Dobrogea Nouă, februarie 1959 (Anul 12, nr. 3268-3291)
1959-02-01 / nr. 3268
r i *ag. 2 Din nimica Comitetului orășenesc U.T.M. Mangalia Nu de mult, Comitetul orășenesc U.T.M. din Mangalia a analizat într-o adunare generală cum au fost îndeplinite ultimele hotărîri trasate de plenarele C.C. al partidului și C.C. al U.T.M., precum și propriile lor hotărîri. Din referatul prezentat, cît și din discuțiile purtate a reieșit că, datorită activității desfășurate de Comitetul orășenesc U.T.M. (secretar tov. j Lazăr Constantin), ajutat îndeaproape și permanent de Comitetul orășenesc de partid și de comuniști, majoritatea organizațiilor U.T.M. și-au îndeplinit cu succes sarcinile. In încheiere, adunarea generală a adoptat, în lumina expunerii tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara din noiembrie 1953, un plan de măsuri, în care au fost stabilite obiectivele principale ce vor sta în fața organizațiilor U.T.M. în anul 1959. Printre altele, tinerii vor trebui să participe activ la modernizarea drumurilor, la acțiunea de colectare a fierului vechi, la organizarea unei crescătorii de pui la rățăria „23 August“, la intensificarea muncii culturale și sportive etc. După terminarea adunării generale, au fost instruite birourile organizațiilor U.T.M. și instructorii de pionieri, asupra felului cum vor trebui să-și desfășoare activitatea pe viitor pentru a transpune în viață planul de măsuri adoptat de adunarea generală. I. DELIMAN, coresp. Mistică superficială După cum ne scrie corespondentul nostru voluntar Mareș Toma, în majoritatea organizațiilor U.T.M. din raionul Fetești, învățământul politic U.T-M. se desfășoară mai bine față de anii trecuți. Totuși, în finele comune și sate, birourile organizațiilor U.T-M. și propagandiștii desfășoară o activitate superficială. Așa se întîmplă, de pildă, în organizația U.T.M. Strachina, din satul comuna Țăndărei. Aici, cursanții participă doar procent de 50 la suîntă, nu au manuale, nici caiete și nu notează nimic din cele expuse. Vinovați de această stare de lucruri se fac tov. Dumitru Gheorghe, secretarul organizației U.T.M., și Stanciu Anișoara, membră biroului, care, în a afară de faptul că nu participă la învățămînt, nu se ocupă nici de organizarea și desfășurarea în bune condiții a acestuia. De asemenea, tov. propagandistă Nițu Florica, deși este o propagandistă cu experiență, nu-și pregătește conspectele din timp și nu adecvează lecțiile la specificul comunei, pentru a atrage atenția cursanților. Din această cauză, cursanții nu sunt atenți în timpul orelor de curs. Puia cînd se va reorganiza cineclubul ? La sfîrșitul anului 1957, pe lingă Comitetul raional U.T.M. Hîrșova s-a organizat un cineclub, cu scopul de a familiariza tineretul cu tehnica proiecției filmelor, de a le explica conținutul filmelor, etc. Această inițiativă a fost primită de tineri cu mult entuziasm. Se întrezărea la început o vie rodnică activitate și, conform piastcului cineclubului, se organizau regulat recenzii asupra filmelor. Dar... după aproape 5 luni, cineclubul și-a încetat deodată orice activitate. Nimeni nu s-a mai interesat de el Comitetul raional U.T.M- a datorit însă să reorganizeze cineclubul. Și, din nou, după o lună, s-a ajuns la aceeași stare de lucruri. S-a dezorganizat. E necesar să fie iar reorganizat. Sperăm însă că nu va mai dura un timp atît de îndelungat această reorganizare. Comitetul raional U.T.M trebuie să ia din timp toate măsurile, ca cineclubul să funcționeze în bune condiții, pentru a nu se mai ajunge la altă... reorganizare. Și-au depășit angajamentul Nu de mult, utermstele din cadrul atelierului de confecționat unelte pescărești din Tulcea s-au angajat să stringă 200 kg. fier vechi. Printr-o muncă hotărîtă,ele au reușit să-și depășească angajamentul luat, colectînd șoc kg. fier vechi, adică cu 300 kg. mai mult. S-au evidențiat în această acțiune utemistele Evdochia și Alexandra Vasilov Feodora. F. FILIP, coresp. ---------.x*y -........=Mutaftra pn (Urmare din pag. I-a) sere de preîncălzire; se vor reface perdelele după noile necesități de extindere; se va scoate gunoiul vechi din răsadnița de anul trecut, eliberând locul pentru noile paturi; unitățile se vor aproviziona cu materialul necesar confecționării răsadnițelor noi pînă la suprafața de 120-150 m. p. La ha. de legume timpurii și 60-80 m. p. la ha. de legume tîrzii, se va accelera confecționarea noilor răsadnițe și repararea celor vechi. Trebuie ținut cont că, în acest an, suprafața de răsadnițe s-a mărit mult, numai la G.A.C.-uri ea crescînd cu peste 30.000 m. p. Peniru aceasta, problema extinderii răsadnițelor trebuie tratată de conducerile G.A.C.-urilor cu tot simțul răspunderii, căutîndu-se sa se depășească suprafața planificată, folosind la confecționarea tocurilor cărămizi, chirpici, stufit sau extinzînd răsadnițele îngropate, în scopul folosirii cherestelei exclusiv pentru geamuri. In această direcție, trebuie arătată preocuparea deosebită a G.A.C.ului Anadalchiei, care în prezent are peste 2.500 m. p. răsadniță și și-a propus pentru acest an să realizeze 5.000 m. p. De asemenea, G.A.C. din Viile Noi a realizat 1.100 m. p. răsadnițe și și-a propus să realizeze peste 2.200 m. p. Totuși, spre exemplu, G.A.C. Techirghiol, deși are o suprafață de peste 40 ha. grădină, nu are decît 400 h. p. răsadnițe și și-a propus să realizeze abia 650 m. p. Conducerile G.A.C.uriior și inginerii agronomi trebuie să treacă în planul de producție suprafețele mai sus-amintite, de 60- 120 m. p. răsadnițe la hectarul de legume și să lupte pentru a le realiza. O producție mare de legume nu este de conceput fără un răsad viguros, de bună calitate și repicat, care nu se poate obține decît în răsadnițe calde. O altă sarcină imediată este contractarea întregului volum de legume-marfă cu „Aprozarul“ sau cooperația de consum, cît mai urgent, pentru ea, beneficiind de avantajele date de H.C.M. nr. 24/959, în ce privește avansurile și materialele necesare, să se poată crea condiții mai bune de producție. Aprovizionarea cu semințele necesare fie că este făcută de la unități apropiate sau cunoscute, fie că se face prin „Agrosem“, trebuie să fie precedată de o probă germinativă și a valorii culturale, verificată la laboratorul regional și în gospodărie. Se vor reorganiza brigăzile sau echipele legumicole (de la caz la caz), păstrând continuitatea în muncă și dînd fiecărei echipe terenul, inventarul și sarcina de producție. Grupele de producție, care pot fi pe familii, rudenii sau vecinătăți, sunt formele de organizare cele mai bune, care permit retribuția suplimentară și reușesc să cointereseze material pe fiecare colectivist. Neîntârziat să se treacă la revizuirea și repararea inventarului necesar pentru irigat și la procurarea utilajului necesar noilor suprafețe de grădini irigate. De asemenea, se va identifica din nou terenul grădinilor irigate, și în ferestrele de iarnă, cînd se poate lucra, se va trece la amenajarea sistemului de irigație. Se vor procura substanțele insecto-fungicide necesare pentru combaterea dăunătorilor din răsadnițe sau cîmp și anume: sulfat de cupru, ecatox, nicatox, hexacloram, D.p.T. etc. înainte de așezarea răsadnițelor, se va face dezinfecția lor cu soluție de sulfat de cupru 5 la sută. Se va dezinfecta și pămîntul din răsadniță cu soluție de formalină 2 la sută. Toate aceste măsuri trebuie aplicate la timp, pentru că sînt menite să creeze condițiile tehnico-organizatorice obligatorii, în vederea realizării unei producții sporite de legume de bună calitate și la un preț redus. Pentru formarea de noi cadre tinere în G.A.C.-uri, necesare în sectorul legumicol, consiliile de conducere au sarcina de a identifica tineri și tinere cu dragoste față de legumicultură, care să urmeze cursurile de specialitate din cadrul G.A.C.-ului, iar apoi, ajutați de inginerii agronomi, atît în cadrul secțiilor, dar mai ales în practică, să devină buni legumicultori. Convinși fiind că sectorului legumicol îi revin în acest an sarcini deosebit de importante în ce privește aprovizionarea centrelor muncitorești cu legume proaspete, să trecem hotărîți la aplicarea corectă a tuturor măsurilor tehnico-organizatorice indicate de inginerii și tehnicienii agronomi și de experiența legumicultorilor fruntași, căci numai astfel ne vom putea achita cu cinste de sarcinile trasate de Comitetul regional de partid și de Sfatul popular regional, în ce prvește producția de legume-marfă. Ing. N. AVRAM, secția agricolă regională ți ț y - Ținînd seama de sarcinile * ( trasate de Conferința regională * ) de partid, Comitetul raional de I partid Fetești și Sfatul popular Ji raional au format un colectiv de 1 £ specialiști din 17 membri, care va studia posibilitățile de anigamentare cu apa potabila a populației, de irigare a unor supraț ♦fețe mai mari, precum și de de- ♦ 1 secare a unor terenuri care vor fi fi redate agriculturii. t * . 1 Colectivul secției dramă și co * 1 medie a Teatrului de Stat va ♦ ♦ prezenta la 4 februarie in sala ♦ ♦ „Fantasio", în premieră, un ♦ spectacol compus din 4 piese s intr-un act: „Cîntecul lebedei" j I de Cehov și 3 comedii clasice la romînești: „Conu Leonida față + y cu reacțiunea" de I.L. Caragiale, „Romeo și Julieta la Mizil" de George Ranetti și „Piatra din : casa" de Vasile Alecsandri. Regia este semnată de Val Mugur, maestru emerit, și Petru Mihail. ! “ iar scenografia de Tatiana Manolescu-Uleu. ! .: * ! ! In orașul Tulcea, cooperativa ț “ „Igiena“ a deschis o secție dențitară. Această secție funcționează ' în localul birourilor cooperativei meșteșugărești, avînd încă 1 ♦ peri special amenajate, cu insta y ♦ latie adecvată. ! 1 * ! ♦ Ieri, s-a desfășurat cea de a < IV-a sesiune ordinară a Sfatu- * ♦lui popular regional. Deputații ♦ și invitații au discutat execuția bugetară și realizarea planului J y local de stat pe igș8 și au aprobat bugetul și planul local de 1 stat de 1959-La S.M.T. Valea Nucarilor, a luat ființă un curs de tractoriști cu o durată de n luni, avînd ca scop pregătirea temeinică a catdrelor de mecanizatori. Iar I ♦ In cadrul acțiunii patriotice de mărire a numărului donatorilor J f voluntari de singe, "i’a fost or ♦ T«. * 7rganizate sub conducerea comite Ttului de partid D.R.N-M. con-* sferințe cu tema „Sîngele omului, * ț unul din cele mai prețioase 9 medicamente". * t * * Deplasările în comunele și * satele regiunii constituie o latură a activității colectivului Teatrului de Stat Constanța- Ia , săptămâna aceasta, s-a prezentat la Negru Vodă spectacolul „O chestiune personală“ de Adi Stein, iar la Moșneni spectacolul muzical „Cu dragostea nu-i de glumit“. Astăzi și luni, secția de păpuși va prezenta la Niculi- 9țel și Babadag spectacolul „Ursuieții veseli“. J Gospodăria agricolă colectivă se va dezvolta și mai mult (Urmare din pag. I-a) ----------Analizînd activitatea din anul trecut, adunarea generală a colectiviștilor din Topalu a scos în evidență și unele lipsuri. Astfel, în sectorul legumicol, organizîndu-se slab munca, culturile au fost însămînțate foarte tîrziu, atît în răsadnițe, cît și în cîmp, ceea ce a făcut ca legumele și zarzavaturile să fie scoase tîrziu și în cantitate foarte mică. De aceea, au arătat o parte din vorbitori, și veniturile obținute din acest sector (77.000 lei) au fost mici față de posibilitățile existente. Vorbitorii au subliniat în ■ [UNK]mod deosebit că, în ceea ce privește participarea colectiviștilor la muncă în diferite campanii agricole, a existat un serios decalaj. Dacă în campania de primăvară, membrii gospodăriei au participat la muncă între 90 și 100 la sută, în campania de toamnă, participarea lor a scăzut pînă la 60-70 la sută, ca urmare culturile de toamnă nerecoltîndu-se timpii optimi. Această stare de luncrumi se datorește faptului că unii colectiviști au mers să lucreze în baltă sau au lipsit nemotivat. Colectiviștii I. Marin, Marin A. Stanca, Neagu P. și alții, neparticipînd regulat la muncă, au luat produse puține, .,cu sacul“, cum spuneau unii vorbitori. O lipsă a consiliului de conducere este aceea că a mers pe linia împărțirii la zi-muncă a unor cantități mari de produse, în dauna veniturilor bănești. Astfel, deși pentru o zi muncă au revenit colectiviștilor cîte 7,200 kg. cereale, precum și alte produse, ca legume, brinză, lină, vin, furaje etc. suma de 2,80 lei este foarte mică, în comparație cu posibilitățile existente. In partea a doua a adunării JL generale, colectiviștii din Topalu, cu multă maturitate, și-au ales consiliul de conducere, din rîndul celor mai harnici. Ca președinte al gospodăriei agricole colective a fost reales tov Gaidagiu Nicolae. Cu prilejul acestei adunări generale, s-a făcut unificarea cu gospodăria agricolă colectivă din satul Gapidava. ȘT. CIQBANU IPPkVR: Colectiviștii închei contracte cu cooperativa Colectiviștii din comuna Horia răspund cu tot mai multă însuflețire la chemările organizației de partid de a contracta cu cooperativa o parte a produselor lor agricole vegetale. Primii care au încheiat contracte cu cooperativa de consum au fost colectiviștii Alexe Ion, cu 300 kg. cereale, Jipa Gheorghe, cu 350 kg, Alexandru Neacșu, cu 350 Negrilă B fon, kg., cu 300 kg., și Ioniță Stan, cu 200 kg. SAVAN. ALEXANDRU, coresp. DOBROGEA NOUĂ Nr. 3268 Hărnicie și modestie în muncă ! Dunărea se repezea furioasă și ji mohorîtă în malurile unde sînt amenajate casele întreprinderii fi de construcții navale Tulcea. Cele tr cîteva vase ancorate săltau pe aripă. Pe unul din ele, în partea susperioară a gabiei, un bărbat iuți era ceva, cu calm și îndemîrjare. ft! Intr-un tîrziu, cineva l-a strigat » de pe mal. J Tovarășe Cidesnic, vino la tovarășul inginer, vino iute ! . Așa l-am cunoscut pe șeful de ft! echipă Cidesnic Gligore, din secttorul construcții metalice. Fost pescar, a venit cu 8 ani în urmă , la I.C.N. Tulcea ca muncitor-După cîtva timp, s-a calificatft! Cînd își aduce aminte de primii 11 ani de muncă la șantier, nu uită fi! să amintească numele cîtorva colmuniști, care l-au deprins cu * tainele meseriei : Zelpipepc Tu- A, dor. ing. Acmoja Acumdni și T. Bivolaru. ft! - încrederea pe care mi-au ajucordat-o cînd am lucrat primele coaste la construcția ft! șalupe metalice a fost hotărîtoa de fire — ne spune Cidesnic. Această în încredere și ajutorul comuniștii lor m-au făcut meseriaș. x Șeful de echipă, la început, nu mi-a spus mai mult. „Sînt mesgyriaș, muncitor calificat, mi-au dat ft! și o echipă de 6 oameni în primi fi!re și muncesc ca toți ceilalți“, ft! Dincolo de modestie, însă, era o ft| dăruire deplină pentru muncă, pentru realizarea sarcinilor deja plan. Inginerul șef al întreprinderii , spunea despre Ciiesnic : „E unul dintre muncitorii noștri de bază“, wntra în aceste cîteva cuvinte o apreciere deplină. Cum muncește, ce metode folosește ? L-am lăsat să ne spună singur. i? Șef de echipă sînt de cîțiva fani și... nu-i o treabă ușoară. Am ii început această muncă cu cunoașterea oamenilor, a felului lor de a munci, a cunoștințelor și a calificării lor. In funcție de aceasta , repartizez fiecăruia ce are de să-fă cuț. La sfîrșitul fiecărei zile, îmi notez de la maistrul secției sarcinile care revin echipei pentru a doua zi și înainte de plecare,«' după lăsarea lucrului, fac împreuuură cu membrii echipei o scurtă analiză a muncii din ziua respectivă. Deși nu avem o producție , în serie și reparațiile pe care le facem per uneori consultări, slagnturi, am reușit totuși să folosim g» integral cele 480 de minute. y Știind ce avem de făcut a doua zi, 4 ne aprovizionăm mai de dimineață cu tot materialul și cu toate secolele, pentru a evita timpii morți. 4 Pe oamenii din echipă îi repar 4 uizez, de asemenea, după orice 4perea și îndemînarea lor și m”spart fiecare operație în așa fel, 4 încît toți să aibă de lucru. Prin grija tuturor, noi am făcut multe ’]■ economii de materiale și în spe spcial de metale, economii de ni Kturi, de tablă. Numai în luna 4 trecută și în cele cîteva zile din 4 luna ianuarie am economisit 5 4 foi de tablă a 30 de kg. fiecare.* L-am ascultat cu interes pe a[acest harnic șef de echipă. La plecare, am notat și procentele cui care și-a depășit sarcinile de plan Jp pe luna trecută - 38 la sută și peste primele două decade ale lunii y ianuarie - peste 12 la sută. Așa- țidar, inginerul șef era îndreptățit fi! să spună : e un muncitor de bază. ft P. ZARNESCU I u De ce nu se face muncă culturală la S. M. T. Mircea Vodă ? Colțul roșu al stațiunii de mașini și tractoare Mircea Vodă oferă condiții prielnice desfășurării activității culturale. Pe lângă o sală mare, cu o scenă unde se pot da spectacole, există o sală mai mică pentru activități zilnice, înzestrată cu 6 mese, la care se poate juca șah, 3 jocuri de table, un șubah și chiar un joc de ierii. După o zi de muncă, tinerii se pot delecta cu unul din aceste jocuri sau răsfoind o carte de la bibliotecă, care, de asemenea, există în incinta colțului roșu. Nu lipsește nici aparatul de radio, ceea ce înlesnește organizarea de audiții colective. Cu toate acestea, colțul roșu al S.M.T. Mircea Vodă nu-și trăiește viața. Dacă tinerii se mai string cîteodată aici pentru a face o partidă de șah, aceasta se face la voia întîmplării. Nici nu poate fi vorba de organizarea unui concurs de șah sau șabah, care să-i atragă pe tineri la colțul roșu. De asemenea, în cadrul colțului roșu nu a fost organizată în jarpa aceasta nici o acțiune cu cartea, ceea ce explică de ce numărul cititorilor și al cărților citire este foarte mic în stațiune. Pe întreg anul 1958, biblioteca n-a avut decît 17 cititori, cu 68 de cărți citite. Oare nu sînt tineri mecanizatori dornici să citească ? Sînt, și încă foarte mulți, ca Liță Anca, Năstase Gheorghe, Neamu Ion și Telehoi Aurel. Ei au dat dovadă de acest lucru, situîndu-se printre cititorii fruntași ai bibliotecii, cu toate că anul trecut cartea n-a fost popularizată. Colțul roșu nu are nici măcar o formațe artistică.’ In stațiune, sunt mulți tineri talentați cu care se pot organiza nu una, ci mai multe formații artistice. Cine nu-l cunoaște pe Zaharia Petre, care se pricepe să cînte la acordeon, pe Bădescu Petre și Obraznic Ilie, buni dansatori și recitatori, pe Năstase Gheorghe, care poate fi un bun prezentator și să facă față cu succes intr-o scenetă, pe Marin Gheorghe și pe mulți alții. Prin anul 1957, acești tineri făceau parte din echipa artistică a S.M.T. Mircea Vodă, care a ajuns pipă în faza raională a concursului formațiilor artistice ,de amatori din unitățile agricole socialiste. Fără îndoială că în această privință o lipsă serioasă revine organizației U.T.M. (secretar tov. Bartoi Ion), care nu s-a preocupat de mobilizarea tinerilor la alcătuirea formațiilor artistice. Este de neîngăduit situația creată aici în ce privește activitatea culturală. Ce face tovarășul Rotari Dumitru care, în comitetul de întreprindere, răspunde de munca culturală ? S-ar mai putea pune și întrebarea ce a făcut responsabilul colțului roșu, tînărul Staicu Vasile . Oare cum se poate împăca cu faptul că în producție este unul dintre fruntași, iar în ce privește munca culturală se dovedește a fi atît de delăsător ? Pentru această stare de lucruri se face vinovat și tov. Țenea Ioan, președinte al comitetului de întreprindere. O lipsă revine și organizației de partid (secretar tov. Giumali Sarp), care n-a îndrumat și n-a tras la răspundere comitetul de întreprindere pentru comoditatea de care a dat dovadă în ce privește activitatea culturală din stațiune. Sintem la jumătatea perioadei de iarnă, perioadă de vîrf în munca culturală. Acum, se mai poate face ceva pentru îndreptarea lucrurilor. O dată cu declanșarea campaniei de însămînțări, va fi mult mai greu. Comitetul de întreprindere, sub îndrumarea organizației de partid, va trebui să ia de urgență măsurile necesare pentru ca, în cadrul S.M.T. Mircea Vodă, activitatea culturală să fie desfășurată pe măsura condițiilor create, să devină, așa cum e firesc, un sprijin însemnat în munca de zi cu zi pentru îndeplinirea sarcinilor de producție. N. MOTOC Întreprinderea metalurgică de utilaje Medgidia str. Tortoman nr. 1 reg. Constanța aduce la cunoștință că LABORATORUL CENTRAL al întreprinderii execută analize de: - ALIAJE FEROASE ȘI NEFEROASE ; - MINEREURI; - APE INDUSTRIALE ; - COMBUSTIBILI ETC. ; - ÎNCERCĂRI MECANICE ; - DETERMINĂRI METALOGRAFICE. (IA fi o q AAAAJLäAAAJLäAAAAAAAAÄAAAAAAAAAAAAAAA o PĂȘIND IN SEPTENAL l V3~$irsTnrsTirv mi învinî o a îmi „Cu prilejul Anului Nou, cu prilejul primului septenal“ — iată tema pe care tovarășii mi-au propus-o pentru un articol M-am așezat cu curaj la masă, am luat tezele raportului tov. N. S. Hrușciov, precum și tot felul de materiale și am început să alcătuiesc planul articolului. Cu cît avansam în alcătuirea planului, cu atît îmi era mai greu. Mă cuprindea o emoție tot mai mare... Și am scris. Știu că ceea ce am scris nu cuprinde nici a suta parte din tot ceea ce gîndești cînd citești planul pe șapte ani. ... Ultimele zile ale anului 1958. Ajunul primului plan septenal. Direcția Centrală de Statistica anunță : La 26 decembrie a fost îndeplinit planul annual de extracție a cărbunelui . La 27 decembrie a fost îndeplinit planul anual în întregul ciclu metalurgic — fontă, oțel și laminare . La 27 decembrie a fost îndeplinit planul anual de extracție a țițeiului și de producție a energiei electrice. Se vor obține peste 1.000.000 tone oțel peste plan, se vor produce 2,6 miliarde kWh energie electrică peste plan. ... Ultimele zile ale anului 1928, ajunul primului plan cincinal. In întregul an s-au produs ceva mai mult de 4.000.0P9 tone oțel și 5 miliarde kWh energie electrică. Anul trecut în cîteva zile s-au produs două miliarde și jumătate de kWh, iar pe atunci într-un an întreg — 5 miliarde de kWh ! Partidul sublinia că planul cincinal este nu numai necesar ci și realizabil. Specialiști în științe economice, însă, încărunțiți de stagiul dinainte de revoluție spuneau că acesta este imposibil. Ei afirmau că, în gen?"“, n’-'rum'.1'- sunt numai prezumții, că economia de BORIS AGAPOV este o stihie și că este la fel de nebunesc să te amesteci în ea ca și în eclipsa Lunii. In baza unor cercetări complexe ale conjuncturii, ei demonstrau că pentru îndeplinirea cincinalului țara nu dispune de bani, materiale și muncitori în suficientă măsură. Partidul a respins atacurile dușmanilor și scepticilor, fiind înarmat cu cunoașterea legilor noii societăți. In sprijinul partidului se ridica cu întreaga sa forță clasa muncitoare, hotărîtă ca prin orice jertfe să îndeplinească lozinca partidului — de a ajunge din urmă țările industriale înaintate. Scepticii nu înțelegeau un lucru : faptele de eroism în muncă nu făceau parte din nomenclatură vechii economii Politice. In ajunul primului plan cincinal s-a pornit la o muncă planificată în condiții foarte grele. îmi amintesc că îndată după sărbătorirea a 11 ani de la Revoluția din Octombrie aproape jumătate din întreprinderile comerciale cu amănuntul din țară aparțineau neumanilor. Tot cam pe atunci aproape 97 la sută din întreaga suprafață arabilă se afla în mîinile proprietarilor individuali. Dacă se mai ia în considerație faptul că economia noastră depindea nu numai de importul de mașini ci și de importul de materii prime și de combustibil, va fi clar că de greu era pe atunci să se planifice economia națională. Cum se prezintă situația în prezent ? Calea a fost eliberată de aceste piedici. Partidul și guvernul nostru, societatea noastră, pot dispune de toate forțele și resursele țării. Aceasta este marea superioritate a orînduirii socialiste. Recent, un businessman canadian, președintele unei mari societăți comerciale care a vizitat Uniunea Sovietică, a făcut următoarea declarație senzațională : „Vizita în Uniunea Sovietică m-a adus în fața necesității imperioase de a-mi schimba părerea despre libera inițiativă. Am fost nevoit să recunosc cît de departe a ajuns Uniunea Sovietică cu sistemul său de proprietate de stat“. Planul septenal este o demonstrare a libertății societății noastre de a dispune de soarta sa, de viitorul său. De cîteva săptămîni se desfășoară discutarea de către întregul popor a planului de 7 ani. Aș putea spune chiar că cel de al XXI- lea Congres al Partidului a și început ! Da, el a început cu participarea membrilor de partid și a celor fără de partid, cu ajutorul radioului și presei, în cadrul nenumăratelor adunări ale colectivelor, în cadrul conferințelor de partid orășenești și raionale, întreaga țară desfășoară o gigantică dezbatere a viitorului său. Acesta este un fenomen de necrezut pentru capitalism, fără precedent în istorie ! In această dezbatere a milioanelor constă suflul comunismului, forța unității poporului. Se spun lucrurile cele mai diferite. La Lipețk trebuie construită o fabrică de aglomerare care să recupereze investițiile în doi ani. Oamenii de știință din Tallin au găsit noi metode pentru a se obține din șisturi polietilen, detergenți, lubrefianți, acetonă, fenol... Prin construirea de noi secții cheltuielile vor fi amortizate în decurs de doi ani. — Șisturile noastre sunt mai bune — declară oamenii muncii din Kazahstan — și, în afară de aceasta, avem și cărbune, dar — Deocamdată nu avem șisturi putem produce polietilen printr-o nouă metodă. Ea a fost descoperită de savantul M. Fedorov de la noi, se auide un glas din Tașkent. Vrem să construim o secție specială pentru producția polietiilenului din gaze... Se știe doar că în subsolul Buharei se află un mare zăcămînt de gaze naturale. In decurs de 7 ani conductele de gaze și petrol vor înainta cu 50.000 de kilometri — din Europa în Asia, din Uzbekistan spre Ural. In fiecare oră a zilei de muncă se vor construi cîte 3 kilometri de conducte principale — spun constructorii conductelor de gaze. Avem însă nevoie de mașini care să poată săpa șanțuri în pămîntul înghețat... Ekibastuz, Pavlodar, Karaganda constituie un nou important centru al industriei Kazahstanului. Aici cărbunele este scos la suprafața pământului cu ajutorul excavatoarelor. Producția de oțel va crește de 15 ori. Aici se află combinatul de îmbogățire a minereurilor de la Sokolov—Sarbai, unul dintre cele mai mari din țară. Minereurile vor fi trimise în Ural. Aceasta este a doua regiune din U.R.S.S. în ce privește producția de cereale. Aici se află minele de cupru de la Djezkazgan, unele dintre cele mai bogate din Uniunea Sovietică, aici se produce plumb, zinc, ciment... Kazahstanul, și în special regiunile lui centrale, au de îndeplinit un program gigantic de dezvoltare. Tocmai acolo însă apa este insuficientă. Apa este necesară industriei, este necesară agriculturii. Kazahstanul consideră că trebuie să construiască un rîu în lungime de 450 kilometri între Irtîș și Karaganda. Iar după Kazahstan urmează Siberia, Orientul îndepărtat. In adîncimile nesfîrșite ale lacului Baikal zace o uriașă forță energetică — milioane și milioane de kilowați... Este deosebit de interesant important modul în care se desfășișoară valorificarea regiunilor din Răsărit. Paralel cu construcția de uzine și centrale electrice — unele dintre cele mai mari din lume — se construiesc orașe ale științei, institute, biblioteci, laboratoare, cartiere de locuințe confortabile pentru oamenii de știință. Uriașul teritoriu pe care ar încăpea întreaga Europă are nevoie de un propriu centru științific și experimental. Este caracteristic pentru perspectivele acestor ținuturi că aici 100.000 de kW și miile de km. sunt măsuri obișnuite. Unde să fie instalat combinatul pentru aluminiu ? In apropiere de hidrocentrală sau în apropierea zăcămintelor ? Iar combinatul este unul dintre cele mai mari din lume ! Cînd să fie terminată conducta de petrol din Bașkiria ? Iar aceasta are o lungime de aproximativ 2.000 de km. Pe la Irkutsk la Krasnoiarsk și invers sînt trimise telegrame, scrisori și planuri. Două uzine constructoare de mașini grele învață una de la alta. Este vorba de uzina de la Irkutsk care a produs cu patru luni înainte de termen întregul utilaj pentru un combinat metalurgic din India și pentru un furnal de la Uhan (R. P. Chineză) și de uzina „Sibuarmaș“ (Uzina de mașini grele din Siberia) din Krasnoiarsk de la care au ce învăța toți constructorii de mașini din U.R.S.S. Uzinele sunt în întrecere. Ele au ajuns la concluzia că trebuie planificată pentru Siberia o uzină de motoare și de alte utilaje electrice. Acest lucru, este necesar și pentru Ulan-Ude, și pentru Gita, și pentru Ceremhovo, și pentru Kansk, și pentru Angarsk, și pentru Darasun. ... Așa se desfășoară consfătuirea de producție pe întreaga Uniune a milioanelor de oameni, așa acționează în statul sovietic democrația socialistă. Și poate, acesta, este prototipul planificării economiei naționale și chiar al conducerii întregii economii a planetei în era comunismului victorios ? Se poate imagina în mod convențional următorul (Continuare în pag. a IV-a) /