Dobrogea Nouă, martie 1959 (Anul 12, nr. 3292-3317)

1959-03-01 / nr. 3292

i^POOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'j .1 CX>t»OOOOOOOOOOOOOOCX5CX>OOC*OOOOOOOOOOOOOOOOGOOCxi 8 8 ß 8 8 O obișnuință folositoare Tinerii colectiviști din Comana și-au făcut o obișnuință din a veni zilnic la căminul cultural, unde citesc noutăți din presa cotidiană și revistele de specialitate, in legătură cu problemele agrare care-i interesează in mod deosebit. Pag. 2 fl DOBROGEA NOUA Nr. 3292 mucaim a ma mi mohul jb ihíi snna uimi fliiii BÍ Mling 11Î titi Activitatea căminului cultural din Pecineaga—in sprijinul întăririi economico-organizatorice c © AC. Și în comuna Pecineaga, ca în tot raionul Negru Vodă, activitatea cultural-educativă de masă pe perioada de iarnă a fost orientată în lumina sarcinilor izvorîte din planul Comitetului raional de partid și al comitetului executiv al Sfatului popular raional privind activitatea instituțiilor culturale pe perioada de iarnă. Obiectivul principal al activității căminului cultural din Pecineaga a fost stabilit într-o ședință a colectivului de conducere a căminului : întărirea economico - organizatorică a G.A.C. „Gh. Doja“ din Pecineaga, în lumina sarcinilor izvorîte din lucrările Consfătuirii de la Constanța. Și pentru ca să fie susținute cele mai acute probleme ale G.A.C.ului, a fost consultat consiliul de conducere al G.A.C.-ului și planul s-a întocmit sub atenta îndrumare a organizației de partid din G.A.C. Au fost totodată stabilite și formele de activitate prin care se va munci pentru ridicarea conștiinței colectiviștilor și anume : propaganda prin conferințe, munca cu cartea, agitația vizuală, munca artistică de masă, activitatea stației de radioamplificare, munca cu filmul, activitatea în cercuri. Demn de subliniat este faptul că la Pecineaga s-a reușit organizarea temeinică a unui colectiv de conferențiari care a trecut cu îndrăzneală la elaborarea de conferințe pe plan local, printre care amintim : „Planul de dezvoltare a G.A.C. Pecineaga“, „Cum se poate mări șeptelul de animale și sporirea producției animale“, „Importanța încorporării în sol a gunoiului de grajd“, „Dezvoltarea și păstrarea avutului obștesc, grija de căpetenie a fiecărui colectivist“ și altele. Ținerea unor asemenea conferințe la căminul cultural a avut influențe pozitive în educarea colectiviștilor, în ridicarea conștiinței lor. Astfel, nu mai departe, gunoiul de grajd care zăcea prin curțile colectiviștilor și pe la marginea satului a fost transportat la cîmp. Colectiviștii au mai mare interes față de avutul obștesc și nu de mult, cu prilejul unei adunări generale, ei au criticat consiliul de conducere pentru faptul că tineretul bovin al gospodăriei nu este îngrijit așa cum trebuie. Conferințele ținute la cămin, privind sarcinile din planul de perspectivă, adresîndu-se direct colectiviștilor pentru ce producții trebuie să lupte, au făcut ca fiecare colectivist să cunoască sarcinile de producție ce-i stau în față, provocînd discuții între oameni. Cu prilejul adunării generale de dare de seamă a consiliului de conducere pe anul 1958, mulți colectiviști s-au chemat la întrecere pe bază de cifre concrete de producție, și, de asemenea, s-au chemat la întrecere echipele și brigăzile. O atenție deosebită s-a dat popularizării cărții prin recenzii, prin organizarea de vitrine cu cărți, prin stația de radioamplificare, prin anunțuri operative de cărțile noi venite sau de cărțile agrotehnice specifice muncilor agricole din perioada respectivă, prin colportajul cărților la domiciliul cititorilor. Folosind asemenea metode, harta comunei aflată la bibiliotecă a însemnat nu de mult cu roșu ultima casă, semn că nu mai e nici o casă în Pecineaga în care să nu fi pătruns cel puțin o carte. Prin bibliotecile de casă, la cercurile de Citit, prin toate formele, o atenție deosebită s-a dat răspândirii în masă a cărților agrozootehnice pentru mobilizarea colectiviștilor la aplicarea regulilor agrotehnice, la a face lucru de calitate și la timp. Ca urmare a faptului că aoi au fost citite de colectiviști peste 200 de broșuri agrotehnice, colectiviștii nu numai că fac lucrări de bună calitate și la timp, dar au început să ia atitudine hotărîtă împotriva celor care fac lucru de mîntuială alergînd după norme, cum s-a întâmplat cu tovarășii Vasile Stoian, Enache Vasile, Anghel Roman și alții, care au fost aspru criticați de colectiviști în adunarea generală. Munca artistică a fost canalizată și ea spre mobilizarea colectiviștilor la întărirea economico-organizatorică a G.A.C. Corurile, piesele de teatru, dansurile și îndeosebi brigada artistică de agitație au adus un aport concret îndeplinirii sarcinilor propuse de căminul cultural. Insistăm mai mult asupra celor 7 texte elaborate de colectivul de creație al brigăzii artistice de agitație care, puse atent în scenă, au popularizat numeroasele exemple pozitive din gospodăria colectivă, au popularizat metodele bune de muncă, au scos în evidență viața fericită, lipsită de griji, pe care o duc colectiviștii azi, în raport cu viața grea de pe timpul burghezomoșierimii, au chemat masele la acțiunile patriotice de înfrumusețare a comunei, de refacere a drumurilor, au criticat cu asprime mentalitățile înapoiate ale unor colectiviști, munca superficială a altora etc. In fiecare program nou al brigăzii artistice de agitație, ținta principală era întărirea economicoorganizatorică a G.A.C. și în primul rînd, a sporirii neîncetate a fondului de bază (indivizibil). Iată ce se spune intr-un program printre altele : Precum omul gospodar Pune cărămizi la casă, Punind la fondul de bază Șeptelul îl vom mări. Noi construcții vom zidi, Colectiva s-o-ntări. Și de-i colectiva tare Și venitul nostru-i mare. Nici problema participării femeilor la muncă nu a fost neglijată de brigada artistică de agitație. Iată, de pildă, forma în care a fost popularizată o harnică colectivistă : Și-n registru de citești La partidă ce găsești ? . La-nceput de Brumărel. Nici mai mult, nici mai nițel Zile-o sută șaptezeci Făcute singură, deci, Ne cinstește an de an, Asta-i Aneta Pirvan. Asigurînd un conținut tot mai concret legat de sarcinile de producție ale G.A.C.-ului, de problemele întăririi economico-organizatorice a gospodăriei colective, textele brigăzii artistice de agitație din Peciineaga marchează salturi calitative de la un program la altul. O bună metodă a folosit colectivul de conducere al căminului cultural din Pecineaga în ce privește munca cu filmul. La filme se fac prezentări nu asupra acțiunii, ci a conținutului de idei, astfel ca spectatorul să-l înțeleagă mai bine. Filmele și jurnalele cu teme agrozootehnice au fost vizionate în colectiv, pe brigăzi de lucru ale G.A.C.-ului, și după aceea s-au făcut discute conduse de brigadier asupra celor vizionate și a învățămintelor trase ce se pot aplica în muncile de la gospodăria colectivă. Fără îndoială că organizarea unei asemenea activități la căminul cultural din Pecineaga are influențe pozitive asupra creșterii conștiinței, colectiviștilor, și aceasta ne-o dovedesc și rezultatele pe care le obține G.A.C. din Pecineaga pe drumul întăririi economico-organizatorice și al dezvoltării sale multilaterale. Merite deosebite în desfășurarea unei asemenea activități are în primul rînd organizația de partid din G.A.C., care și-a făcut o preocupare atentă din munca culturaleducativă de masă. Comuniștii Zoia Dumitru, Vlăduț Nicolae, Șerbănescu Ion, Stan Toader și alții se preocupă îndeaproape de această problemă. Nu mai puțin adevărat este însă că și comitetul executiv al Sfatului popular comunal a condus cu competență această muncă, iar consiliul de conducere al G.A.C. a sprijinit-o materialicește cu toate cele necesare. Directorul căminului cultural, tov. Marghiolu Ștefan, a fost sufletul activității de fiecare zi, și cînd întâmpina unele greutăți, cerea sprijinul organizației de partid sau al comitetului executiv de unde primea ajutor imediat. Totuși la Pecineaga ar trebui să se treacă la o activitate de masă mai organizată. Colectivul căminului cultural trebuie să inițieze acțiuni de 3-4 ori pe săptămînă, în așa fel ca țăranii colectiviști să vină în număr cit mai mare. Intîlnire la concurs In prezent, se desfășoară faza intercomunală a celui de al V-lea concurs artistic de amatori al formațiilor cotate, coregrafice, brigăzilor artistice de agitație, soliștilor vocali, instrumentiștilor și dansatorilor„ g Pregătiri, emoții, bucurii... ca la orice concurs. Iată citeva aspecte 8 din raionul Negru Vodă: LA BARAGANU Aci s-au întilnit la concurs formnațiile din Bărăganu, Cumpăna și 8 Straja. Cele mai bune au fost corul 8 căminului cultural din Bărăganu și * formația de dansuri a căminului 8 cultural din Straja. Formația din ? Cumpăna” s-a resemnat, și la cor, și la dansuri, cu locul doi. Pe primul loc la soliști dansatori s-au clasat bătrînul lugănaru Petre, in virstă de 78 de ani, din Bărăganu, 8 iar solista vocală Verdeș Dumitra ji din Cumpăna a adus de data aceasta comuna sa pe locul întîi. 8 LA OSMANCEA Toate primele locuri le-au omorat formațiile de artiști amatori din Osmancea : corul de colectiviști romini, organizat pe 3 voci, corul de colectiviști tătari, organizat pe 2 1 voci, echipa de dansatori români, 8 echipa de dansatori tătari. Doar o solistă vocală de la Ciobăniță, colectivista Popa Elena, a reușit să se impună înaintea celorlalți. ji Subliniem cu acest prilej că acest succes al formației comunei Osmancea se datorează îndeosebi atenției pe care organele locale de partid și de stat o dau muncii cultturale și entuziasmului membrilor scorpului didactic, care muncesc că si dragoste in munca culturală, în cîteva rînduri j . In raionul Negru Vodă sinit peste 3.200 de artiști amatori care activează in 192 formații diferite. 1 • Față de anul trecut, in acest an, numărul formațiilor a crescut 8 cu încă 26, cu 2 coruri romînești, un cor tătăresc, 4 formații de dansuri românești, 5 formații de dansuri tătărești, 8 brigăzi artistice și de agitație și cu 6 formații de teatru. ' 8 1g ® Formația coregrafică a Casei 8 raionale de cultură Negru Vodă ji pregătește două interesante dansuri cu temă, sub îngrijirea instructorului artistic Dinu Constantin. Ele sunt: „Hora înfrățirii“ ji și „Dansul eliberării“. Pentru materiale de practică ji culturală, G.A.C.-urile din raionul 8068 Negru Vodă au cheltuit In anul jr › 1958 suma de 486.171 lei. 8 . Anul acesta, in luna ianuarie, 1 au fost instalate încă două cinemtamatografe la Plopeni și Tuzlas O * y 8 88 8 Asigurarea unui conținut corespunzător textelor pentru brigăzile artistice de agitație In ultima vreme, mai precis în această iarnă, și în raionul Negru Vodă a început să existe o mai puternică opțiune de masă pentru constituirea de brigăzi artistice de agitație. Astfel, de uvnde pînă nu de mult timp existau numai 9 brigăzi artistice de agitație, dintre care 6 aveau o activitate permanentă, astăzi numărul acestora a crescut la 17, unele din cele noi prezentând deja programele, altele fiind încă în curs de pregătire. Pentru sprijinirea activității brigăzilor artistice de agitație, în vederea orientării acestora asupra unuii conținut cît mai valoros al textelor și a modului de interpretare, Casa raională de cultură Negru Vodă duce o susținută muncă de îndrumare metodică. In primul rînd, s-a luat mănurra ca fiecare text nou de brigadă să fie prezentat spre aprobare Casei raionale de cultură. Astfel, s-au putut baza unele greșeli care se strecuraseră în textila brigăzii artistice de agitație de la Limanu. Cu acest colectiv s-a lucrat la îmbunătățirea conținutului textului, deplasîndu-se un activist a casei de cultură în comună, pentru a nu întîrzia munca de pregătire a brigăzii. De asemenea, prin această măsură s-a putut da spre refacere textul brigăzii din Chirnogeni, care nu corespundea sarcinilor actuale ale construcției socialiste și nici nevoilor comunei, dîndu-se totodată indicații asupra conținutului textului, asupra problemelor care trebuie atacate. In vederea unei mai temeinice cunoașteri a problemelor de conținut în ce privește textele brigăzilor artistice de agitație, s-a organizat o consfătuire pe gen cu instructorii brigăzilor artistice de agitație, cu care prilej aceștia au fost instruiți, iar în curînd va avea loc o nouă consfătuire asemănătoare cînd se vor prezenta și două programe de brigadă (de la Pecineaga și „23 August“) pe marginea cărora se vor face discuții. La sfârșitul lunii martie, este prevăzut un schimb de experiență între toate colectivele brigăzilor artistice de agitație din raion, cînd vor fi invitate și colectivele de creație. După vizionarea programelor, va avea loc o discuție la care vor participa instructorii brigăzilor artistice de agitație, membrii colectivelor de creație și directorii căminelor culturale. Problema centrală, care conduce toată această acțiune, este conținutul textelor: în ce măsură corespund ele sarcinilor celor mai principale ale construcției socialiste la sate și în special ale întăririi economico-organizatorice a G.A.C.-urilor, cum se militează pentru mobilizarea colectiviștilor la înfăptuirea hotărîrilor partidului și guvernului, cum este asigurat spiritul de partid în conținutul programelor, ideile care fac obiectul textului etc. Și pentru că în raionul Negru Vodă problema textelor originale este încă o problemă nerezolvată, Casa raională de cultură Negru Vodă a apelat la sprijinul Casei raionale de cultură Fetești și al Casei de cultură Cernavoda pentru a o ajuta cu texte. .... Seara era geroasă, totuși sala căminului cultural din Topraisar era înțesată de lume. Cei care nu mai aveau loc și ședeau în picioare ,discutau cu aprindere că minunata construcție a noului cămin începută și neterminată putea să fie mai mult în atenția comitetului executiv al sfatului popular comunal. Doar există fonduri. Ce se petrecea în seara aceea la căminul cultural din Topraisar ? Un lucru neobișnuit. Era o adunare populară. Păi, lucrul acesta e destul de des, se vor ridica obiecțiuni. Da, e adevărat. Dar adunarea populară de la Topraisar urma să analizeze activitatea colectivului de conducere a căminului cultural și a bibliotecii și să treacă la alegerea noului colectiv de conducere. Mai întîi, au fost prezentate dările de seamă a căminului cultural și a bibliotecii. Darea de seamă asupra activității căminului a fost mai completă, cea privitor la munca cu cartea, foarte slabă. Discuțiile au fost însă peste așteptări de rodnice. Mai întîi timide, apoi tumultuoase, pline de conținut. Mulți cetățeni au luat cuvîntul : colectiviști, învățători, salariați ai sfatului popular comunal, membri ai formațiilor artistice de amatori. Cu mult curaj au spus lucrurilor pe nume tovarășii C. Pătrăhău, I. Hanu, Niță Ștefan, H. Gelil și alții. Din darea de seamă și din discuțiile purtate a ieșit în evidență că Alegerea noului colectiv de a căminului cultural, de temeinică analiză a 1958 activitatea căminului cultural a fost destul de slabă și că abia din toamnă a început să se învioreze. Scoțînd în evidență activitatea colectivului de conferențiari, care s-a achitat mulțumitor de sarcini, cît și faptul că în ultima vreme s-a îmbunătățit activitatea artistică de masă, cei ce au luat cuvîntul au criticat cu asprime lipsa folosirii formelor variate ale muncii culturale. — O conferință, un scurt program artistic care de regulă era același, și atîta tot. — De ce nu s-au organizat temeinic cercurile ? — Noi nu putem avea brigadă artistică de agitație ? — Unde sînt acțiunile de masă pe care trebuie să le organizeze conducerea căminului cultural, serile culturale etc. ? Și rînd pe rînd, din cuvîntul fiecărui vorbitor, ieșea în evidență faptul că activitatea căminului cultural n-a satisfăcut măsele de oameni ai muncii din comună. Au fost arătate și cauzele. Colectivul de conducere a căminului cultural a figurat doar pe hîrtie. Membrii lui n-au activat și nici nu s-au adunat vreodată pentru a stabili un In cea mai mare parte a anului plan de muncă, cu sarcini concrete conducere prilej muncii pentru fiecare. Directorul căminului cultural, tov. Refkc, a lucrat de unul singur și făcea lucrul acesta doar atunci cînd se îngrămădeau întrebările despre felul cum merge munca culturală. Nici comitetul executiv al sfatului popular comunal n-a condus cu hotărîre munca cultural-educativă de masă. E drept că a făcut cîteva ședințe, a analizat, a tras la răspundere pe directorul de carnii și cu aceasta a considerat totul isprăvit. De măsuri concrete, de mobilizarea tuturor intelectualilor din comună la activitatea culturală, de controlarea cadrelor didactice despre felul cum își îndeplinesc cele 6 ore pe săptămînă în sprijinirea muncii culturale, de condiții pentru formațiile artistice ale căminului, activizarea colectivului de conducere a căminului cultural și altele, nici vorbă. Cît privește munca cu cartea, adunarea populară a criticat pe bibliotecara Petre Lucreția care, deși școlarizată pentru această activitate, s-a transformat intr-un funcționar ce așteaptă ia birou să vină cineva pentru a lua cărți, făcînd și acest lucru cu plictiseală, iar alteori nefăcîndu-l nici pe acesta, la ușa bibliotecii fiind găsit lacătul. Slaba activitate, sub orice critică, a bibliotecii, cît și nepăsarea totală a bibliotecarei, au făcut ca munca cu cartea să se desfășoare defectuos, deși condițiile existente — cărți suficiente, o spațioasă sală de lectură — permiteau aci realizarea unei activități bogate. Și în această problemă a fost criticat comitetul executiv al sfatului popular comunal pentru faptul că n-a controlat activitatea bibliotecarei, deși aceasta și-a încasat cu regularitate salariul. Actunnea populară a ales cu competență noul colectiv de conducere a căminului cultural și noul colectiv de conducere a bibliotecii. In planul de măsuri pe care aceste colective și l-au întocmit figurează printre altele trecerea la o susținută activitate de masă în cadrul căminului cultural pusă în slujba întăririi economico-organizatorice a G.A.C.-ului, prin organizarea de cel puțin 3 acțiuni pe săptămînă, îmbunătățirea activității artistice, formarea unei brigăzi artistice de agitație, organizarea de acțiuni de masă pentru răspândirea cărții în rîndurile colectiviștilor, prin activizarea bibliotecilor de casă, prin seri de ghicitori literare, recenzii, prezentări de cărți etc. La Topraisar, alegerea noului colectiv de conducere a căminului cultural și a bibliotecii se poate spune că a constituit o temeinică analiză a muncii cultural-educative de masă și o cotitură pentru continua îmbunătățire a acesteia. Cartea poate și trebuie să pătrundă mai mult in mase Privită în ansamblu, nu se poate spune că munca cu cartea nu a înregistrat progrese simțitoare față de anii trecuți. Anul acesta, pe lunile ianuarie și februarie se constată o creștere a numărului de cititori în raport cu aceeași perioadă a anului trecut și în același timp o mai mare cerere a literaturii politice. Pătrunderea cărții într-o măsură mereu crescîndă în rîndurile maselor se datorează faptului că în multe locuri s-a trecut la activizarea și, acolo unde a fost nevoie, la reorganizarea bibliotecilor de casă și că s-a folosit mai mult de către bibliotecari metoda colportajului de cărți. De asemenea, acțiunile de masă ca: seri de ghicitori literare, recenzii, prezentări, seri de basme pentru copii etc., pe lângă caracterul lor educativ, au făcut în același timp să crească numărul cititorilor. Anul acesta, numai în luna ianuarie s-au înregistrat cu 1.300 cititori mai mult pe întreg raionul decât în aceeași lună a anului trecut. Și ca un fapt pozitiv, 7 la sută din cărțile citite sunt cărți politice, iar 15 la sută sunt cărți agrozootehnice, față de 3 și respectiv 9 la sută, cît a fost în anul 1958. La biblioteca din comuna „23 August“, pe luna ianuarie au fost 126 cititori, față de 580 cît s-au înregistrat în tot cursul anului 1958. Totuși, față de posibilitățile existente în raionul Negru Vodă (o bibiliotecă raională, 10 biblioteci sătești și 46 biblioteci de cămine, toate acestea dispunînd de un fond de 117.000 volume) situația răspândirii cărții în rîndurile maselor muncitoare lasă încă mult de dorit. Conducerea bibliotecii raionale nu s-a preocupat suficient de activizarea bibliotecarilor din raion și nici nu și-a axat planul pe o muncă concretă de îndrumare, ducînd o activitate funcționărească, la sediu, neavînd ieșiri pe teren, mulțumiindu-se cu chemarea bibliotecarilor, din cînd în cînd, la reședința de raion pentru a le trasa sarcini, în cele mai dese cazuri, șablon. Multe din cele 216 biblioteci de casă sunt formal constituite. Biblioteca raională (bibliotecar șef tov. Moga Ion) nu a popularizat metodele bune folosite de unele biblioteci de casă, ca cea din Pecineaga, condusă de deputata Fila Logofetescu, și nici n-a luat toate măsurile pentru activizarea bibliotecilor de casă. Așa se face că în raionul Negru Vodă, munca cu cartea se desfășoară încă nesistematic și că în multe comune și sate aceasta este ruptă de sarcina de sprijinire a problemelor de producție, a întăririi economico - organizatorice G. A. C.-urilor. La Independența, Cumpăna, Cotu Văii, Topraisar și altele, bibliotecile au o slabă activitate, neexistînd preocupare pentru atragerea cititorilor. Există această stare de lucruri și datorită secției raionale de învățămînt și cultură care, cu toate că a primit un sprijin prețios din partea comitetului executiv raional și a Comitetului raional de partid, nu a luat nici o măsură ca activiștii bibliotecii raionale să rupă cu metoda funcționărească de muncă care a început să îmbrace forma birocratismului, să-i determine pe aceștia să iasă mai mult în teren, să treacă la desfășurarea unei munci politice de răspîndire a cărții în rîndurile maselor. Pentru ca și in raionul Negru Vodă munca cu cartea să se desfășoare la nivelul condițiilor și posibilităților existente, este nevoie ca neîntârziat activiștii bibliotecii raionale să-și corecteze stilul de muncă, să treacă la o îndrumare metodică calificată a bibliotecarilor și să vegheze ca munca cu cartea să se îmbunătățească, axînd această muncă pe educarea maselor, pentru a le ridica nivelul conștiinței, pe creșterea nivelului cultural al maselor de colectiviști, ceea ce se va răsfrânge în bine asupra problemelor de producție și a întăririi necontenite a G.A.C.urilor, sarcină de bază în orientarea activității bibliotecii raionale Negru Vodă. CE TREBUIE FĂCUT ÎN VIITOR In raionul Negru Vodă, datorită preocupării tot mai atente a Comitetului raional de partid și într-o bună măsură și a comitetului executiv al Sfatului popular raional, început în ultimul timp să se desfăașoare o muncă cultural-educativă de masă mai bogată în conținut, să existe un interes mai mare în rândurile activiștilor culturali de a duce această muncă la nivelul sarcinilor construcției socialiste. Sunt comune, unde instituțiile culturale militează activ pentru ridicarea conștiinței maselor de colectiviști, pentru întărirea economico-organizatorică G.A.C.-urilor. Printre acestea se pot a număra căminele culturale din Pecineaga, Cumpăna, Limanu, Osmancea și altele. Ca un lucru pozitiv subliniem faptul că Comitetul raional de partid a reușit să imprime comitetelor comunale de partid și birourilor organizațiilor de bază din G.A.C.-uri dorința unei preocupări mai mari față de munca cultural-educativă de masă, de conținutul ei, și să analizeze periodic modul cum se desfășoară aceasta. Cu toate acestea, nu peste tot locul munca culturală este axată pe probleme majore ca întărirea economico-organizatorică a G.A.C.-urilor, ridicarea conștiinței oamenilor muncii, dezvoltarea patriotismului Socialist etc Sunt încă multe comitete executive ale sfaturilor populare comunale care lasă de cămin sau de seama directorului bibliotecarilor răspunderea față de munca culturală. (De exemplu Plopeni, Topraisar, Independența, Cotu Văii). Or, este știut că munca cultural-educativă de masă este o muncă de care răspunde direct organul local al puterii de stat și acesta are datoria de a interveni ori de câte ori este nevoie pentru sprijinirea desfășurării unei bogate și variate munci culturale. In perioada aceasta, în raionul Negru Vodă trebuie pus decentul pe desfășurarea mai multor acțiuni de masă la căminul cultural și la bibliotecă. De 3-4 ori pe săptămînă, fiecare cămin cultural să-șî prevadă un plan și să organizeze acțiuni de masă, unde se pot prezenta conferințe, se pot organiza convorbiri intre școală și familie pe o anumită temă, convorbiri intre inginerul agronom și gospodine, pentru cultivarea cu legume și zarzavaturi a locului dimprejurul casei, discuții intre tineri și un comunist în virstă pe o temă educativă, seri culturale și eite alte manifestări, toate îmbinate cu scurte programe artistice. Totodată, in această perioadă, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, sub directa îndrumare a comitetelor comunale de partid, trebuie să ia toate măsurile ca in fiecare comună, acolo unde n-au luat încă ființă, să se constituie brigăzi artistice de agitație ale căror programe să militeze activ pentru întărirea economico-organizatorică a G.A.C.-urilor, pentru educarea oamenilor muncii un spirit nou, socialist. Bibliotecarii să organizeze de asemenea 2-3 acțiuni de masă pe săptămînă ca: seri de ghicitori literare, recenzii, prezentări de cărți, discuții pe o temă cu cititorii, seri de basme cu copiii și altele care, peîngă caracterul lor educativ, atrag noi cititori spre bibliotecă. Trecerea la o puternică activitate de masă a instituțiilor culturale din raionul Negru Vodă va duce fără îndoială la creșterea conștiinței maselor, la dezvoltarea patriotismului socialist și, printr-o puternică tematică a conținutului acestei munci, la o sprijinire concretă a întăriri economico-organizatorice a G.A.C.-urilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, comitetele comunale de partid, trebuie să conducă mai competent problemele muncii cultural-educative de masă și să asigure ca in conținutul acesteia locul principal să-l ocupe mobilizarea maselor de colectiviști la înfăptuirea hotărîrilor partidului și guvernului și îndeosebi a sarcinilor izvorîte din Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 și a Hotărîrii Conferinței regionale de partid. Asemenea condiții există în raionul Negru Vodă. t «••■•O..