Dobrogea Nouă, decembrie 1958 (Anul 11, nr. 3218-3242)
1958-12-02 / nr. 3218
A\ AN PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului Popular Regional AL XI Nr. 3218 MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani fii ei ia hotele Holmi Hia In această toamnă, încă din primele zile ale lunii noiembrie, muncitorii de la Centrul mecanic Constanța au obținut o serie de succese însemnate atît în ceea ce privește fabricația pieselor de schimb necesare și recondiționarea pieselor vechi, cît și la executarea reparațiilor. Printre muncitorii fruntași se situează comuniștii Samson Mișu, tinichigiu, și Chenaru Nicolae, sudor. Prin rezultatele obținute zi de zi și munca depusă în cadrul secțiilor în care lucrează, ei au reușit să extreeze pe toți muncitorii în întrecerea pentru terminarea reparațiilor la timp și de bună calitate, muncitorii Printre fruntași se numără și mecanicul Mani deș Vasile, candidat de partid, care-și depășește zilnic norma. El manifestă o deosebită grijă pentru calitatea reparațiilor ce le execută, reușind să imprime aceasta și celorlalți muncitori. Mecanicul Albu Ion, urmînd exemplul membrilor și candidaților de partid, dă lucru de bună calitate și-și depășește zilnic norma. La fel ca el este și strungarul Asan Rami, care, lucrînd la strung piese noi sau recondiționînd piesele vechi, a reușit să reducă complet rebuturile și să-și depășească zilnic norma. Importante economii Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste la S.N.M.C. este reducerea continuă a prețului de cost, obiectiv căruia i se acordă multă atenție. Astfel, în urma muncii depuse și printr-o justă folosire a materialelor și o mai rațională exploatare a utilajului, anul acesta, prețul de cost al producției comparabile a fost redus cu mult, realizîndu-se o economie de 6x6.000 lei, față de 445.000 lei planificați. I. VĂRU, coresp. ★ însemnate economii au realizat și muncitorii de la I.R.E.C., care, executând lucrări la instalația de termoficare și boilere de la Uzina Ovidiu II, au realizat o economie de 139.000 lei. La reparația capitală a strungului nr. 1 de la Uzina Ovidiu II, au economisit, de asemenea, materiale în valoare de 12.800 lei. Și la reparațiile de la stația de epurare chimică a fost realizată o economie de 13.000 lei. Astfel, economiile realizate pe luna noiembrie în cadrul I.R.E.C. la reparații, se ridică la 164.000 lei. Pentru o tot mai bogată aprovizionare a populației constănțene Trustul regional gostat Constanța sa deschide, pînă la 20 decembrie ă. c., un magazin de prezentare și desfacere a produselor alimentare ale gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. Acest magazin se amenajează în localul de pe bulevardul Republicii, colț cu strada „Răscoala din 1907". Oamenii muncii din orașul nostru vor putea găsi și cumpăra o seamă de produse alimentare aflate în cele patru raioane ale magazinului și anume : raionul cu băuturi înfundate de calitate superioară, raionul cu preparate de carne, unde nu va lipsi renumita pastrama de Dobrogea, raionul de brînzeturi, unde cumpărătorii vor putea găsi unt proaspăt, brînză de vaci și oi, cașcaval de Dobrogea, smîntînă etc., și raionul în care vor expuse spre vînzare fructe proaspete și uscate. De asemenea, sub directa conducere a acestui magazin, vor funcționa în toate piețele orașului și în apropierea unor centre muncitorești sucursale ale acestei unități, care pe tot timpul verii vor fi bine aprovizionate cu zarzavaturi și fructe, iar toamna și iarna vor desface însemnate cantități de struguri, must dulce, vinuri de viță nobilă, fructe proaspete și uscate. Pe această linie, gospodăriile agricole de stat au obținut deja realizări frumoase. In perioada 1 octombrie - 15 noiembrie a. c. gospodăria de stat „Partizanul“ din Medgidia a desfăcut prin unitatea sa din Piața Republicii din Constanța cantitatea de 10.000 kg. struguri și 10.000 litri vin de calitate superioară la prețuri populare. Pentru sezonul de vară al anului viitor, Trustul regional gostat și-a propus să deschidă în toate stațiunile de pe litoral chioșcurii care vor pune la dispoziția oamenilor muncii veniți la odihnă însemnate cantități de lapte bătut la gheață, unt proaspăt, fructe și altele. Realizarea măsurilor luate de Trustul regional gostat Constanța, care se încadrează pe linia îndeplinirii sarcinii cu privire la desfacerea unor produse gostat, va contribui la o tot mai bogată aprovizionare a oamenilor muncii din orașul nostru cu produse alimentare, constituind în același timp o dovadă grăitoare a dezvoltării gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. A. ALEXANDRU, coresp. Au îngropat via Zilele acestea, în gospodăria agricolă colectivă din comuna Horia, raionul Hîrșova, paralel cu terminarea executării ogoarelor de toamnă, colectiviștii au muncit intens la îngropatul viei și la plantarea unei noi suprafețe cu vie și pomi fructiferi. Printr-o muncă susținută, în 3 zile, colectiviștii au îngropat via pe suprafața de 21 hectare. S-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Ion Iordache, Draga Șt. Tacciu, Dima Șt. Barbu și Gheorghe M. Sava. De asemenea, la plantatul celor 10 hectare vie nobilă, s-au evidențiat Mărgărit Bădoiu, membru al consiliului de conducere, Gheorghe Cristea și alți colectiviști. ALEXANDRU N. SAVA, coresp. UN NOU BLOC Lucrătorii întreprinderii nr. 1 din cadrul T.R.C.L., s-au străduit ca în cursul acestui an să cheltuiască sume cît mai mici pentru lucrările de organizare a punctelor de lucru. Și nu se poate spune că el nu au reușit. Ei au făcut economii cu care încep construirea unui nou bloc ale cărui proiecte sunt pe terminte. Noul bloc va avea circa 6 A J apartamente, formate din două camere, bucătărie și dependințele ne- CUKO.Ciccsare Un lucru demn de remarcat este acela că suprafața locuibilă a acestui nou bloc se va ridica la 55 la sută, față de totalul suprafeței construite. Sărbătorirea celei de 38-a aniversări a R. S. S. Armene Sîmbătă după-amiază, a avut loc în sala „Fantasio“ o adunare festivă consacrată celei de a 38-a aniversări a R.S.S. Armene, la care au participat peste 700 de oameni ai muncii din orașul nostru. In prezidiu, au luat loc tov. Soare Noroe, membru al biroului Comitetului regional de partid Constanța, Ionescu Ilie, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța, Stancu Marin, președintele Sfatului popular al orașului Constanța, Antronic Sahacghian, directorul Casei de cultură a minorităților naționale din Constanța, activiști de partid și de stat, fruntași în producție. La festivitate a participat și tov. V. D. Antipov, consulul general al Uniunii Sovietice la Constanța. Adunarea a fost deschisă de către tov. Bădulescu Ion, secretar al Consiliului regional A.R.L.U.S., după care fanfara Marinei Militare a intonat imnurile de stat ale R.P.R., U.R.S.S. și R.S.S. Armene. Apoi, tov. Bădulescu Ion a dat cuvîntul tovarășului Tavitian Simon, care a vorbit despre succesele obținute de poporul armean în construirea socialismului și a comunismului, despre dezvoltarea economică și culturală a R.S.S. Armene. După expunere, a urmat un program artistic prezentat de către ansamblul Casei de cultură a minorităților naționale din orașul Constanța. Citiți în nr. de azi : CULTURĂ ȘI VIAȚĂ ! PAGINA SPECIALA Despre cotizația de partid Zece ani de existență I S.U.A. continuă provocările în Extremul Orient Intentat tovarășului Otiva Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, acordat corespondentului ziarului „Washington Post“, Murray Murder Publicăm mai jos textul interviului acordat la 24 noiembrie a. c. de președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, Chivu Stoica, corespondentului ziarului „Washington Post“, Murray Murder. ÎNTREBARE : După cum am înțeles, 75% din comerțul R.P. Romíné este efectuat cu celelalte țări socialiste, 50% din întregul său comerț fiind efectuat cu U.R.S.S. Prevăd planurile economice ale României continuarea relațiilor sale comerciale în aproximativ aceeași proporție în viitor ? In februarie a. a, intr-un interviu acordat ziarului „New York Times“ au spus că România e gata să cumpere în numerar din S.U.A. utilaj industrial în valoare de mai mult de 100 milioane dolari. S-a realizat mult progres în această direcție ? Dacă nu, de ce ? Are România devizele necesare pentru acest nivel al comerțului ? RĂSPUNS. R.P. Romînă are largi legături economice cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste. Aceste legături — și în primul rînd cele cu Uniunea Sovietică, a cărei economie este atît de puternică — vor continua să se dezvolte și în viitor. După cum ați putut probabil constata, R.P. Romînă se industrializează într-un ritm susținut. Relațiile economice cu țările socialiste fac pe deplin posibilă dezvoltarea continuă a economiei noastre, lichidarea înapoierii economice în care a fost menținută vechea Românie. Aceste relații reciproc avantajoase au, după cum vedeți, o importanță deosebită pentru R.P. Romînă. Ele se întemeiază pe principiile proprii relațiilor dintre țările socialiste, pe intr-ajutorarea și egalitatea deplină între parteneri. R. P. Romînă se bucură de credite, în condiții foarte avantajoase, în Uniuna Sovietică și alte țări socialiste. Din aceste țări ne procurăm în cantități importante diferite utilaje, mașini și echipamente industriale complete; ele ne împărtășesc de asemenea și procedee tehnice avansate. Poporul român, cunoscînd rezultatele rodnice ale acestei colaborări, privește dezvoltarea relațiilor cu țările socialiste ca un fapt de o deosebită importanță și dorește extinderea lor continuă. In ceea ce privește volumul schimburilor Republicii Populare Romîne cu țările occidentale, considerăm că nici în prezent el nu este de neglijat. Acest lucru este dovedit și de dinamica ponderii schimburilor R.P. Române cu țările capitaliste. Dacă comparăm datele pe anii 1953-1958, constatăm că schimburile comerciale ale R.P. Române cu aceste țări au crescut, în perioada amintită, de la circa 13 la sută, la circa 25 la sută din totalul schimburilor noastre. In 1957 ele au însumat peste 200 milioane dolari, iar anul acesta vor atinge același nivel. Numai schimburile de mărfuri cu R.F. Germană, de exemplu, se cifrează anul acesta la 80 milioane dolari. Noi considerăm că e suficient loc pentru relații cu țările capitaliste. Dar, după cum știți, nu țările socialiste sunt acelea care au adoptat măsurile discriminatorii în comerț. Nu este necesar să mai demonstrez acest lucru. Faptele sînt clare și îndeajuns de cunoscute: nu noi am impus embargoul, diferite stavile și cortina de fier în relațiile economice. Ca țară aflată în plin proces de industrializare, sîntem interesați să cumpărăm diferite utilaje, firește dacă ele corespund exigențelor tehnicii moderne și pot fi procurate în condiții avantajoase. Uneori, în Occident anumite cercuri încearcă să inducă în eroare opinia publică din țările respective, afirmînd că noi n-am avea ce schimba cu alții din cauza relațiilor cu țările socialiste. Dovadă că asemenea afirmații ridicole nu se bucură de prea multă considerație este interesul crescând pe care cercurile de afaceri din aceste țări îl manifestă față de dezvoltarea schimburilor cu nod, volumul tranzacțiilor care crește an de an, numeroasele oferte primite din partea cercurilor de afaceri din Anglia, R. F. Germană, Franța, Italia, Canada. Nu a fi oare cazul să se renunțe la „războiul rece“, la politica de agravare a încordării situației internaționale care generează neîncredere între state și toate consecințele acesteia, să se renunțe la tot felul de bariere și discriminări, adoptîndu-se principiul coexistenței pașnice, care ar permite dezvoltarea nestînjenită a schimburilor comerciale ? Partenerii noștri din Occident sînt satisfăcuți de relațiile pe care le au cu țara noastră , ei s-au convins că au de-a face cu o țară care dispune de o economie echilibrată și își îndeplinește cu punctualitate obligațiile ce-i revin în cadrul acordurilor pe care le încheie. De aceea unele firme serioase își manifestă dispoziția de a ne acorda și credite. Pînă acum, cu excepția unor credite tehnice, de scurtă durată, uzuale în practica curenta, nu am folosit nici un astfel de credite din Occident. După cum v-am mai spus, am primit credite importante în condiții deosebit de avantajoase de la țări socialiste, în primul rînd de la U.R.S.S. Dacă firmele amintite ne vor propune credite în condiții care ar prezenta interes pentru noi, am putea merge în întâmpinarea unor astfel de oferte. Desigur am respinge orice fel de credite oneroase sau care ar implica condiții inacceptabile pentru noi. R.P. Romînă dispune de mărfuri care au căutare pe piața mondială, iar mărfurile înseamnă devize, așa incit dispunem de posibilitatea de a ne plăti comenzile fie în mărfuri — ca formă cea mai preferabilă a schimburilor — fie în devize. Suntem dispuși și acum să contractăm, în condiții reciproc avantajoase, cu firmele interesate din S. U.A. comenzile de utilaj de care am avea nevoie. ÎNTREBARE: 11 ce domenii de activitate își concentrează Romînia actuala sa dezvoltare ? Cum va afecta aceasta nivelul de trai din Romînia ? RĂSPUNS : Dezvoltarea economică de pînă acum a R.P. Române a confirmat că industrializarea, în cadrul căreia accentul principal cade pe dezvoltarea industriei grele, este temelia ridicării în ritm accelerat a tuturor ramurilor economiei naționale și creării condițiilor de îmbunătățire continuă a vieții poporului. Urmînd această orientare, țara noastră produce acum în numai trei luni ceea ce producea în întreg anul 1938. Acordăm o atenție deosebită unor ramuri industriale importante. Astfel, în domeniul industriei chimice, pentru a cărei dezvoltare în ritm accelerat țara noastră are condiții optime, se construiesc mari combinate pentru producția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chimice, celuloză. Industria petrolului este în continuă dezvoltare. In această ramură eforturile sunt îndreptate în două direcții. Una dintre ele o constituie continuarea prospecțiunilor și explorărilor pentru sporirea rezervelor petrolifere, acțiune în care avem rezultate încurajatoare, creșterea rezervelor asigurînd sporirea extracției de petrol. Cealaltă direcție în care sînt îndreptate eforturile noastre în industria petroliferă este valorificarea superioară și complexă a petrolului la un nivel înalt de eficiență economică. In această ordine de idei se depun, eforturi pentru redotarea și reutilarea întreprinderilor petrolifere, pentru renovarea utilajului de prelucrare a petrolului și de dezvoltare a petrochimiei. România este una din țările europene cu un bogat patrimoniu forestier, care joacă un rol important în exportul nostru. Guvernul R.P. Române acordă o mare însemnătate valorificării, în cele mai bune condiții, a acestei avuții naționale. Astfel, se depun eforturi intense în vederea înzestrării întreprinderilor din acest domeniu cu utilaj modern, în scopul folosirii cit mai raționale a bogățiilor forestiere ale țării. Ne preocupăm de asemenea de ridicarea continuă a industriei siderurgice, pentru sporirea bazei proprii de metal, ca și a industriei constructoare de mașini — condiție principală a progresului economic al țării. In domeniul energetic, avem în vedere folosirea la maximum a rezervelor de combustibili clasici, precum și punerea în valoare a bogatului nostru potențial hidroenergetic. Rezultate remarcabile au fost obținute în domeniul creșterii producției bunurilor de larg consum, ramură care s-a dezvoltat și se dezvoltă pe baza sporirii resurselor de materii prime agricole și industriale. Guvernul român își concentrează totodată atenția asupra ridicării nivelului agriculturii noastre care se dezvoltă pe calea socialismului. Faptul că peste jumătate din suprafața agricolă a țării a și ajuns să fie cuprinsă în sectorul socialist demonstrează încrederea țărănimii noastre în superioritatea metodelor socialiste de dezvoltare, hotărirea ei de a păși mai departe pe acest drum. In anii viitori vom spori mecanizarea principalelor lucrări agricole, vom accentua folosirea îngrășămintelor chimice, a insecto-fungicidelor și a semințelor selecționate. Se prevede de asemenea executarea unor importante lucrări de hidroameliorațiuni și recuperare de noi terenuri agricole, încă din anul acesta au fost redate agriculturii suprafețe însemnate. Lucrătorii noștri din sectorul agriculturii se străduiesc potrivit hotărârilor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, să obțină o ridicare considerabilă a productivității la hectar la toate culturile, orientîndu-se spre dezvoltarea în țara noastră a unei agriculturi intensive. Rezultatele dobândite pînă acum îndreptățesc încrederea că aceste obiective vor fi atinse. Realizările pe plan economic au ca efect îmbunătățirea vieții oamenilor. Acesta este scopul esențial al întregii noastre activități. . Față de perioada antebelică, venitul național a crescut de două ori. In prezent masele de milioane ale muncitorilor și țăranilor rondai sunt izbăvite pentru totdeauna de plaga șomajului, de analfabetism și de molimele îngrozitoare din trecut , a crescut simțitor consumul de produse industriale și alimentare de larg consum. La aceasta trebuie adăugate multiplele măsuri sociale de care beneficiază populația muncitoare, preocuparea pentru accelerarea ritmului construcțiilor de locuințe, ca și amplul program de măsuri în domeniul învățămîntului și culturii. Este astfel vorba de succese incontestabile cu care poporul nostru se mândrește pe drept cuvînt. In același timp, trebuie spus că aceste rezultate nu ne mulțumesc încă ; ele constituie doar un început. .Ne dăm seama că mai sunt multe de făcut pentru a atinge obiectivul pe care ni l-am propus și anume de a ajunge într-un timp relativ scurt, ca nivel de trai, țările lagărului socialist aflate pe o treaptă mai avansată. Ați citit desigur și dv. ce sarcini grividioase de dezvoltare economică își propune Uniunea Sovietică pentru următorii (Continuare în pag. a 3-a) Din activitatea S. M. T. -urilor în această toamnă Activitatea S.M.T.-urilor în acest an, și în special în ultima campanie agricolă, a scos în evidență un fapt deosebit de important. Este vorba de rezultatele de producție și economice obținute de S.M.T.-urile Jegălia, Ceamurlia, Albești, Băneasa, Adamclisi, Ostrov și Dorobanțu, care în ceilalți ani nu reușeau să-și îndeplinească planul de lucrări. O situație pe raioane a realizărilor S.M.T.-urilor în anii trecuți ne arată că în frunte se găseau cele din Negru Vodă și Fetești, urmate de cele din raionul Medgidia, apoi Istria și Hîrșova și la urmă raioanele Tulcea și Adamclisi. In prezent, situația se prezintă astfel: S.M.T.-urile din raionul Adamclisi și-au îndeplinit planul anual în medie cu 1x3— 114 la sută, iar planul pe campania agricolă de toamnă cu 103 la sută, lucru pe care nu l-au realizat S.M.T.urile din celelalte raioane. In ceea ce privește ogoarele de toamnă, S.M.T.-urile din raionul Adamclisi ocupă locul 3 pe regiune, după Negru Vodă și Istria. S.M.T. Băneasa, de pildă, și-a îndeplinit planul la ogoare cu 70,15 la sută, S.M.T. Adamclisi cu 63,42 la sută. Aceste S.M.T.-uri au obținut rezultate bune nu numai în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor globale de plan, dar și reducerea cheltuielilor de producție. După cum se știe, pînă la sfârșitul lunii trecute, S.M.T. Adamclisi a redus prețul de cost cu circa 40 lei ,per hectar arătură normală, iar celelalte S.M.T.uri au obținut de asemenea reduceri substanțiale ale prețului de cost. Este însă necesar să cunoaștem felul cum au muncit aceste S.M.T.uri, metodele de muncă folosite de mecanizatori pentru depășirea normei zilnice și reducerea prețului de cost. S.M.T.-urile din raionul Adamclisi lucrează în condiții de teren accidentat, din care cauză tractoarele și mașinile agricole sunt supuse unor eforturi mari. Acest lucru l-au avut însă în vedere organizațiile de partid și conduceril 2 tehnico-administrative cînd, în urma unei temeinice analize a posibilităților existente, au hotărît să treacă la un sistem mai superior de organizare a muncii, care să asigure folosirea cît mai completă a capacității tractoarelor, reducerea cheltuielilor de poducție, sporirea producției în gospodăriile colective. Toate acestea au fost realizate prin introducerea sistemului de autofinanțare a brigăzilor de tractoare la S.M.T.-urile Adamclisi și Băneasa. Aplicarea lui s-a putut face cu succes numai acolo unde erau brigăzi permanente, legate de gospodăriile colective, ai căror mecanizatori aveau o bună pregătire tehnico-profesională. Prin aplicarea acestui sistem, s-a reușit să se învingă unele greutăți, cum ar fi terenul accidentat, deoarece tractoarele nu mai făceau deplasări inutile de la o gospodărie la alta, și să se îmbunătățească considerabil întreținerea lor. Rezultă că metoda autofinanțării poate fi aplicată în majoritatea brigăzilor de tractoare din regiunea noastră și că, în acest scop, este necesar să se asigure stabilitatea oamenilor în brigăzi și permanentizarea brigăzilor de tractoare. In perioada de iarnă, trebuie să se facă pregătirea mecanizatorilor în acest sens și să se organizeze cursuri de ridicare a calificării lor tehnico-profesionale. O altă stațiune, care s-a impus prin rezultatele obținute în această toamnă, este cea din Ceamurlia. Pînă nu de mult, se găsea printre ultimele stațiuni de mașini și tractoare din regiunea noastră. Acum, S.M.T. Ceamurlia ocupă locul II pe regiune în campania de toamnă, avînd cele mai mari realizări (97,68 la sută) la ogoare de toamnă. Deși lucrează în condiții de teren mai grele decit S.M.T. Mihai Viteazu, S.M.T. Ceamurlia a reușit să-l depășească pe acesta atît la realizarea planului anual, cît și pe campania agricolă de toamnă. Exemple de acest fel se pot da multe. Ele dovedesc că, în urma colectivizării complete a agriculturii regiunii, dotării stațiunilor cu noi tipuri de tractoare și mașini agricole, creșterii nivelului tehnico-profesional al mecanizatorilor etc., toate S.M.T.urile din regiunea noastră au posibilități largi pentru realizarea unei însemnate creșteri a productivității muncii și reducerii prețului de cost. Ele au toate condițiile ca începînd din anul viitor să aplice metoda autofinanțării brigăzilor de tractoare, ceea ce va contribui mult la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective din regiunea noastră. Idin I ’ frumusețile regiunii noastre CANALUL DE LA GORGOVA * ★ ★