Dobrogea Nouă, decembrie 1958 (Anul 11, nr. 3218-3242)

1958-12-02 / nr. 3218

A\ AN PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului Popular Regional AL XI Nr. 3218­­ MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani fii ei ia h­otele Hol­mi Hia In această toamnă, încă din primele zile ale lunii noiembrie, muncitorii de la Centrul mecanic Constanța au ob­ținut o serie de succese însemna­te atît în ceea ce privește fabrica­ția pieselor de schimb necesare și recondiționarea pieselor vechi, cît și la executarea reparațiilor. Prin­tre muncitorii fruntași se situea­ză comuniștii Samson Mișu, ti­nichigiu, și Che­­naru N­i­c­o­l­a­e, sudor. Prin rezul­tatele obținute zi de zi și munca de­pusă în cadrul secțiilor în care lucrează, ei au reușit să extre­­e­­ze pe toți munci­torii în întrecerea pentru termina­rea reparațiilor la timp și de bună calitate, muncitorii Printre­­ frun­­t­­ași se numără și­­ mecanicul Man­­i deș Vasile, candi­dat de partid, care-și depășește zilnic norma. El manifestă o deose­bită grijă pentru calitatea repa­rațiilor ce le execută, reușind să imprime a­­ceasta și celor­lalți muncitori. Mecanicul Albu Ion, urmînd e­­xemplul membri­lor și candidați­lor de partid, dă lucru de bună ca­litate și-și depă­șește zilnic nor­ma. La fel ca el este și strungarul Asan Rami, care, lucrînd la strung piese noi sau re­­condiționînd pie­sele vechi, a reu­șit să reducă complet rebuturi­le și să-și depă­șească zilnic nor­ma. Importante economii Unul din obiectivele principale ale întrecerii socia­liste la S.N.M.C. este reducerea continuă a prețului de cost, obiectiv căruia i se acordă multă atenție. Ast­fel, în urma muncii depuse și printr-o justă folosire a materialelor și o mai rațională exploatare a utilaju­lui, anul acesta, prețul de cost al producției compa­rabile a fost redus cu mult, realizîndu-se o economie de 6x6.000 lei, față de 445.000 lei planificați. I. VĂRU, coresp. ★ însemnate economii au realizat și muncitorii de la I.R.E.C., care, executând lucrări la instalația de ter­­moficare și boilere de la Uzina Ovidiu II, au realizat o economie de 139.000 lei. La reparația capitală a strungului nr. 1 de la Uzina Ovidiu II, au economi­sit, de asemenea, materiale în valoare de 12.800 lei. Și la reparațiile de la stația de epurare chimică a fost realizată o economie de 13.000 lei. Astfel, econo­miile realizate pe luna noiembrie în cadrul I.R.E.C. la reparații, se ridică la 164.000 lei. Pentru o tot mai bogată aprovizionare a populației constănțene Trustul regional gostat Constanța sa deschide, pînă la 20 decembrie ă. c., un magazin de prezentare și desfacere a produselor alimentare ale gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. Acest magazin se amenajează în localul de pe bule­vardul Republicii, colț cu strada „Răscoala din 1907". Oamenii mun­cii din orașul nostru vor putea găsi și cumpăra o seamă de produse ali­mentare aflate în cele patru raioane ale magazinului și anume : raionul cu băuturi înfundate de calitate su­perioară, raionul cu preparate de carne, unde nu va lipsi renumita pastrama de Dobrogea, raionul de brînzeturi, unde cumpărătorii vor putea găsi unt proaspăt, brînză de vaci și oi, cașcaval de Dobrogea, smîntînă etc., și raionul în care vor­­ expuse spre vînzare fructe proas­pete și uscate. De asemenea, sub directa condu­cere a acestui magazin, vor funcțio­na în toate piețele orașului și în apropierea unor centre muncitorești sucursale ale acestei unități, care pe t­ot timpul verii vor fi bine aprovi­zionate cu zarzavaturi și fructe, iar toamna și iarna vor desface însem­nate cantități de struguri, must dul­ce, vinuri de viță nobilă, fructe proaspete și uscate. Pe această linie, gospodăriile a­­gricole de stat au obținut deja rea­lizări frumoase. In perioada 1 oc­tombrie - 15 noiembrie a. c. gospo­dăria de stat „Partizanul“ din Med­gidia a desfăcut prin unitatea sa din Piața Republicii din Constanța can­titatea de 10.000 kg. struguri și 10.000 litri vin de calitate supe­rioară la prețuri populare. Pentru sezonul de vară al anului viitor, Trustul regional gostat și-a propus să deschidă în toate stațiu­nile de pe litoral chioșcurii care vor pune la dispoziția oamenilor muncii veniți la odihnă însemnate canti­tăți de lapte bătut la gheață, unt proaspăt, fructe și altele. Realizarea măsurilor luate de Trustul regional gostat Constanța, care se încadrează pe linia îndepli­nirii sarcinii cu privire la desface­rea unor produse gostat, va contri­bui la o tot mai bogată aprovizio­nare a oamenilor muncii din orașul nostru cu produse alimentare, con­stituind în același timp o dovadă grăitoare a dezvoltării gospodării­lor agricole de stat din regiunea noastră. A. ALEXANDRU, coresp. Au îngropat via Zilele acestea, în gospodăria a­­gricolă colectivă din comuna Ho­­ria, raionul Hîrșova, paralel cu terminarea executării ogoarelor de toamnă, colectiviștii au muncit in­tens la îngropatul viei și la plan­tarea unei noi suprafețe cu vie și pomi fructiferi. Printr-o muncă susținută, în 3 zile, colectiviștii au îngropat via pe suprafața de 21 hectare. S-au evidențiat în mod deosebit colec­tiviștii Ion Iordache, Draga Șt. Tacciu, Dima Șt. Barbu și Gheor­­ghe M. Sava. De asemenea, la plantatul celor 10 hectare vie no­bilă, s-au evidențiat Mărgărit Bă­­doiu, membru al consiliului de conducere, Gheorghe Cristea și alți colectiviști. ALEXANDRU N. SAVA, coresp. UN NOU BLOC Lucrătorii întreprinderii nr. 1 din cadrul T.R.C.L., s-au străduit ca în cursul acestui an să cheltui­ască sume cît mai mici pentru lu­­­crările de organizare a punctelor de lucru. Și nu se poate spune că el nu au reușit. Ei au făcut economii cu care încep construirea unui nou bloc ale cărui proiecte sunt pe ter­minte. Noul bloc va avea circa 6 A J apartamente, formate din două ca­mere, bucătărie și dependințele ne- CUK­O.Ci­ccsare­ Un lucru demn de remarcat este acela că suprafața locuibilă a acestui nou bloc se va ridica la 55 la sută, față de totalul supra­feței construite. Sărbătorirea celei de 38-a aniversări a R. S. S. Armene Sîmbătă după-amiază, a avut loc în sala „Fantasio“ o adunare festivă consa­crată celei de a 38-a ani­versări a R.S.S. Armene, la care au participat pes­te 700 de oameni ai mun­cii din orașul nostru. In prezidiu, au luat loc tov. Soare Noroe, membru al biroului Comitetului regio­nal de partid Constanța, Ionescu Ilie, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța, Stan­­cu Marin, președintele Sfatului popular al orașu­lui Constanța, Antronic Sahacghian, directorul Ca­sei de cultură a minori­tăților naționale din Con­stanța, activiști de partid și de stat, fruntași în pro­ducție. La festivitate a participat și tov. V. D. Antipov, consulul general al Uniunii Sovietice la Constanța. Adunarea a fost deschi­să de către tov. Bădules­­cu Ion, secretar al Con­siliului regional A.R.L.U.S., după care fanfara Mari­nei Militare a intonat im­nurile de stat ale R.P.R., U.R.S.S. și R.S.S. Armene. Apoi, tov. Bădulescu Ion a dat cuvîntul tovarășului Tavitian Simon, care a vorbit despre succesele obținute de poporul ar­mean în construirea socia­lismului și a comunismu­lui, despre dezvoltarea e­­conomică și culturală a R.S.S. Armene. După expunere, a ur­mat un program artistic prezentat de către ansam­blul Casei de cultură a minorităților naționale din orașul Constanța. Citiți în nr. de azi : CULTURĂ ȘI VIAȚĂ ! PAGINA SPECIALA­­ Despre cotizația de partid Zece ani de existență I S.U.A. continuă provocă­rile în Extremul Orient Intentat tovarășului Otiva Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, acordat corespondentului ziarului „Washington Post“, Murray Murder Publicăm mai jos textul interviu­lui acordat la 24 noiembrie a. c. de președintele Consiliului de Mi­niștri al R.P. Române, Chivu Stoi­ca, corespondentului ziarului „Was­hington Post“, Murray Murder. ÎNTREBARE : După cum am în­țeles, 75% din comerțul R.P. Romí­né este efectuat cu celelalte țări so­cialiste, 50% din întregul său co­merț fiind efectuat cu U.R.S.S. Pre­văd planurile economice ale Româ­niei continuarea relațiilor sale co­­m­erciale în aproximativ aceeași proporție în viitor ? In februarie a. a, intr-un interviu acordat zia­rului „New York Times“­ au­ spus că România e gata să cumpere în numerar din S.U.A. utilaj industrial în valoare de mai mult de 100 mi­lioane dolari. S-a realizat mult pro­gres în această direcție ? Dacă nu, de ce ? Are România devizele nece­sare pentru acest nivel al comer­țului ? RĂSPUNS. R.P. Romînă are largi legături economice cu Uniunea So­vietică și celelalte țări socialiste. Aceste legături — și în primul rînd cele cu Uniunea Sovietică, a cărei economie este atît de puternică — vor continua să se dezvolte și în vi­itor. După cum ați putut probabil constata, R.P. Romînă se industria­lizează într-un ritm susținut. Rela­țiile economice cu țările socialiste fac pe deplin posibilă dezvoltarea continuă a economiei noastre, li­chidarea înapoierii economice în ca­re a fost menținută vechea Româ­nie. Aceste relații reciproc avanta­joase au, după cum vedeți, o impor­tanță deosebită pentru R.P. Romî­nă. Ele se întemeiază pe principiile proprii relațiilor dintre țările socia­liste, pe intr-ajutorarea și egalita­tea deplină între parteneri. R. P. Romînă se bucură de credite, în condiții foarte avantajoase, în U­­niuna Sovietică și alte țări socialis­te. Din aceste țări ne procurăm în cantități importante diferite utila­je, mașini și echipamente industria­le complete; ele ne împărtășesc de asemenea și procedee tehnice a­­vansate. Poporul român, cunoscînd rezul­tatele rodnice ale acestei colaborări, privește dezvoltarea relațiilor cu țările socialiste ca un fapt de o deosebită importanță și dorește ex­tinderea lor continuă. In ceea ce privește volumul schimburilor Republicii Populare Romîne cu țările occidentale, con­siderăm că nici în prezent el nu este de neglijat. Acest lucru este dovedit și de dinamica ponderii schimburilor R.P. Române cu țările capitaliste. Dacă comparăm datele pe anii 1953-1958, constatăm că schimburile comerciale ale R.P. Ro­mâne cu aceste țări au crescut, în perioada amintită, de la circa 13 la sută, la circa 25 la sută din totalul schimburilor noastre. In 1957 ele au însumat peste 200 milioane do­lari, iar anul acesta vor atinge ace­lași nivel. Numai schimburile de mărfuri cu R.F. Germană, de e­­xemplu, se cifrează anul acesta la 80 milioane dolari. Noi considerăm că e suficient loc pentru relații cu țările capitaliste. Dar, după cum știți, nu țările so­cialiste sunt acelea care au adoptat măsurile discriminatorii în comerț. Nu este necesar să mai demon­strez acest lucru. Faptele sînt cla­re și îndeajuns de cunoscute: nu noi am impus embargoul, diferite stavile și cortina de fier în relațiile economice. Ca țară aflată în plin proces de industrializare, sîntem interesați să cumpărăm diferite utilaje, firește dacă ele corespund exigențelor teh­nicii moderne și pot fi procurate în condiții avantajoase. Uneori, în Occident anumite cercuri încearcă să inducă în eroa­re opinia publică din țările respec­tive, afirmînd că noi n-am avea ce schimba cu alții din cauza relații­lor cu țările socialiste. Dovadă că asemenea afirmații ridicole nu se bucură de prea multă considerație este interesul crescând pe care cercurile de afaceri din aceste țări îl manifestă față de dezvoltarea schimburilor cu nod, volumul tran­zacțiilor care crește an de an, nu­meroasele oferte primite din partea cercurilor de afaceri din Anglia, R. F. Germană, Franța, Italia, Ca­nada. Nu a­­ fi oare cazul să se renunțe la „războiul rece“, la politica de a­­gravare a încordării situației inter­naționale care generează neîncre­dere între state și toate consecin­țele acesteia, să se renunțe la tot felul de bariere și discriminări, a­­doptîndu-se principiul coexistenței pașnice, care ar permite dezvolta­rea nestînjenită a schimburilor co­merciale ? Partenerii noștri din Occident sînt satisfăcuți de relațiile pe care le au cu țara noastră , ei s-au con­vins că au de-a face cu o țară care dispune de o economie echilibrată și își îndeplinește cu punctualitate obligațiile ce-i revin în cadrul a­­cordurilor pe care le încheie. De aceea unele firme serioase își ma­nifestă dispoziția de a ne acorda și credite. Pînă acum, cu excepția unor credite tehnice, de scurtă du­­rată, uzuale în practica curenta, nu am folosit nici un astfel de credite din Occident. După cum v-am mai spus, am primit credite importante în condiții deosebit de avantajoa­se de la țări socialiste, în primul rînd de la U.R.S.S. Dacă firmele amintite ne vor propune credite în condiții care ar prezenta interes pentru noi, am putea merge în în­tâmpinarea unor astfel de oferte. Desigur am respinge orice fel de credite oneroase sau care ar impli­ca condiții inacceptabile pentru noi. R.P. Romînă dispune de mărfuri care au căutare pe piața mondială, iar mărfurile înseamnă devize, așa incit dispunem de posibilitatea de a ne plăti comenzile fie în mărfuri — ca formă cea mai preferabilă a schimburilor — fie în devize. Suntem­ dispuși și acum să con­tractăm, în condiții reciproc avan­tajoase, cu firmele interesate din S. U.A. comenzile de utilaj de care am avea nevoie. ÎNTREBARE: 1­1 ce domenii de activitate își concentrează Romînia actuala sa dezvoltare ? Cum va a­­fecta aceasta nivelul de trai din Romînia ? RĂSPUNS : Dezvoltarea economi­că de pînă acum a R.P. Române a confirmat că industrializarea, în cadrul căreia accentul principal ca­de pe dezvoltarea industriei grele, este temelia ridicării în ritm acce­lerat a tuturor ramurilor economiei naționale și creării condițiilor de îmbunătățire continuă a vieții po­porului. Urmînd această orientare, țara noastră produce acum în numai trei luni ceea ce producea în întreg a­­nul 1938. Acordăm o atenție deosebită u­­n­or ramuri industriale importante. Astfel, în domeniul industriei chi­mice, pentru a cărei dezvoltare în ritm accelerat țara noastră are condiții optime, se construiesc mari combinate pentru producția de fire și fibre sintetice, mase plastice, în­grășăminte chimice, celuloză. Industria petrolului este în con­tinuă dezvoltare. In această ramură eforturile sunt îndreptate în două direcții. Una dintre ele o constituie continuarea prospecțiunilor și ex­plorărilor pentru sporirea rezerve­lor petrolifere, acțiune în care avem rezultate încurajatoare, creș­terea rezervelor asigurînd sporirea extracției de petrol. Cealaltă di­recție în care sînt îndreptate e­­forturile noastre în industria pe­­troliferă este valorificarea superioa­ră și complexă a petrolului la un nivel înalt de eficiență economică. In această ordine de idei se depun, eforturi pentru redotarea și reuti­­larea întreprinderilor petrolifere, pentru renovarea utilajului de pre­lucrare a petrolului și de dezvol­tare a petrochimiei. România este una din țările eu­ropene cu un bogat patrimoniu fo­restier, care joacă un rol impor­tant în exportul nostru. Guvernul R.P. Române acordă o mare însem­nătate valorificării, în cele mai bu­ne condiții, a acestei avuții națio­nale. Astfel, se depun eforturi in­tense în vederea înzestrării între­prinderilor din acest domeniu cu utilaj modern, în scopul folosirii cit mai raționale a bogățiilor fores­tiere ale țării. Ne preocupăm de asemenea de ridicarea continuă a industriei si­derurgice, pentru sporirea bazei proprii de metal, ca și a industriei constructoare de mașini — condi­ție principală a progresului econo­mic al țării. In domeniul energetic, avem în vedere folosirea la maximum a re­zervelor de combustibili clasici, precum și punerea în valoare a bo­gatului nostru potențial hidroener­getic. Rezultate remarcabile au fost ob­ținute în domeniul creșterii pro­ducției bunurilor de larg consum, ramură care s-a dezvoltat și se dez­voltă pe baza sporirii resurselor de materii prime agricole și industriale. Guvernul român își concentrează totodată atenția asupra ridicării ni­velului agriculturii noastre care se dezvoltă pe calea socialismului. Faptul că peste jumătate din supra­fața agricolă a țării a și ajuns să fie cuprinsă în sectorul socialist de­monstrează încrederea țărănimii noastre în superioritatea metodelor socialiste de dezvoltare, hotărirea ei de a păși mai departe pe acest drum. In anii viitori vom spori meca­nizarea principalelor lucrări agri­cole, vom accentua folosirea îngră­șămintelor chimice, a insecto-fungi­­cidelor și a semințelor selecționa­te. Se prevede de asemenea exe­cutarea unor importante lucrări de hidroameliorațiuni și recuperare de noi terenuri agricole, încă din a­­nul acesta au fost redate agricul­turii suprafețe însemnate. Lucrăto­rii noștri din sectorul agriculturii se străduiesc potrivit hotărârilor ce­lui de al II-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Român, să obțină o ridicare considerabilă a produc­tivității la hectar la toate culturile, orientîndu-se spre dezvoltarea în țara noastră a unei agriculturi in­tensive. Rezultatele dobândite pînă acum îndreptățesc încrederea că a­­ceste obiective vor fi atinse. Realizările pe plan economic au ca efect îmbunătățirea vieții oa­menilor. Acesta este scopul esențial al întregii noastre activități. . Față de perioada antebelică, venitul na­țional a crescut de două ori. In pre­zent masele de milioane ale mun­citorilor și țăranilor rondai sunt iz­băvite pentru totdeauna de plaga șomajului, de analfabetism și de molimele îngrozitoare din trecut , a crescut simțitor consumul de pro­duse industriale și alimentare de larg consum. La aceasta trebuie a­­dăugate multiplele măsuri sociale de care beneficiază populația mun­citoare, preocuparea pentru accele­rarea ritmului construcțiilor de lo­cuințe, ca și amplul program de măsuri în domeniul învățămîntului și culturii. Este astfel vorba de succese in­contestabile cu care poporul nos­tru se mândrește pe drept cuvînt. In același timp, trebuie spus că a­­ceste rezultate nu ne mulțumesc încă ; ele constituie doar un înce­put. .Ne dăm seama că mai sunt multe de făcut pentru a atinge o­­biectivul pe care ni l-am propus și anume de a ajunge într-un timp relativ scurt, ca nivel de trai, țările lagărului socialist aflate pe o treap­tă mai avansată. Ați citit desigur și dv. ce sarcini grividioase de dez­voltare economică își propune U­­niunea Sovietică pentru următorii (Continuare în pag. a 3-a) Din activitatea S. M. T. -urilor în această toamnă Activitatea S.M.T.-urilor în acest an, și în special în ultima campanie agricolă, a scos în evidență un fapt deosebit de important. Este vorba de rezultatele de producție și eco­nomice obținute de S.M.T.-urile Je­­gălia,­ Ceamurlia, Albești, Băneasa, Adamclisi, Ostrov și Dorobanțu, ca­re în ceilalți ani nu reușeau să-și îndeplinească planul de lucrări. O situație pe raioane a realizări­lor S.M.T.-urilor în anii trecuți ne arată că în frunte se găseau cele din Negru Vodă și Fetești, urmate de cele din raionul Medgidia, apoi Is­tria și Hîrșova și la urmă raioanele Tulcea și Adamclisi. In prezent, si­tuația se prezintă astfel: S.M.T.-urile din raionul Adamclisi și-au îndepli­nit planul anual în medie cu 1x3— 114 la sută, iar planul pe campania agricolă de toamnă cu 103 la sută, lucru pe care nu l-au realizat S.M.T.­­urile din celelalte raioane. In ceea ce privește ogoarele de toamnă, S.M.T.-urile din raionul Adamclisi ocupă locul 3 pe regiune, după Ne­gru Vodă și Istria. S.M.T. Băneasa, de pildă, și-a îndeplinit planul la ogoare cu 70,15 la sută, S.M.T. Adamclisi cu 63,42 la sută. Aceste S.M.T.-uri au obținut re­zultate bune nu numai în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor glo­bale de plan, dar și reducerea chel­tuielilor de producție. După cum se știe, pînă la sfârșitul lunii trecute, S.M.T. Adamclisi a redus prețul de cost cu circa 40 lei ,per hectar ară­tură normală, iar celelalte S.M.T.­­uri au obținut de asemenea redu­ceri substanțiale ale prețului de cost. Este însă necesar să cunoaștem felul cum au muncit aceste S.M.T.­­uri, metodele de muncă folosite de mecanizatori pentru depășirea nor­mei zilnice și reducerea prețului de cost. S.M.T.-urile din raionul Adam­clisi lucrează în condiții de teren ac­cidentat, din care cauză tractoarele și mașinile agricole sunt supuse unor eforturi mari. Acest lucru l-au avut însă în vedere organizațiile de partid și conduceril 2 tehnico-administrative cînd, în urma unei temeinice anali­ze a posibilităților existente, au ho­­tărît să treacă la un sistem mai su­perior de organizare a muncii, care să asigure folosirea cît mai comple­tă a capacității tractoarelor, redu­cerea cheltuielilor de p­oducție, spo­rirea producției în gospodăriile co­lective. Toate acestea au fost reali­zate prin introducerea sistemului de autofinanțare a brigăzilor de trac­toare la S.M.T.-urile Adamclisi și Băneasa. Aplicarea lui s-a putut face cu succes numai acolo unde erau brigăzi permanente, legate de gospodăriile colective, ai căror mecanizatori a­­veau o bună pregătire tehnico-profe­­sională. Prin aplicarea acestui sistem, s-a reușit să se învingă unele greu­tăți, cum ar fi terenul accidentat, deoarece tractoarele nu mai făceau deplasări inutile de la o gospodă­rie la alta, și să se îmbunătățească considerabil întreținerea lor. Rezul­tă că metoda autofinanțării poate fi aplicată în majoritatea brigăzilor de tractoare din regiunea noastră și că, în acest scop, este necesar să se a­­sigure stabilitatea oamenilor în bri­găzi și permanentizarea brigăzilor de tractoare. In perioada de iarnă, tre­buie să se facă pregătirea mecani­zatorilor în acest sens și să se or­ganizeze cursuri de ridicare a cali­ficării lor tehnico-profesionale. O altă stațiune, care s-a impus prin rezultatele obținute în această toamnă, este cea din Ceamurlia. Pî­nă nu de mult, se găsea printre ul­timele stațiuni de mașini și tractoare din regiunea noastră. Acum, S.M.T. Ceamurlia ocupă locul II pe regiune în campania de toamnă, avînd cele mai mari realizări (97,68 la sută) la ogoare de toamnă. Deși lucrează în condiții de teren mai grele decit S.M.T. Mihai Viteazu, S.M.T. Cea­murlia a reușit să-l depășească pe acesta atît la realizarea planului a­­nual, cît și pe campania agricolă de toamnă. Exemple de acest fel se pot da multe. Ele dovedesc că, în urma co­lectivizării complete a agriculturii regiunii, dotării stațiunilor cu noi ti­puri de tractoare și mașini agricole, creșterii nivelului tehnico-profesional al mecanizatorilor etc., toate S.M.T.­­urile din regiunea noastră au posi­bilități largi pentru realizarea unei însemnate creșteri a productivității muncii și reducerii prețului de cost. Ele au toate condițiile ca începînd din anul viitor să aplice metoda au­tofinanțării brigăzilor de tractoare, ceea ce va contribui mult la întă­rirea economico-organizatorică a gos­podăriilor colective din regiunea noastră. Idin I ’ frumusețile regiunii noastre CANALUL DE LA GORGOVA * ★ ★

Next