Dobrogea Nouă, februarie 1959 (Anul 12, nr. 3268-3291)

1959-02-01 / nr. 3268

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI. VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XII Nr. 3268 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1959 4 pagini 20 bani Ml KVlIIll Ivirii Legumele au o importanță deose­bită în alimentația omului, ocupînd al doilea loc după grîu. Din punct de vedere economic, legumele sunt fioarte rentabile. De pildă, de pe un hectar de grîu, după date științifice­ precise, determinate în laboratoare, se obțin i7 milioane calonii, zo. kvg. albumină pură și 50 gr. vitamina C. După un hectar de legume, cultiva­te după toate regulile agrotehnice, se obțin 28 milioane calorii, 834 kg. albumină pură și 31,3 kg. vitami­na C. Deci, dacă comparăm, re­colta de vitamine la legume este in­comparabil mai mare — 31,3 kg. la ha., față de 50 gr. la ha. la grîu, ceea ce le clasifică ca adevărate u­­zine producătoare de vitamine. De aceea, după cum știm cu toții, fără de legume nu se poate menține și asigura sănătatea omului. Caloriile produse de un hectar de legume a­­sigură existența a 20-25 oameni, pe cîtă vreme caloriile produse de un hectar de grîu asigură abia existen­ța a 4-5 oameni. Sarcina principală pusă în fața legumiculturii noastre de Comitetul regional de partid și Sfatul popu­lar regional este, în primul rînd, asigurarea cu legume-marfă proas­pete și în tot timpul anului a lu­crătorilor din orașele și centrele noastre muncitorești, precum și a oamenilor muncii veniți la odihnă pe litoral. Pentru a face față cu succes acestei sarcini, Sfatul popu­lar regional, prin secția agricolă, a luat măsuri încă din toamna anului 1958 de a grupa și organiza legumi­cultura pe zone preorășenești, pe o rază de 40-60 km, în jurul centre­lor muncitorești, ținînd seama de bazinele legumicole naturale. S-au organizat următoarele zone : 1. Constanța și litoralul cu 4.150 hectare. 2. Medgidia—Cernavoda cu 660 hectare. 3. Fetești cu 490 hectare. 4. Tulcea cu 850 hectare. In total, pe regiune, aceste zone preorășenești ocupă o suprafață de 6.150 ha. și trebuie să livreze 52,3 mii tone legume, din care timpurii și de vară 20.000 tone. Peste 65 la sută din această producție-marfă o livrează 120 G.A.C.-uri, din zonele preorășenești din raioanele Medgi­dia, Negru Vodă, Fetești, Tulcea și Istria. Pentru asigurarea producției tim­purii, am avut ca sarcină să reali­zăm 300 hectare de verdețuri semă­nate în cîmp sub ramă și anume spanac, stufar, usturoi, pătrunjel, mărar, salată etc. S-au realizat 342 ha. de legume sub ramă, din care G.A.C.-urile — 292 ha. De asemenea, avem ca sarcină ca, în cursul ier­nii și primăverii acestui an, pînă la 1 mai, să realizăm 40.000 m. p. culturi forțate în răsadniță, din ca­re 32.000 m. p. în G.A.C. La 3-4 oc­­tombre i»oc. am facut un semmQ de experiență la G.A.C. Anadal­­chioi cu peste 25 G.A.C.-uri din zo­nele preorășenești Constanța și Medgidia în problema culturilor forțate. La această consfătuire, o se­rie de G.A.C.-uri s-au angajat să cultive în răsadnițe culturi forțate și timpurii. La o analiză a realizărilor făcu­tă cu ocazia unui nou schimb de experiență organizat la G.A.S.. Ovi­­diu la 9 ianuarie 1959, s-au consta­tat realizări frumoase in acest sens. Astfel, G.A.C. „Filimon Sîrbu" din Anadalchioi avea 1.200 m. p" cul­turi forțate de salată și ceapă sub geam, bine dezvoltate și se pregă­tea pentru însămînțarea ridichilor de lună pe alți 1.200 m. p. răsadni­ță, iar G.A.C. „Alexandru Matro­sov“ din cartierul Viile Noi din Constanța avea cultivați sub geam 900 m. p. de ceapă și salată, afară de culturile­­ din cîmp. Nu același lucru putem spune despre G.A.C. Coriba de Jos, care la acea dată nu avea nici un metru pătrat de cul­turi forțate, G.A.C. Satu Nou, Med­gidia și altele, deși se angajaseră în octombrie 1958 să facă culturi forțate. Așa se explică de ce,­­pînă la data de 10 ianuarie a. c., din cei 32.000 m. p., sarcină de culturi for­țate sub geam, G.A.C.-urile nu rea­lizaseră decit 9.800 m. p., iar din totalul de 40.000 m. p., sarcină ne regiune, nu realizaseră decât 25.000 m. p. Totuși, timpul nu este trecut. Acum a sosit momentul însămînța­­rii ardeiului, castraveților și roșii­lor în răsadnițe. Conform sarcini­lor repartizate pe raioane și pe ba­za rezoluțiilor consfătuirilor legu­micole de la G.A.C. Anadalchioi și G.A.S. Ovidiu, conducerile G.A.C.­­urilor și inginerii agronomi din a­­ceste unități trebuie să treacă ne­întârziat la însămînțarea acestor culturi în răsadnițe. Paralel cu a­­ceasta, toate G.A.C.-urile vor trebui să ia următoarele măsuri pregăti­toare pentru producerea răsaduri­lor necesare culturilor de legume în cîmp : fie va aduna gunoiul de cal necesar, cam 0,5 m. c. la 1 m. p. de răsadniță, care va fi aranjat în (Continuare in pag. a II-a) Fiecare muncitor, tehnician și inginer să realizeze CÂT MAI MULTE ECONOMII IN PRODUCȚIE vine marca adresara muncitorilor, Tehnicienilor și inginerilor din întreaga țară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală Prin creșterea productivității muncii, scăderea prețului de cost — pe baza reducerii consumuri­lor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil — și îmbunătățirea calității produ­selor. ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a pus în fața co­lectivelor de întreprinderi sarcina reducerii accentuate, în acest an, a prețului de cost al produselor. Ex­punerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej la plenară a arătat importanța deosebită a reducerii prețului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea econo­miei naționale și creșterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micșorarea costurilor de producție în toate ramurile eco­nomiei naționale, în toate întreprin­derile, este o sarcină economică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid, muncito­rii și tehnicienii din fabrici și uzine își îndreaptă atenția, în cadrul în­trecerii soci­aliste, spre realizarea de economii cit mai mari în produc­ție, pe baza valorificării mai inten­se a rezervelor interne de creștere a productivității muncii, de redu­cere a consumurilor specifice de materii prime și materiale și de îm­bunătățire a calității produselor. Recent, colectivele a 8 întreprin­deri din Capitală — hotărîte să-și sporească contribuția la mărirea a­­cumulărilor statului — au luat ini­țiativa patriotică de a intensifica și dezvolta multilateral lupta fie­cărui muncitor, tehnician și ingi­ner, pentru economii cit mai mari în producție, ad­resînd în acest sens o însuflețită chemare către toate colectivele de întreprind"”­ din țară-In l­umina sarcinilor puse de ple­nară, colectivele celor opt între­prinderi au analizat și au dezbătut cu spirit de răspundere, în adunări de partid deschise și în grupe sin­dicale, prevederile planului pe a­­cest an. Participanții la aceste a­­dunări au arătait, dînd numeroase exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posi­bilități de a realiza economii peste plan, prin creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materia­le, combustibil și energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieșit că se pot economisi peste plan 224 tone oțel, 170 tone fontă, 254 m­c. cherestea, 263 tone combustibil, 206.250 kWh. energie electrică și altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieșit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 39 tone tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălțăminte ..Kirov“ 4.050 m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186 tone com­bustibil și 35.000 kWh. energie e­­lectrică. Importante economii peste plan prin creșterea productivității muncii și reducerea consumului specific de materii prime și mate­riale pot realiza și muncitorii, teh­nicienii și inginerii din celelalte în­treprinderi. Colectivele celor opt întreprinderi din Capitală — se arată printre al­tele, în chemare — au hotărît ca in acest an să desfășoare întrecerea socialistă sub lozinca: „Fiecare muncitor, tehnician și inginer să dea economii cît mai multe în pro­ducție, prin creșterea productivită­ții muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, mate­riale, energie și combustibil și îm­bunătățirea calității produselor“. Aceste colective se angajează să obțină cel puțin următoarele eco­nomii la prețul de cost, peste sar­cina planificată: — Uzinele „23 August“ 6.630.000 lei — Uzinale „Republica“ 2.500.000 „ — Uzinele „Semănă­toarea“ 1.800.000 „ — Atelierele „9 Mai“ 1.500.000 „ — întreprinderea „Kirov“ — Fabrica „Flacăra Roșie“ 700.000 Prin măsurile luate pentru creș­terea productivității muncii și re­ducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combusti­bil, energie etc. colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală vor a­­duce statului, în acest an, economii de peste 16 milioane lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toți muncitorii, tehni­cienii și inginerii din celelalte fa­brici și uzine din țară să se alăture inițiativei ca fiecare muncitor, teh­nician și inginer să dea patriei în acest an cît mai multe economii peste plan. — Combinatul de cai­— întreprinderea meta­l.400.000 .. ciuc „Jilava“ 1.000.000 ,. lurgică „Solex“ 731.000 „ PESCARII din Cochirleni Despre cei 18 pescari care fac parte din brigada piscicolă gospodăriei colective din Cochir­a­leni, condusă de Vasile Tarase și comunistul Mitu Stoian, colec­tiviștii vorbesc întotdeauna cu mîndrie. Și au și de ce. Harnicii pescari au muncit zi de zi cu entuziasm pentru îndeplinirea planului, vînînd uneori, la două­­trei năvoade, cite 2.000-3.000 kg. pește. Pe întreg anul 1958, vrednicii pescari au­­ vînat peste 52.000 kg. pește, față de cantitatea de 33.000 kg. pește cît fusese prevăzut în plan. Cum, balta din apropierea co­munei Cochirleni oferă condițiile necesare, brigada a continuat vî­­natul peștelui și în zilele de iar­nă, reușind să pescuiască numai în luna aceasta aproape 5.000 kg. Pentru hărnicia lor, pescarii din Cochirleni merită într-adevăr laudele și aprecierile cetățenilor din comună. In clișeul de sus, membrii bri­găzii piscicole a gospodăriei co­lective din Cochirleni, printre care pescarii fruntași Crăciun Șchiopu, Stan Badea, Vasile Ste­re și ceilalți, trăgînd cu năvo­dul. In celălalt clișeu, pescarii au fost surprinși în momentul cînd priveau peștele vînat, nu­mai de la o „toană“ de năvod, cum spun pescarii. ÍA Lucrările Congresului al XXI-lea al P. C. U. S Ședința din dimineața zilei de 30 ianuarie Ia ședința din dimineața zilei de 20 ianuarie au luat cuvîntul la Congres, ca și în zilele anterioare, reprezentanți ai partidelor frățești de peste hotare. Jumiaghiin Țeden­­bal, prim-secretar al Comitetului Central al P.P.R.M., a transmis P.C.U.S. și poporului sovietic un cald salut cordial din partea Parti­dului Popular Revoluționar Mongol. Mulțumind pentru invitarea delega­ției P.P.R.M. la Congresul al XXI- lea, vorbitorul a subliniat marea importantă a programului construc­ției desfășurate a societății comu­niste. Planul septenal al U.R.S.S. a spus el, este o vie întruchipare a învățăturii marxist-leniniste. Planul demonstrează în mod grăitor supe­rioritatea socialismului asupra ca­pitalismului. Nu încape nici o în­doială că îndeplinirea cu succes a septenalului și realizarea nivelului proiectat al forțelor de producție ale u.u­.o.o. vu­ A avea un m­­­­id­viu în lupta popoarelor împotriva pri­mejdiei unui nou război, vor spori forțele păcii și democrației, vor mări nemăsurat forța crescîndă a inslruienței socialismului asupra în­tregii desfășurări a istoriei mon­diale, asupra destinelor întregii omeniri. J. Țedenbal a subliniat că pla­nul­­­ septenal de dezvoltare a eco­nomiei naționale a U.R.S.S. a fost întîmninat cu bucurie de oameni­i muncii din Mongolia. Ei văd în a­­cest plan un program al creșterii puterii de neînvins a întregului la­găr socialist. J. Țedenbal a vorbit despre rea­lizările poporului mongol care în­­tr-un termen istoric scurt a învins înapoierea seculară și în prezent muncește cu abnegație pentru în­deplinirea sarcinii construirii sp­a­cialismului în țara sa. J. Țedenbal mulțumit poporului sovietic, P.C.U.S. și Comitetului său Central leninist pentru ajutorul lor frățesc. Partidul Popular Revoluționar Mon­gol, a declarat el, a învățat totdea­una, învață și va învăța mereu din bogata experiență a Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. A luat apoi cuvîntul secretarul general al C.C. al Partidului Co­munist din Indonezia, Dipa Aidit. El a transmis Congresului salutul celor 1.500.000 de comuniști indo­nezieni și al celor peste 8 milioane de alegători care au votat pentru Partidul Comunist. Marile succese obținute de Uni­unea Sovietică în dezvoltarea in­dustriei, agriculturii, culturii și ști­inței, în domeniul ridicării bună­stării materiale și a nivelului de trai al oamenilor muncii, a spus D. Richt, succesele pe arena inter­națională în lupta pentru pace și securitatea popoarelor, au dus la creșterea prestigiului statului sovie­tic și al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ridicînd în același timp prestigiul partidelor comuniste și muncitorești din toate țările lu­­mii. Acum, a spus D. Richt, ați stabilit ca sarcină principală să ajungeți din urmă și să depășiți în ceea ce privește producția pe cap de locui­tor, țările capitaliste cele mai dez­voltate. Ținînd seama de experien­ța acumulată de poporul sovietic și de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice putem afirma cu certitu­dine că veți obține noi și mari suc­cese. Putem să ne închipuim de pe a­­cum cît de mari și radicale vor fi schimbările ce vor avea loc în lu­me peste 7 ani și, cu atît mai mult peste 15 ani. Pînă atunci va obține noi succese și mișcarea comunistă și muncitorească mondială. D. Ridit a subliniat că în Indo­nezia devin pe zi ce trece tot mai strîns unite forțele patriotice și de­mocratice care luptă pentru lichi­darea totală a colonialismului. D. Ridit și-a încheiat cuvîntarea cu cuvintele : „înainte, spre comu­nism In­dința, a anunțat că pe adresa Con­gresului au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Portugalia și a Partidului Progre­sat al poporului muncitor din Cipru. După o scurtă pauză, ședința din dimineața zilei de 30 ianuarie a fost reluată sub președinția lui Ivan Spiridonov (organizația de partid Leningrad). Primul a luat cuvîntul Nuritdin Muhu­dinov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Intr-o țară atît de multinațională ca a noastră, a spus el, una din condițiile principale ale succesului luptei pentru victoria comunismu­lui este o politică națională interna­tionalistă, anocată cu consecvență. Noi îi datorăm geniului lui V. I. Lenin, muncii titanice a partidului, puternicului popor rus faptul că în țara noastră se dezvoltă în mod armonios relațiile naționale pe ba­za priincipiilor măreței colabo­rări a tuturor națiunior. Ță­rii noastre îi este străină împărțirea naționalităților în asupritoare și a­suprite, în exploatatoare și exploa­tate, în înapoiate și înaintate, în „istorice“ și „neistorice“. Peste 100 de naționalități și popu­lații trăiesc în U.R.S.S. și, egale cu drepturile lor, mină în mînă ele muncesc ca membrii uneia și ace­leiași mari familii a poporului so­vietic. Măsurile aplicate de partid în ultimii 5 ani în toate domeniile vieții interne și internaționale au îmbogățit și mai mult teoria și practica politicii naționale. Folosind exemple concludente, N. Muhu­dinov a arătat cum partidul, guvernul sovietic, au ajutat tuturor popoarelor țării să-și dobândească existența de stat, să lichideze în­­tr-un timp scurt înapoierea econo­mică și culturală, să transforme pe­riferiile naționale în republici in­dustriale cu un înalt nivel de dez­voltare. Traducînd în viață hotărîrile isto­rice ale celui­ de al XX-lea Congres al P.C.U.S., partidul și guvernul au luat o serie de măsuri în domeniul lărgirii continue a drepturilor re­publicilor unionale, ale organelor sovietice și de partid locale. Aceas­ta a contribuit la o mai puternică înflorire economică și culturală a tuturor națiunilor și popoarelor, la lărgirea suveranității republicilor unionale, la stimularea inițiativei creatoare a maselor. Zdrobirea gru­pului antipartinic ai cărui partici­panți au manifestat elemente de șo­vinism și de neîncredere în capaci­tatea cadrelor din republicile na­ționale de a soluționa probleme ge­nerale de stat, a contribuit la întă­rirea continuă a prieteniei între po­poare și a coeziunii lor în jurul Partidului Comunist. Politica națională leninistă își gă­sește o expresie nouă în planul septenal care prevede dezvoltarea în fiecare republică a acelor ramuri ale economiei, pentru care există condițiile economice optime în ve­derea­­ asigurării îmbinării juste a unionale. In regiunile răsăritene a fost stabilit un ritm de creștere a forțelor de producție mai înalt de­cit pentru Uniunea Sovietică în an­samblul ei. Aici sunt dirijate peste 40 la sută din volumul total al in­vestițiilor. In Kazahstan se organizează pen­tru prima oară producția de fontă. Uzbekistanul va ocupa unul din primele locuri din Uniunea Sovie­tică în ceea ce privește dezvoltarea industriei de gaze. In această repu­blică extracția de gaze sporește de 106 ori. In Asia centrală, în Arme­nia și în Azerbaidjan se va desă­vârși în viitorii cîțiva ani mecani­zarea complexă a tuturor procese­lor cultivării bumbacului. S-a pro­iectat de asemenea reconstruirea pe scară largă a sistemelor de irigație și a rețelei de irigație. Se proiec­tează ca în viitorii 2—3 ani colho­zurile și sovhozurile să fie acelea care să se ocupe de egrenarea și uscarea bumbacului brut. In acest scop va fi creată baza de producție necesară. Aceasta va permite ca bumbacul să fie contractat sub for­mă de fibre curățate. In continuare N. Muhu­dinov s-a ocupat de probleme teoretice ale politicii naționale a partidului. El a subliniat că s-au dezvoltat noi trăsături proprii tuturor națiunilor socialiste: înfăptuirea planului septenal im­plică din partea tuturor lucrători­lor locali înțelegerea și îndeplini­rea justă a datoriei lor naționale și internaționaliste, lupta perseverentă împotriva rămășițelor naționalismu­lui­­ și șovinismului. Atît pentru oamenii muncii din țară cît și pentru fiecare naționa­litate este dăunătoare și periculoasă tendința spre crearea într-o singu­ră republică a unei economii în­chistate, închistarea națională se face simțită pe alocuri, îndeosebi în domeniul literaturii, artei. N. Muhu­dinov și-a consacrat o parte însemnată a cuvântării sale (Continuare în pag. a IlI-a) Ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerrpres) T.ASS anunță : In ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a des­chis sub președinția lui N. G. Igna­tov, primul a luat cuvîntul M. A. Lavrentiev, vicepreședinte al Aca­demiei d­e Științe a U.R.S.S., preșe­dintele Filialei din Siberia a Aca­demiei. El și-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin științei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniu­nea Sovietică. Știința noastră, a spus M. A. Lavrentiev, a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de ve­dere al conținutului și teritorial între știință, instituțiile de învăță­­mînt superior, industrie și agricul­tură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare în­tre institutele de cercetări, institu­țiile de învățământ superior și uzi­ne. La organizarea unor noi centre științifice mari trebuie să se asi­gure crearea unui complex de in­stitute pentru principalele domenii ale științei teoretice moderne : ma­tematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvântării sale Filia­lei din Siberia a Academiei de Științe a U.R.S.S. și problemelor de care se vor ocupa oamenii de știin­ță de la acest important centru ști­ințific din răsăritul țării. Oamenii de știință din Siberia­­ a spus vorbitorul — vor lucra în special la studierea subsolului, ela­borarea unor noi metode de pros­pectare a minereurilor, în proble­ma folosirii aburului cald subteran și a apelor termale subterane și la crearea de noi materiale sintetice. A luat apoi cuvîntul L. I. Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.. Cel de al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste in perioada de cea mai mare impor­tanță a dezvoltării ei — perioada construcției desfășurate a comunis­mului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în rapor­tul tov. N. S. Hrușciov sînt oglin­dite perspectivele grandioase ale dezvoltării țării și sînt elaborate totodată probleme extrem de im­portante ale științei marxist-lem­i­­niste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de al XX-lea Congres al partidului au apropiat țara de comunism. Vorbitorul a relevat, ca un exem­plu de soluționare creatoare a pro­blemelor importante, reorganizarea conducerii industriei și construcții­­lor și reorganizarea stațiunilor de mașini și tractoare. Ca urmare a (Continuare­­a vag. a III-a) p.CT! Gospodăria agricolă colectivă se va dezvolta și mai mult La adunarea generală pentru da­rea de seamă privind activitatea consiliului de conducere al G.A.C. Topalu pe anul 1958 și alegerea con­siliului de conducere, au participat peste 500 de colectiviști. Din darea de seamă și din discuțiile purtate în jurul acesteia, s-a desprins că colectiviștii au obținut noi și noi realizări pe linia întăririi economi­­co-organizatorice a gospodăriei și a ridicării continue a nivelului lor de trai. Participanții la discuții și-au ma­nifestat hotărîrea fermă de a mun­ci și mai bine ca marea lor familie unită - gospodăria colectivă să se dezvolte, să se întărească și mai mult, în lumina hotărîrilor partidu­lui și guvernului. Prin munca harnică a colecti­viștilor, gospodăria colectii­vă a obținut în fiecare an recolte tot mai mari. In anul 1958, la grîu, porumb și floarea-soarelui, producțiile medii la hectar au fost cu 200-400 kg. mai mari, în compa­rație cu anul 1957. Aceste sporuri de producție­­ au arătat majoritatea vorbitorilor - s-au putut obține deoarece s-a acordat o atenție deo­sebită selecționării și tratării cu grijă a semințelor, efectuării însă­­mînțărilor la timpii optimi și în­treținerii culturilor. De asemenea, recoltatul și treieratul s-au făcut la timp și de calitate evitîndu-se în mare parte pierderile de cereale. Pentru ca anul acesta producțiile de cereale să fie mai mari, colecti­viștii din Topalu au executat ogoa­re de toamnă în procent de 95 la sută, ceea ce va face ca însămînțări­­le din primăvara acestui an să se efectueze în timp scurt și în con­diții mult mai bune față de anii trecuți. Rezultate bune s-au obținut și în sectorul viticol. Astfel, lucrările de îngrijire și întreținere, de la tă­iatul viei și pînă la recoltat, s-au făcut în cele mai bune condiții, ob­­ținîndu-se 29 tone struguri indi­geni și 329 tone struguri hibrizi. In viitor, în central atenției consiliu­lui de conducere al gospodăriei co­lective din Topalu, stă dezvoltarea acestui sector. Numai în 1959, se vor planta 40 ha, vie nobilă, astfel ca în 1964 să se ajungă la 600 ha. In urma Consfătuirii pe țară a ță­ranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii ținută Constanța­, consiliul, de conducere la și organizația de bază din această gospodărie au acordat o mai mare atenție dezvoltării creșterii animale­lor. In momentul de față, s-a ajuns la 166 bovine, din care 67 vaci, 5.434 ovine, din care 3­800 oi-ma­­me, 281 porcine, din care 54 scroa­fe, etc. In comparație cu anul 1957, și producția pe cap de animal fura­jat s-a mărit : la lapte de vacă s-au obținut peste 25.000 litri, la lapte de o­aie - 85.400 litri, iar carne diferi­tă - 25.000 kg. La 100 ha­ teren a­­r­abil, revin cite 651 litri lapte de vacă, 2­ 300 litri lapte de oaie și 650 kg. carne. C­a urmare a dezvoltării sale economice și organizatorice, a creșterii producției la hec­tar și a producției de lapte, carne și lină, gospodăria colectivă a con­tribuit la fondul central al statului cu însemnate cantități de produse vegetale și animale Astfel, ea a predat statului 11 vagoane grîul 15 vagoane porumb, 7 vagoane floa­rea-soarelui, 11 vagoane struguri, 60.000 litri lapte de vacă și oaie, 7.800 kg. lună și 25.000 kg. carne. In urma valorificării acestor mari cantități de produse, gospodăria a­­gricolă colectivă a obținut în anul 1958 un venit de peste 1.930­ 000 lei. Cultura plantelor de cîmp a adus cel mai mare venit (919.000 lei), iar sectorul zootehnic și viticol încep să aducă și ele însemnate venituri. Fondul de bază al gospodăriei a­­gricole colective a crescut de la 2.321.000 lei, cît era în 1957, la 3.330­ 000 lei în 1958, iar valoarea­­ a crese­ri în comparație cu anul 1957 cu 3,80 lei, astfel că .. tSxul de trai al colectiviștilor s-a­mbunătățit cu mult față de cei­lalți ani. Colectivistul D. Ghiocel, de pil­dă, cu familia sa, a primit 3.780 kg­ porumb, 2.520 kg grîu și ser—“ 810 litri vin, 80 litri rachiu, 70 kg brînză, 2­520 lei, precum și alte pro­duse vegetale și animale. Ca el mai sînt colectiviștii C. Cotoi, Nicolae Șocarici, Domnica Cridu, Iordan n Gh. Stan, Dinu Panta și mulți al­ții, care tot anul n-a­u lipsit nici o zi de la muncile gospodăriei, ducînd acasă belșug de produse cum nici­odată n-au dus.­­Continuare în­ pag. a II-a) Gospodăria agricolă colectivă „Secerătorul“ din co­muna Topalu, raionul Hîrșova, a luat ființă în anul 1951, cu un număr de 75 familii, 300 ha. teren a­­rabil, 10 cai, 2 boi, 3 pluguri și cu un fond de bază de 152.000 lei. Din anul 1957, în urma colectivizării în întregime a agriculturii comunei, gospodăria colectivă are un număr de 690 familii, 3.869 ha. teren arabil, 171 ha. vie, 16 ha. pomi, 187 ha. izlaz și 30 ha. grădină.

Next