi vom îndemna să cumpere cărțile, îmi spuse pionierul Luca Ștefan, dispărînd după alt colț. Numai în citeva ore, acești harnici difuzori ai cărții au vîndut și cârti în sat și vor mai vinde multe. Imit și eu pe colecti­viștii pe care i-am au­zit spunind admirativ și dînd din cort în urma lor : „Bravo vouă­ pio­­nieri“. MOCANI­­C corespondent CARTIER m SAT

Next