Dobrogea Nouă, noiembrie 1959 (Anul 12, nr. 3499-3523)

1959-11-01 / nr. 3499

X -< Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional A­nul XII Nr. 3499 Duminică 1 noiembrie 19­59 4 pagini 20 bani SA SE INTENSIFICE RITMUL ACTUALELOR LUCRĂRI AGRICOLE Cunoscind din experiența anilor precedenți că însămințările făcute în timpii optimi aduc sporuri însemnate de recolte la hectar, muncitorii, me­canizatorii și colectiviștii din unitățile agricole de stat și colective din regiu­nea noastră au intensificat ritmul la însămințările din această toamnă și ss-au terminat intr-un timp scurt, si­tuîndu-se fruntași pe țară. Din păcate, insă, nu toate lucrările din actuala campanie s-au bucurat de aceeași a­­tenție din partea organelor de partid și de stat din aceste uni­tăți, fapt pentru care, multe din ele sînt rămase destul de mult în urmă. De pildă, pînă la data de 30 octombrie, arăturile adinei de toamnă au fost făcute, pe întreaga regiune, nu­mai în proporție de 58 la sută. In­­ special, față de posibilitățile existente, ritmul la arăturile adînci este mai slab în gospodăriile agricole de stat, care n-au reușit să execute decît un procent de 42,74 la sută din suprafața planificată. Față de procentul de 63 la sută, realizat de toate gospodăriile agricole colective din regiune, sînt râmase mult în urmă raioanele Ada­mclisi (57 la sută), Negru Vodă (59 la sută) și Tulcea (61 la sută), frun­tașe fiind gospodăriile agricole colec­tive din raza orașului Constanța (59 la sută) și raioanele Hîrșova și Med­gidia (68 la sută). Tot pînă la aceeași dată, recoltatul porumbului s-a fă­cut în proporție de 89 la sută, codate fiind tot raioanele Negru Vodă (72 la sută) și Tulcea (79 la sută). In cursul sâptâmînii trecute, nu s-a recoltat nici un hectar de porumb în raioanele Fetești și Hîrșova. Cu toate că anul care a trecut a fost secetos, recoltele mari au fost evidente pe suprafețele de pămînt în care s-au încorporat îngrășăminte na­turale și chimice. Din păcate, deși există posibilități mari, în toamna a­­ceasta, în toată regiunea, s-au admi­nistrat îngrășăminte naturale numai pe 6.205 ha de teren și îngrășăminte chimice pe 74.891 de ha. Foarte puțin au folosit îngrășămintele naturale gospodăriile colective din raza orașului Con­stanța (4,70 la sută), cele din Fetești (5,63 la sută) și cele din Negru Vodă (7 la sută). Față de această situație, se impu­ne să fie intensificat ritmul lucrărilor agricole din această campanie. S.M.T.- urile și gospodăriile agricole de stat să folosească întreg parcul de trac­toare la arături adînci, să folosească toată capacitatea lor, să mărească viteza zilnică de lucru, pentru ca nici un hectar de pămînt să nu rămînă nearat în această toamnă. De ase­menea, să se termine recoltatul po­rumbului și să se evacueze cocenii, pentru a se putea ara. Conducerile gospodăriilor colective să ia măsuri pentru a se căra la timp tot gunoiul de grajd existent în platforme. UNA PE ZI Pe autobusele de pe traseele o­­rașului nostru mai sînt aniii lu­crători ai I.C.C.-ulu­i­ care nu res­pectă timpul de staționare, lăsîn­d pasagerii în stații sau trecînd fără să oprească în stație. — Și ăsta este fără oprire... Insilozarea furajelor G. A. C. in Dezvoltarea sectorului zootehnic a spus anul acesta in fața G.A.C.-urilor sarcina însemnată de a însiloza cu­ mai multe furaje. Cele mai multe gos­podării colective au înțeles acest lu­cru. Pînă la această dată gospodăriile agricole colective din regiunea noas­tră» au insparat o cantitate de 398.516 tone furaje. Această acțiune mai poate și trebuie continuată prin valorifica­rea Cocenilor recoltați. PREOCUPARE DEOSEBITĂ Brigada din secț­ia rafinărie a Fabricii de ulei „Argus", pe care o conduce Cristea Vă­lenii, a primit drape­lul de fruntașă pe sec­ție. Pe luna octombrie, pină la data de 25, a avut o depășire de plan de 5 la sută. Preocuparea pe care o manifestă comunis­tul Cristea Valeriu pentru buna desfășu­rare a procesului de producție este deose­bită. In clișeul nos­tru , Cristea Valeriu împreună cu ing. To­­fan Stana verifică sis­temul de ungere a pompelor. k RECOLTAREA OREZULUI E PE SFIRȘITE In raioanele în care se cultivă orezul, gos­podăriile agricole co­lective, urmînd exem­plul gospodăriilor­gricole de stat, au fr­a­­gentat terminarea re­coltatului acestei cul­turi aducătoare de în­semnate veritu­ri bă­nești. La această dată, situația se prezintă ast­fel : în raionul Fe­tești au fost recoltate și treierate peste 2.203 ha, ceea ce reprezintă 95,52 la sută față de întreagă suprafață pe care au cultivat-o. Demne de lăudat sînt gospodăriile agricole colective din raioanele Hîrșova și Istria, care au terminat în între­gime recoltatul și strîn­­sul orezului. Unul din bulevardele orașului... Vara aceasta, oaspeții care ne-au vizitat orașul au avut, in drum spre Mamaia, numai superlative pentru noua înfățișare a bulevar­­dului V. I. Lenin, cu nesfirșitul său covor roșu de „calina indica", cu baia luminilor de neon ce-l îm­brățișează de cum se lasă insera­rea, cu elegante­le troleibuse străbat. Pentru ce­ l la anul, bulevar­dul se pregătește încă de acum să poarte haină și mai frumoasă... •k Lucrarea e încredințată unui grup de constructori de drumuri din cadrul T.C.E.H., pe­­ care-i condu­ce tinărul șef de lot Drăgan Ma­rian. Prima etapă —, cea mai im­portantă și mai greu de realizat — cuprinde porțiunea de la piața So­­veja pină la podul pescăriei. Acolo, bulevardul avea un singur braț — un singur „fir", cum spun con­structorii. In vară, troleibuzele fo­loseau la întoarcerea spre oraș un drum improvizat. Acum „firul II“ al bulevardului e aproape gata. Nu peste mult timp, el va fi des­chis circulației. De mult, insă, au­ început lucrările de pavare și a noul bulevard.­­ Astfel, mânca nu s-a oprit de loc. ★ Constructorii au la indemină toa­te utilajele de care au nevoie. La autogreder lucrează unul dintre cei mai buni grederiști ai trustu­lui. Mein Nicolae. Autogrederul e „scula principală" (altă expresie consacrată) a constructorilor: sa­pă, scarifică piatra, o poartă, o întinde pe drum etc. Cind e folo­sită cum trebuie, ca in cazul de față, „scula" aceasta e cu atit mai folositoare. Compresorul e tot așa de indispensabil lucrărilor de dru­muri. Doar, după fiecare rind de nisip, piatră spartă, macadam, savură (și cite ar mai fi) care se așterne pe șosea, compresorul trebuie să „cilindreze" șoseaua. Comunistul Răileanu Ionel e vechi in meserie. S-a învățat meserie pe o mulțime de compresoriști tineri. Două lucruri ține să-mi spună': „Bună mașină e „Progresul" ăsta". Asta înseamnă că e mulțumit de compresorul fabricat la Uzinele „Progresul" Brăila. Și... „Poți fi.. bulevardului înainte să se strice vremea. O facem în cinstea lui 7 Noiembrie". Ceea ce trebuie cre­zut, pentru că vorbește un vechi și priceput muncitor și un comu­nist. Dar pe lot mai lucrează oameni harnici: „bordurară" mulți Vii cu Ion, Florea Vasile și ceilalți din echipa lor, cele 3 echipe de pava­tori dintre care cei mai buni sunt : Anghel Constantin și Costea Zile, constructorii Ionescu Alexan­dru și Măgureanu Dumitru etc., etc. ★ ... La serviciul tehnic, șeful lotului discută cu cei din cadrul serviciului care făcuseră ultima mă­surătoare pe teren. mp — Ai pe­ luna aceasta peste 7.000 pavaje, ceea ce e mult mai mult decât Nanul. S-au montat bor­duri mari până aproape de profilul 15, adică 1.700 metri liniari, pe firul II sunt aproape gata 800 me­tri borduri mici pentru încadrarea trotuarelor de beton. Tot aici s-au mai făcut reprofilări, au­ realizat peste tot fundațiile­ de piatră. Și enumerarea­­ continuă: — Dacă ai să însemni aceste cifre, — îmi spu­ne șeful lotului — să nu uiți să în­semni că mult aju­tor am primit din partea cetățeni­lor. Numai intr-o singură că din septembrie, de pildă, dumini­ci au desfăcut prin muncă patriotică pes­te 5.000 mp pavaje și 800 mp pia­tră. Asta ne-a și ajutat să lucrăm cu două treimi din numărul de oameni planificați și să facem eco­nomii la fondul de salarii. ★ ... Deocamdată, lucrările au ajuns in piața Soveja. După sirguința pe care o depun constructorii, poți fi sigur că ei se străduiesc ca an­gajamentul tor despre care­ îmi vorbea comunistul Răileanu, de a termina in cinstea sărbătorii relui Octombrie, lucrările pină Ma­cit vă ține timpul frumos, va fi reali­zat. In curînd, lucrările se vor întinde și în oraș, pe tot firul bu­levardului, pentru a-i da acestuia înclinațiile cerute de transportul cu mijloace moderne de circulație. In primăvară lucrările vor fi termina­te. Va fi un bulevard și mai fru­mos decît pînă acum. Mai depar­te de podul pescăriei, se întinde un alt șantier. E al noului bulevard ce se construiește pe malul Siut­ghio­­lului,pină la capătul stațiunii Ma­maia și mai încolo. Despre aceasta, cu altă ocazie. M.­ĂLTINEANU CU BLOC NOTELUL PE ȘANTIER vechiului bulevard. Dar n­u a fost­­ sigur că terminăm partea asta de­loc simplă. Principala preocupa­re a constructorilor a fost să rea­lizeze o lucrare solidă, trainică. Pentru aceasta, au așezat un drum zeci și sute de tone de materiale La fel, s-au străduit s-o exe­cute iin timpul cel mai scurt. La un mo­ment dat, nu prea aveau sufici­ente pavele și atunci au hotarit sa desfacă pavajul de pe artera din dreapta și să folosească pavelele la Se înfăptuiesc angajamentele cu caracter social-cultural din contractele colective In peste 150 de în­treprinderi industriale, S.M.T.-uri și G.A.S.-uri .lin regiunea stanța s-a analizat Con­fe­sul cum au fost înde­plinite obligațiile re­ciproce din contracte­le colective pe anul în curs. Din analiza tă­cută, a reieșit că an­gajamentele luate de ambele părți, și care aveau termen de rea­lizare pînă la 30 sep­tembrie, au fost în­deplinite în marea lor majoritate. O atenție deosebită s-a acordat angajamentelor cu ca­racter social-cultural din contractele tive pe anul în colec­curs. Astfel, la întreprinde­rea Baza III petrol din Constanța, din de 38 obligațiuni totalul asu­mate prin contractul colectiv pe anul în curs, 35 au și fost reali­zate în primele 9 luni ale anului. Printre a­cestea, se numără con­struirea unui depozit nou în­ orașul Con­stanța și darea în fo­losință a unei spălătorii mecanice, la depozitul nr. 2, amenajarea unui parc la depozitul nr. 1 și darea în fo­losință a unui nu­măr de 17 apartamente construite din fondul întreprinderii prin Sfa­tul popular orășenesc. La fel, la Uzina de superfosfați și acid sul­furic de la Năvodari s-au construit și dat în folosință în acest an 48 de apartamente, două băi­ muncitorești, s-au amenajat două colțuri roșii,­ parcuri și spații verzi.. Aceeași atenție s-a acordat­­ înfăptuirii an­gajamentelor cu ca­racter social-cultural din contractele de și în­ unitățile colecti­cole din regiune, agri­ca G.A.S. Peștera, bună­oară, au fost îndepli­nite toate cele 36 o­­biective cu social-cultural, caracter prin­tre­­ care: darea în folosință a clubului muncitoresc, amenaja­rea unei grădini de va­ră și a unei săli de mese în aer liber, mă­rirea cantinei și dota­rea ei, cu tot inventa­rul necesar unei mai bune deserviri ,cît și altele. De asemenea, la G.A.S. Săcele s-a con­struit un dormitor co­mun pentru muncit­ori și o locuință munci­torească cu 4 aparta­mente și se va mai termina pînă la sfîrși­­tul anului construcția unui grajd pentru 100 de vite mari și a unui atelier mecanic, la G.A.S. Lipnița s-a ter­minat construirea unei cantine, iar Albești a fost la S.M.T. dat în folosință un cinema­tograf. . — Vreau sa lucrez și sa trăiesc in Dobrogen Sinteni emoționați de chemare­­ Co­mitetului regional de partid și a Sfa­tului popular regional Constanța a­­dresată scriitorilor de a oglindi mun­ca și lupta eroică a țărănimii colec­tiviste din regiune pentru ridicarea continuă a nivelului general d­e viață al oamenilor de aici. Aș vrea să stau cel puțin un an de zile in mijlocul acestor oameni, minunați constructori entuziaști ai socialismului, să-i cu­nosc bine și să scriu despre ei așa cum trebuie să se scrie, așa cum tre­buie să rămină faptele lor înscrise filă de istorie pentru cei ce vor veni. Sunt aci lucruri peste care nu trebuie să așteptăm să se așeze patina tim­pului. Neapărat voi veni să trăiesc și să lucrez în Dobrogea. PETRU VINTILA, scriitor # LucitâstiLi mmi de-al v-lea CONGRES A. R. L. U. S. Sîmbătă dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale s-au deschis lu­crările celui de-al V-lea Congres al Asociației române pentru legături de prie­tenie cu Uniunea Sovietică - A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegații aleși în adunările ce au avut loc în Capi­tală și în toate centrele raionale din țară - muncitori fruntași care aplică și răspîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori și raționalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, academicieni si alți oameni de știință, artă și cultură, profesori și învățători, activiști ai A.R.L.U.S.­­ului care s-au distins în muncă pe­­ tărimul întăririi prieteniei româno-sovietice. Participanții la Congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarășii GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, CHIVU STOICA, GHEORGHE APOSTOL, CONSTANTIN PIRVULESCU. In sală se aflau numeroși invitați­­ membri ai C.C. al P.M.R., ai guver­nului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor cen­trale și ai organizațiilor obștești, ziariști romînii și corespondenți ai presei străine. Sînt, de asemenea, prezenți membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. AFANASENKO, președintele asociației, mi­nistrul invâțâmîntului al R.S.F.S.R., precum și A. A. EPIȘEV, ambasadorul U.R.S.S. la București, și membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. ILIE MURGU­­LESCU, vicepreședinte al Consiliului general A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Darea de seamă a Consiliului ge­nerel A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese ; 2. Alegerea noului Consiliu general A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. PETRE CONSTANTINESCU-IAȘI, vicepreședinte al Consiliului general A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegației pe care o conduce, E. I. AFANASENKO a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației so­vietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociațiilor sovietice de prietenie și relații cu țările străine și de conducerea Asociației de prietenie sovieto-romîne. Cuvîntarea­ conducătorului delegației sovietice și mesajul pe care l-a transmis a­u fost primite cu puternice și îndelungate aplauze. După­­­ notă, lucrările Congresului au continuat sub președinția acad. CEZAR PETRESCU, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. PAPHON, președintele A.R.L.U.S.-ului. După ce își exprimă rec­retul de a nu putea participa la lucrările Con­gresului, acad. C. I. PARHOM scrie printre altele : Prietenia fată de lumea nouă, dragostea față de constructorii comunis­mului au încolțit de mult trainic în conștiința oamenilor adevărați de pe meleagurile noastre. Sămînța aceasta a des* roade îmbelșugate, pe­­ care se culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Și "de fiecare dată cînd zăbovim puțin, ca să contemplăm p­risaiul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăția romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In Scopul realizării unor Însemnate venituri bănești, care Să 6 ducă la con­solidarea economiccO-organi­zatori­că a gospodă­riei colective și la crește­rea retribuției în bani pentru zilele-muncă efectuate, •rels­r­iviștii din Gura Do­brogei cu hotărît să contracteze cu statul însemnate cantități de produse vegetale și animale. Gospodăria noas­tră, care are o su­prafață de 735 ha și un sector zooteh­nic în plină dezvol­tare, și-a propus să realizeze în acest an un venit total de 725.000 lei, adică aproape 100.000 lei la 100 ha teren. Pînă la data de 15 octombrie, noi am realizat un ve­nit bănesc de 615.000 lei, din care 500.000 lei sunt proveniți numai din contractările încheiate cu statul. De pildă, noi am avut contractate în a­­cest an 80 tone de gh­iu, 60 tone de porumb, 21 tone de floarea-soarelui, 39 tone de in pentru ulei, 1400 kg de lină, 19.000 litri de lapte, 22 de­ porci etc., pe care le-am și predat la baza de recepție sau la celelalte uni­tăți contractante. De asemenea, mai avem de primit peste 170.000 lei de la porumbul contractat și de la cele 10 hectare cu sfeclă de zahăr de pe care realizăm o producție de 30.000 kg la ha. In acest am, venitul total pe care îl voim realiza, după socotelile făcute de contabilitate, va ajunge la a­­proape 1.000.000 lei. Colectiviștii din Gura Dobrogei sînt hotărîți să facă din gospodăria lor o gospodărie mi­lionară. Și suntem­ convinși că numai dezvoltîind ramurile anexe și contrac­­tîmd cu statul cantități din ce în ce mai mari vom putea să ne atingem scopul propus. Comtractînd cu statul, noi am avut posibilitatea de a repartiza colecti­viștilor însemnate sume de bani la zi­­munică. Pînă acum, am repartizat tri­mestrial cite 10 lei la zi­ muncă, ulti­mul avans fiind distribuit acum cîteva zile. De asemenea­, în afară de bani, datorită producțiilor frumoase obți­nute în acest an - 1353 kg de grîu in medie la hectar, 3000 kg de po­rumb și suleți la hectar și 13.300 kg de cartofi la hectar - noi am distri­buit colectiviștilor cu avan­s de 40 la sută 3 kg de grîu, 2 kg de porumb și altele. Valoarea zilei-muncă va de­păși în acest an suma de 35 lei. Ca urmare, un colectivist care va realiza 400 zile-muncă va primi produse și bani în valoare de 14.000 lei. In gos­podărie sunt însă colectiviști care, pină în prezent, au realizat împreună cu familiile lor peste 500 de zile-mun­că. Produsele ridicate de ei, atît în natură cit și în bani, sînt desigur mari. Bunăoară, colectivistul Bucățică Stan a primit numai bani 5820 lei, Stoian Petre - 6673 lei, Bibieîoiu Du­mitru — 5646 lei, iar familia colectivis­tului Radu Rădulei­u, compusă din 4 persoane, a primit 10.608 lei. In afară de aceste sume mari de bani pe care le-au primit colectiviștii noștri, dato­rită faptului că în acest an noi am avut culturile prășitoare repartizate pe _____________ fiecare membru co­lectivist, pentru a putea fi aplicată retribuția în funcție de depășirile peste pion realizate, a­­vem colectiviști ca­re vor primi ca de­pășire peste 1.500 kg de porumb. A­­ceastă cantitate nu afectează cu ni­mic dreptul ce-i revine colectivistului pentru zilele-muncă efectuate. Colec­tiviștii noștri, spe baza veniturilor în bani ridicate de la gospodăria colec­tivă, ca urmare a contractărilor în­cheiate cu statul, și-au putut asigura un trai bun și fericit. In anul care vine, suntem­ hotărîți să contractăm i­ontități mai mari ca cele din acest an, pentru că am vă­zut că numai în felul acesta gospodă­ria va putea realiza frumoase veni­turi bănești, care îi vor da posibilita­te să se dezvolte mai repede din punct de vedere economico-organiza­­toric. BUCĂȚICĂ MATEI, președintele gospodăriei colective din Gura Dobrogei, raionul Medgidia (Continuare în pag. a IV-a) Contractări­le cun statui ne asigură cele mai mari venHiuri bănești Tribun­a președintelui de gospodărie colectiva Scriitorii bucureșteni, după consfătuirea pe care recent au avut-o în orașul nostru, printre alte instituții cultural - istorice, au vizitat și Muzeul arheologic „Vasile Pir­­van“. In clișeul nostru : Un aspect din timpul vizitei la muzeu. Citiți în pag. a H-a: „Scriitori bucureșteni, oaspeți ai Dobrogei f BRIGADIER FRUNTAȘ Iri iodrhrcă anu­lui 1958, colecti­vistul Cărbună­­rea Gheorghe, din satul Palazu Mic, raionul Medgi­­­dia, datorită mun­cii depuse in gos­podărie, a fost trimis la școa­la de brigadieri de la Poarta Albă. întors în gospodărie după o perioadă de 6 luni, Cărbunărea Gheorghe devine șeful brigăzii nr. 1 de timp.­ La început, i-a venit mai greu. Unii colectiviști nu prea îi dădeau ascultare. A cerut apoi ajutorul consiliului de­ condu­cere și, treptat, treptat, Cărbună­­rea Gheorghe și-a căpătat stima si încrederea tuturor colectiviști­lor. In scurt timp, brigada lui de­vine fruntașă pe gospodărie. In acest an, de pe tarlalele lucrate de brigada sa, s-au obținut pro­ducții de 1.506 kg de gr­a in me­die la hectar (pe unele parcele producția a depășit și 1.800 de kg la ha), 1.020 kg măzăriche la ha etc. La lucrările din actuala campanie, de asemenea, brigada lui Cărbunărea s-a situat prima pe gospodărie. Ceea ce caracterizează activi­tatea brigadierului Cărbunărea Gheorghe, este apropierea lui de­ colectiviștii din brigadă. Cînd bri­gada execută o lucrare, el se află în mijlocul colectiviștilor, la sfaturi și recomandindu-le dindu­­me­tode mai bune de muncă, pe care le-a invățat la școala de la Poarta Albă. Pentru anul el s-a angajat ca, împreună viitor, cu brigada sa, sa obțină producții și mai mari. Pentru aceasta, arătura a execut­at-o la adincime de 28-80 cm, culturile au fost semănate in timpul optim și de bună calitate, iar pe o suprafață de 70 ha s-au aplicat îngrășăminte chimice și bacteriene. In prezent, Cărbună­rea Gheorghe, pe drept cuvînt, este considerat de consiliul de ducere și de toți colectiviștii con­an brigadier destoinic, un brigadier de frunte. 1. ION Vase pentru stuficultori Nu de mult, stuficultorii din Delta Dunării au primit noi vase. Astfel, printre multele nave ale T.R.V.S.-ului, se numără de acum și cele 27 vase­­dormitor, dintre care două ,cu o ca­pacitate de 150 de locuri fiecare și 25 a­­ite 40 de locuri fiecare. Totodată, șantierele navale din Turnu-Severin și Brăila au construit pentru stuficul­tori 6 ceamuri (vase pentru transpor­tat stuf) cu o capacitate de 400 tone fiecare și 12 ceamuri a clte 200 de tone. D. L., coresp. Folosind din plin timpul favorabil, pescarii întreprinderii piscicole din Su­­lina și-au îndeplinit planul pe luna octombrie la data de 20. S-au evi­dențiat în mod deosebit colectivele punctelor pescărești de la Ciotic și Buh­var. Secția Sf. Gheorghe și-a în­deplinit planul lunar în proporție de 147 la sută și cu 10 zile înainte de termen. Printre cei care și-au adus contri­buția la obținerea acestui succes se numără comunistul Policarp Dumitru, candidatul de partid Cernamoreț Pri­­cop, comunistul Varenic Ion, Saraev Leon, Tarasov Dumitru, Simionov L. Ion, Buteschi Ifrim, brigadieri, ing. Bu­­rada Vasile, tehnicianul Teodorov Ha­­ralambie, mecanicii Borăscu Marin și Petrovici Victor, conducătorul de cutei Nichita Florea și mulți alții. ȘT. VASILESCU, coresp.1 ★ Un succes deosebit de frumos a ob­ținut în campania de pescuit brigada atemistă nr. 4, condusă de comunistul Lavren Macar, din cadrul I.P. Jurilovca. Utilizînd un talion de mare și nă­voade, tinerii din această brigadă au reușit să pescuiască în regiunea Por­tița cantitatea de 19.6,05 kg într-o sin­gură zi. In afară de șeful de brigadă, s-au mai evidențiat comunistul Suslic Ivan, candidatul de partid Mangea Iftei și atemistul Hapel Maxim. Brigăzile nr. 5 și nr. 6, care pescuiesc în apropie­re, au reușit și ele să obțină rezul­tate asemănătoare, în așa fel, încît de la punctul Portița au plecat în acea zi mai mult de 35.000 kg de pește. EROFEI VLADIMIR, coresp. în cuprinsul ziarului : Erevan, un oraș tot mai frumos Cum trebuie înțeleasă și aplicată Legea nr. 6 în pregătirea și ținerea sesiunilor De ce colectiviștii din Casianu nu și-au realizat producția planificată la porumb tr

Next