Dobrogea Nouă, februarie 1959 (Anul 12, nr. 3268-3291)
1959-02-01 / nr. 3268
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI. VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XII Nr. 3268 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1959 4 pagini 20 bani Ml KVlIIll Ivirii Legumele au o importanță deosebită în alimentația omului, ocupînd al doilea loc după grîu. Din punct de vedere economic, legumele sunt fioarte rentabile. De pildă, de pe un hectar de grîu, după date științifice precise, determinate în laboratoare, se obțin i7 milioane calonii, zo. kvg. albumină pură și 50 gr. vitamina C. După un hectar de legume, cultivate după toate regulile agrotehnice, se obțin 28 milioane calorii, 834 kg. albumină pură și 31,3 kg. vitamina C. Deci, dacă comparăm, recolta de vitamine la legume este incomparabil mai mare — 31,3 kg. la ha., față de 50 gr. la ha. la grîu, ceea ce le clasifică ca adevărate uzine producătoare de vitamine. De aceea, după cum știm cu toții, fără de legume nu se poate menține și asigura sănătatea omului. Caloriile produse de un hectar de legume asigură existența a 20-25 oameni, pe cîtă vreme caloriile produse de un hectar de grîu asigură abia existența a 4-5 oameni. Sarcina principală pusă în fața legumiculturii noastre de Comitetul regional de partid și Sfatul popular regional este, în primul rînd, asigurarea cu legume-marfă proaspete și în tot timpul anului a lucrătorilor din orașele și centrele noastre muncitorești, precum și a oamenilor muncii veniți la odihnă pe litoral. Pentru a face față cu succes acestei sarcini, Sfatul popular regional, prin secția agricolă, a luat măsuri încă din toamna anului 1958 de a grupa și organiza legumicultura pe zone preorășenești, pe o rază de 40-60 km, în jurul centrelor muncitorești, ținînd seama de bazinele legumicole naturale. S-au organizat următoarele zone : 1. Constanța și litoralul cu 4.150 hectare. 2. Medgidia—Cernavoda cu 660 hectare. 3. Fetești cu 490 hectare. 4. Tulcea cu 850 hectare. In total, pe regiune, aceste zone preorășenești ocupă o suprafață de 6.150 ha. și trebuie să livreze 52,3 mii tone legume, din care timpurii și de vară 20.000 tone. Peste 65 la sută din această producție-marfă o livrează 120 G.A.C.-uri, din zonele preorășenești din raioanele Medgidia, Negru Vodă, Fetești, Tulcea și Istria. Pentru asigurarea producției timpurii, am avut ca sarcină să realizăm 300 hectare de verdețuri semănate în cîmp sub ramă și anume spanac, stufar, usturoi, pătrunjel, mărar, salată etc. S-au realizat 342 ha. de legume sub ramă, din care G.A.C.-urile — 292 ha. De asemenea, avem ca sarcină ca, în cursul iernii și primăverii acestui an, pînă la 1 mai, să realizăm 40.000 m. p. culturi forțate în răsadniță, din care 32.000 m. p. în G.A.C. La 3-4 octombre i»oc. am facut un semmQ de experiență la G.A.C. Anadalchioi cu peste 25 G.A.C.-uri din zonele preorășenești Constanța și Medgidia în problema culturilor forțate. La această consfătuire, o serie de G.A.C.-uri s-au angajat să cultive în răsadnițe culturi forțate și timpurii. La o analiză a realizărilor făcută cu ocazia unui nou schimb de experiență organizat la G.A.S.. Ovidiu la 9 ianuarie 1959, s-au constatat realizări frumoase in acest sens. Astfel, G.A.C. „Filimon Sîrbu" din Anadalchioi avea 1.200 m. p" culturi forțate de salată și ceapă sub geam, bine dezvoltate și se pregătea pentru însămînțarea ridichilor de lună pe alți 1.200 m. p. răsadniță, iar G.A.C. „Alexandru Matrosov“ din cartierul Viile Noi din Constanța avea cultivați sub geam 900 m. p. de ceapă și salată, afară de culturile din cîmp. Nu același lucru putem spune despre G.A.C. Coriba de Jos, care la acea dată nu avea nici un metru pătrat de culturi forțate, G.A.C. Satu Nou, Medgidia și altele, deși se angajaseră în octombrie 1958 să facă culturi forțate. Așa se explică de ce,pînă la data de 10 ianuarie a. c., din cei 32.000 m. p., sarcină de culturi forțate sub geam, G.A.C.-urile nu realizaseră decit 9.800 m. p., iar din totalul de 40.000 m. p., sarcină ne regiune, nu realizaseră decât 25.000 m. p. Totuși, timpul nu este trecut. Acum a sosit momentul însămînțarii ardeiului, castraveților și roșiilor în răsadnițe. Conform sarcinilor repartizate pe raioane și pe baza rezoluțiilor consfătuirilor legumicole de la G.A.C. Anadalchioi și G.A.S. Ovidiu, conducerile G.A.C.urilor și inginerii agronomi din aceste unități trebuie să treacă neîntârziat la însămînțarea acestor culturi în răsadnițe. Paralel cu aceasta, toate G.A.C.-urile vor trebui să ia următoarele măsuri pregătitoare pentru producerea răsadurilor necesare culturilor de legume în cîmp : fie va aduna gunoiul de cal necesar, cam 0,5 m. c. la 1 m. p. de răsadniță, care va fi aranjat în (Continuare in pag. a II-a) Fiecare muncitor, tehnician și inginer să realizeze CÂT MAI MULTE ECONOMII IN PRODUCȚIE vine marca adresara muncitorilor, Tehnicienilor și inginerilor din întreaga țară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală Prin creșterea productivității muncii, scăderea prețului de cost — pe baza reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil — și îmbunătățirea calității produselor. ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a pus în fața colectivelor de întreprinderi sarcina reducerii accentuate, în acest an, a prețului de cost al produselor. Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej la plenară a arătat importanța deosebită a reducerii prețului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea economiei naționale și creșterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micșorarea costurilor de producție în toate ramurile economiei naționale, în toate întreprinderile, este o sarcină economică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid, muncitorii și tehnicienii din fabrici și uzine își îndreaptă atenția, în cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cit mai mari în producție, pe baza valorificării mai intense a rezervelor interne de creștere a productivității muncii, de reducere a consumurilor specifice de materii prime și materiale și de îmbunătățire a calității produselor. Recent, colectivele a 8 întreprinderi din Capitală — hotărîte să-și sporească contribuția la mărirea acumulărilor statului — au luat inițiativa patriotică de a intensifica și dezvolta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehnician și inginer, pentru economii cit mai mari în producție, adresînd în acest sens o însuflețită chemare către toate colectivele de întreprind"” din țară-In lumina sarcinilor puse de plenară, colectivele celor opt întreprinderi au analizat și au dezbătut cu spirit de răspundere, în adunări de partid deschise și în grupe sindicale, prevederile planului pe acest an. Participanții la aceste adunări au arătait, dînd numeroase exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posibilități de a realiza economii peste plan, prin creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieșit că se pot economisi peste plan 224 tone oțel, 170 tone fontă, 254 mc. cherestea, 263 tone combustibil, 206.250 kWh. energie electrică și altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieșit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 39 tone tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălțăminte ..Kirov“ 4.050 m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186 tone combustibil și 35.000 kWh. energie electrică. Importante economii peste plan prin creșterea productivității muncii și reducerea consumului specific de materii prime și materiale pot realiza și muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor opt întreprinderi din Capitală — se arată printre altele, în chemare — au hotărît ca in acest an să desfășoare întrecerea socialistă sub lozinca: „Fiecare muncitor, tehnician și inginer să dea economii cît mai multe în producție, prin creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil și îmbunătățirea calității produselor“. Aceste colective se angajează să obțină cel puțin următoarele economii la prețul de cost, peste sarcina planificată: — Uzinele „23 August“ 6.630.000 lei — Uzinale „Republica“ 2.500.000 „ — Uzinele „Semănătoarea“ 1.800.000 „ — Atelierele „9 Mai“ 1.500.000 „ — întreprinderea „Kirov“ — Fabrica „Flacăra Roșie“ 700.000 Prin măsurile luate pentru creșterea productivității muncii și reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie etc. colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16 milioane lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toți muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte fabrici și uzine din țară să se alăture inițiativei ca fiecare muncitor, tehnician și inginer să dea patriei în acest an cît mai multe economii peste plan. — Combinatul de cai— întreprinderea metal.400.000 .. ciuc „Jilava“ 1.000.000 ,. lurgică „Solex“ 731.000 „ PESCARII din Cochirleni Despre cei 18 pescari care fac parte din brigada piscicolă gospodăriei colective din Cochiraleni, condusă de Vasile Tarase și comunistul Mitu Stoian, colectiviștii vorbesc întotdeauna cu mîndrie. Și au și de ce. Harnicii pescari au muncit zi de zi cu entuziasm pentru îndeplinirea planului, vînînd uneori, la douătrei năvoade, cite 2.000-3.000 kg. pește. Pe întreg anul 1958, vrednicii pescari au vînat peste 52.000 kg. pește, față de cantitatea de 33.000 kg. pește cît fusese prevăzut în plan. Cum, balta din apropierea comunei Cochirleni oferă condițiile necesare, brigada a continuat vînatul peștelui și în zilele de iarnă, reușind să pescuiască numai în luna aceasta aproape 5.000 kg. Pentru hărnicia lor, pescarii din Cochirleni merită într-adevăr laudele și aprecierile cetățenilor din comună. In clișeul de sus, membrii brigăzii piscicole a gospodăriei colective din Cochirleni, printre care pescarii fruntași Crăciun Șchiopu, Stan Badea, Vasile Stere și ceilalți, trăgînd cu năvodul. In celălalt clișeu, pescarii au fost surprinși în momentul cînd priveau peștele vînat, numai de la o „toană“ de năvod, cum spun pescarii. ÍA Lucrările Congresului al XXI-lea al P. C. U. S Ședința din dimineața zilei de 30 ianuarie Ia ședința din dimineața zilei de 20 ianuarie au luat cuvîntul la Congres, ca și în zilele anterioare, reprezentanți ai partidelor frățești de peste hotare. Jumiaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al P.P.R.M., a transmis P.C.U.S. și poporului sovietic un cald salut cordial din partea Partidului Popular Revoluționar Mongol. Mulțumind pentru invitarea delegației P.P.R.M. la Congresul al XXI- lea, vorbitorul a subliniat marea importantă a programului construcției desfășurate a societății comuniste. Planul septenal al U.R.S.S. a spus el, este o vie întruchipare a învățăturii marxist-leniniste. Planul demonstrează în mod grăitor superioritatea socialismului asupra capitalismului. Nu încape nici o îndoială că îndeplinirea cu succes a septenalului și realizarea nivelului proiectat al forțelor de producție ale u.u.o.o. vu A avea un midviu în lupta popoarelor împotriva primejdiei unui nou război, vor spori forțele păcii și democrației, vor mări nemăsurat forța crescîndă a inslruienței socialismului asupra întregii desfășurări a istoriei mondiale, asupra destinelor întregii omeniri. J. Țedenbal a subliniat că planul septenal de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. a fost întîmninat cu bucurie de oamenii muncii din Mongolia. Ei văd în acest plan un program al creșterii puterii de neînvins a întregului lagăr socialist. J. Țedenbal a vorbit despre realizările poporului mongol care într-un termen istoric scurt a învins înapoierea seculară și în prezent muncește cu abnegație pentru îndeplinirea sarcinii construirii spacialismului în țara sa. J. Țedenbal mulțumit poporului sovietic, P.C.U.S. și Comitetului său Central leninist pentru ajutorul lor frățesc. Partidul Popular Revoluționar Mongol, a declarat el, a învățat totdeauna, învață și va învăța mereu din bogata experiență a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. A luat apoi cuvîntul secretarul general al C.C. al Partidului Comunist din Indonezia, Dipa Aidit. El a transmis Congresului salutul celor 1.500.000 de comuniști indonezieni și al celor peste 8 milioane de alegători care au votat pentru Partidul Comunist. Marile succese obținute de Uniunea Sovietică în dezvoltarea industriei, agriculturii, culturii și științei, în domeniul ridicării bunăstării materiale și a nivelului de trai al oamenilor muncii, a spus D. Richt, succesele pe arena internațională în lupta pentru pace și securitatea popoarelor, au dus la creșterea prestigiului statului sovietic și al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ridicînd în același timp prestigiul partidelor comuniste și muncitorești din toate țările lumii. Acum, a spus D. Richt, ați stabilit ca sarcină principală să ajungeți din urmă și să depășiți în ceea ce privește producția pe cap de locuitor, țările capitaliste cele mai dezvoltate. Ținînd seama de experiența acumulată de poporul sovietic și de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice putem afirma cu certitudine că veți obține noi și mari succese. Putem să ne închipuim de pe acum cît de mari și radicale vor fi schimbările ce vor avea loc în lume peste 7 ani și, cu atît mai mult peste 15 ani. Pînă atunci va obține noi succese și mișcarea comunistă și muncitorească mondială. D. Ridit a subliniat că în Indonezia devin pe zi ce trece tot mai strîns unite forțele patriotice și democratice care luptă pentru lichidarea totală a colonialismului. D. Ridit și-a încheiat cuvîntarea cu cuvintele : „înainte, spre comunism Indința, a anunțat că pe adresa Congresului au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Portugalia și a Partidului Progresat al poporului muncitor din Cipru. După o scurtă pauză, ședința din dimineața zilei de 30 ianuarie a fost reluată sub președinția lui Ivan Spiridonov (organizația de partid Leningrad). Primul a luat cuvîntul Nuritdin Muhudinov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Intr-o țară atît de multinațională ca a noastră, a spus el, una din condițiile principale ale succesului luptei pentru victoria comunismului este o politică națională internationalistă, anocată cu consecvență. Noi îi datorăm geniului lui V. I. Lenin, muncii titanice a partidului, puternicului popor rus faptul că în țara noastră se dezvoltă în mod armonios relațiile naționale pe baza priincipiilor măreței colaborări a tuturor națiunior. Țării noastre îi este străină împărțirea naționalităților în asupritoare și asuprite, în exploatatoare și exploatate, în înapoiate și înaintate, în „istorice“ și „neistorice“. Peste 100 de naționalități și populații trăiesc în U.R.S.S. și, egale cu drepturile lor, mină în mînă ele muncesc ca membrii uneia și aceleiași mari familii a poporului sovietic. Măsurile aplicate de partid în ultimii 5 ani în toate domeniile vieții interne și internaționale au îmbogățit și mai mult teoria și practica politicii naționale. Folosind exemple concludente, N. Muhudinov a arătat cum partidul, guvernul sovietic, au ajutat tuturor popoarelor țării să-și dobândească existența de stat, să lichideze într-un timp scurt înapoierea economică și culturală, să transforme periferiile naționale în republici industriale cu un înalt nivel de dezvoltare. Traducînd în viață hotărîrile istorice ale celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S., partidul și guvernul au luat o serie de măsuri în domeniul lărgirii continue a drepturilor republicilor unionale, ale organelor sovietice și de partid locale. Aceasta a contribuit la o mai puternică înflorire economică și culturală a tuturor națiunilor și popoarelor, la lărgirea suveranității republicilor unionale, la stimularea inițiativei creatoare a maselor. Zdrobirea grupului antipartinic ai cărui participanți au manifestat elemente de șovinism și de neîncredere în capacitatea cadrelor din republicile naționale de a soluționa probleme generale de stat, a contribuit la întărirea continuă a prieteniei între popoare și a coeziunii lor în jurul Partidului Comunist. Politica națională leninistă își găsește o expresie nouă în planul septenal care prevede dezvoltarea în fiecare republică a acelor ramuri ale economiei, pentru care există condițiile economice optime în vederea asigurării îmbinării juste a unionale. In regiunile răsăritene a fost stabilit un ritm de creștere a forțelor de producție mai înalt decit pentru Uniunea Sovietică în ansamblul ei. Aici sunt dirijate peste 40 la sută din volumul total al investițiilor. In Kazahstan se organizează pentru prima oară producția de fontă. Uzbekistanul va ocupa unul din primele locuri din Uniunea Sovietică în ceea ce privește dezvoltarea industriei de gaze. In această republică extracția de gaze sporește de 106 ori. In Asia centrală, în Armenia și în Azerbaidjan se va desăvârși în viitorii cîțiva ani mecanizarea complexă a tuturor proceselor cultivării bumbacului. S-a proiectat de asemenea reconstruirea pe scară largă a sistemelor de irigație și a rețelei de irigație. Se proiectează ca în viitorii 2—3 ani colhozurile și sovhozurile să fie acelea care să se ocupe de egrenarea și uscarea bumbacului brut. In acest scop va fi creată baza de producție necesară. Aceasta va permite ca bumbacul să fie contractat sub formă de fibre curățate. In continuare N. Muhudinov s-a ocupat de probleme teoretice ale politicii naționale a partidului. El a subliniat că s-au dezvoltat noi trăsături proprii tuturor națiunilor socialiste: înfăptuirea planului septenal implică din partea tuturor lucrătorilor locali înțelegerea și îndeplinirea justă a datoriei lor naționale și internaționaliste, lupta perseverentă împotriva rămășițelor naționalismului și șovinismului. Atît pentru oamenii muncii din țară cît și pentru fiecare naționalitate este dăunătoare și periculoasă tendința spre crearea într-o singură republică a unei economii închistate, închistarea națională se face simțită pe alocuri, îndeosebi în domeniul literaturii, artei. N. Muhudinov și-a consacrat o parte însemnată a cuvântării sale (Continuare în pag. a IlI-a) Ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerrpres) T.ASS anunță : In ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub președinția lui N. G. Ignatov, primul a luat cuvîntul M. A. Lavrentiev, vicepreședinte al Academiei de Științe a U.R.S.S., președintele Filialei din Siberia a Academiei. El și-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin științei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Știința noastră, a spus M. A. Lavrentiev, a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de vedere al conținutului și teritorial între știință, instituțiile de învățămînt superior, industrie și agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituțiile de învățământ superior și uzine. La organizarea unor noi centre științifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pentru principalele domenii ale științei teoretice moderne : matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvântării sale Filialei din Siberia a Academiei de Științe a U.R.S.S. și problemelor de care se vor ocupa oamenii de știință de la acest important centru științific din răsăritul țării. Oamenii de știință din Siberia a spus vorbitorul — vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald subteran și a apelor termale subterane și la crearea de noi materiale sintetice. A luat apoi cuvîntul L. I. Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.. Cel de al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste in perioada de cea mai mare importanță a dezvoltării ei — perioada construcției desfășurate a comunismului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tov. N. S. Hrușciov sînt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării țării și sînt elaborate totodată probleme extrem de importante ale științei marxist-leministe. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de al XX-lea Congres al partidului au apropiat țara de comunism. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluționare creatoare a problemelor importante, reorganizarea conducerii industriei și construcțiilor și reorganizarea stațiunilor de mașini și tractoare. Ca urmare a (Continuarea vag. a III-a) p.CT! Gospodăria agricolă colectivă se va dezvolta și mai mult La adunarea generală pentru darea de seamă privind activitatea consiliului de conducere al G.A.C. Topalu pe anul 1958 și alegerea consiliului de conducere, au participat peste 500 de colectiviști. Din darea de seamă și din discuțiile purtate în jurul acesteia, s-a desprins că colectiviștii au obținut noi și noi realizări pe linia întăririi economico-organizatorice a gospodăriei și a ridicării continue a nivelului lor de trai. Participanții la discuții și-au manifestat hotărîrea fermă de a munci și mai bine ca marea lor familie unită - gospodăria colectivă să se dezvolte, să se întărească și mai mult, în lumina hotărîrilor partidului și guvernului. Prin munca harnică a colectiviștilor, gospodăria colectiivă a obținut în fiecare an recolte tot mai mari. In anul 1958, la grîu, porumb și floarea-soarelui, producțiile medii la hectar au fost cu 200-400 kg. mai mari, în comparație cu anul 1957. Aceste sporuri de producție au arătat majoritatea vorbitorilor - s-au putut obține deoarece s-a acordat o atenție deosebită selecționării și tratării cu grijă a semințelor, efectuării însămînțărilor la timpii optimi și întreținerii culturilor. De asemenea, recoltatul și treieratul s-au făcut la timp și de calitate evitîndu-se în mare parte pierderile de cereale. Pentru ca anul acesta producțiile de cereale să fie mai mari, colectiviștii din Topalu au executat ogoare de toamnă în procent de 95 la sută, ceea ce va face ca însămînțările din primăvara acestui an să se efectueze în timp scurt și în condiții mult mai bune față de anii trecuți. Rezultate bune s-au obținut și în sectorul viticol. Astfel, lucrările de îngrijire și întreținere, de la tăiatul viei și pînă la recoltat, s-au făcut în cele mai bune condiții, obținîndu-se 29 tone struguri indigeni și 329 tone struguri hibrizi. In viitor, în central atenției consiliului de conducere al gospodăriei colective din Topalu, stă dezvoltarea acestui sector. Numai în 1959, se vor planta 40 ha, vie nobilă, astfel ca în 1964 să se ajungă la 600 ha. In urma Consfătuirii pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii ținută Constanța, consiliul, de conducere la și organizația de bază din această gospodărie au acordat o mai mare atenție dezvoltării creșterii animalelor. In momentul de față, s-a ajuns la 166 bovine, din care 67 vaci, 5.434 ovine, din care 3800 oi-mame, 281 porcine, din care 54 scroafe, etc. In comparație cu anul 1957, și producția pe cap de animal furajat s-a mărit : la lapte de vacă s-au obținut peste 25.000 litri, la lapte de oaie - 85.400 litri, iar carne diferită - 25.000 kg. La 100 ha teren arabil, revin cite 651 litri lapte de vacă, 2 300 litri lapte de oaie și 650 kg. carne. Ca urmare a dezvoltării sale economice și organizatorice, a creșterii producției la hectar și a producției de lapte, carne și lină, gospodăria colectivă a contribuit la fondul central al statului cu însemnate cantități de produse vegetale și animale Astfel, ea a predat statului 11 vagoane grîul 15 vagoane porumb, 7 vagoane floarea-soarelui, 11 vagoane struguri, 60.000 litri lapte de vacă și oaie, 7.800 kg. lună și 25.000 kg. carne. In urma valorificării acestor mari cantități de produse, gospodăria agricolă colectivă a obținut în anul 1958 un venit de peste 1.930 000 lei. Cultura plantelor de cîmp a adus cel mai mare venit (919.000 lei), iar sectorul zootehnic și viticol încep să aducă și ele însemnate venituri. Fondul de bază al gospodăriei agricole colective a crescut de la 2.321.000 lei, cît era în 1957, la 3.330 000 lei în 1958, iar valoarea a creseri în comparație cu anul 1957 cu 3,80 lei, astfel că .. tSxul de trai al colectiviștilor s-ambunătățit cu mult față de ceilalți ani. Colectivistul D. Ghiocel, de pildă, cu familia sa, a primit 3.780 kg porumb, 2.520 kg grîu și ser—“ 810 litri vin, 80 litri rachiu, 70 kg brînză, 2520 lei, precum și alte produse vegetale și animale. Ca el mai sînt colectiviștii C. Cotoi, Nicolae Șocarici, Domnica Cridu, Iordan n Gh. Stan, Dinu Panta și mulți alții, care tot anul n-au lipsit nici o zi de la muncile gospodăriei, ducînd acasă belșug de produse cum niciodată n-au dus.Continuare în pag. a II-a) Gospodăria agricolă colectivă „Secerătorul“ din comuna Topalu, raionul Hîrșova, a luat ființă în anul 1951, cu un număr de 75 familii, 300 ha. teren arabil, 10 cai, 2 boi, 3 pluguri și cu un fond de bază de 152.000 lei. Din anul 1957, în urma colectivizării în întregime a agriculturii comunei, gospodăria colectivă are un număr de 690 familii, 3.869 ha. teren arabil, 171 ha. vie, 16 ha. pomi, 187 ha. izlaz și 30 ha. grădină.