Dobrogea Nouă, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3524-3550)

1959-12-01 / nr. 3524

4 r Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Anul XII Nr. 3524 Mărfi 1 decembrie 1959 4 pagini 20 bani S Cete trei harnice muncitoare de­­ 5 la Fabrica de conserve de pește din ia ja Tulcea — Samovschi Olga, Iosif S . Marcela și Eftimie Constanța — Ș și au de ce să fie vesele : fiecare a o § contribuit cu însuflețire la produ­s 5 cerea unor noi sortimente de con­­­ g­serve, puse recent în consum de < % către colectivul fabricii. A­MM w.. AMT A vvvwvwwwvwvwwvvwvvvvvv Bune și rele din comuna Cogealac . Pentru buna­ șită a reparațiilor rea­de iarnă, la S.M.­T. Co­­gealac, s-a amenajat atelierul mecanic cu un sistem de încălzire și o remiză, precum și cu sobe pentru încăl­zit, întreg fost dotat cu atelierul , sculele și utilajele necesare a­­ltor reparații de cali­tate. De asemenea, s-a făcut defalcarea pla­nului pe echipe și oa­meni, zilnic și deca­dat. • Mecanizatorii de la S.M.T. au construit 10 Cogealac căru­cioare pentru trans­portul buteliilor de a­­ragaz și in incinta au executat S.M.T.-ului 300 de gropi, în care se vor planta pomi fructiferi. • In comună, a luat ființă de curînd un ghișeu C.E.C., pentru a veni în populației, care,­­ajutorul pen­tru a depune sau scoa­te bani de pe libretele C.E.G., trebuia să se deplaseze pină la Ba­­badag. De asemenea, s-a înființat un de­pozit de vinuri. • In S.M.T.-ului, împrejurimile drumurile de acces sînt de mai mult timp impractica­bile, astfel că de cele mai multe ori, ca să ajungi la S.M.T., trebu­ie să ai neapărat cîte­­va... tractoare. Ai de dorit ca conducerea fi S.M.T.-ului, împreună cu consiliul de con­ducere al G.A.C. și co­mitetul executiv al sfa­tului popular, să ia măsuri în acest sens. • La cooperativa de consum din lipsește de mai comună, mult timp, mai­­ precis de peste 2 luni, varul, cu toate că acesta este solicitat cu insistență de către cumpărători. De­­ ce conducerea coo­perativei nu ia în con­siderație această ce­rință a oamenilor, lu­­în­d măsuri de apro­vizionare cu var . • In primăvară, ce­tățenii, sub îndruma­rea deputaților, au participat la acțiunea de înfrumusețare a co­munei lor, printre altele, construind, șanțuri pe marginea străzi­lor. A rămas ca fie­care locuitor să-și con­struiască podeț în fața porții, astfel ca apa provenită din se poată scurge­ ploi să Dar, aceste podețe nu s-au mai construit, iar unii colectiviști au astu­pat șanțurile și contri­buie la stricarea lor prin faptul că dau dru­mul porcilor afară din curte. Nu se poate re­media oare această si­tuație ? Sîntem siguri că da, dacă sfatul popular va înțelege să ia vreo măsură. (C. A. STEFANESCU, coresp.) =WWW= % \ 5 OMUL FAPTELOR ’xxxsxxxxxxxxxx ș i Cu Onofrei Saraev, am făcut cîn­­noștință intr-o dimineață , însori­tă de vară,­­arici ori cuter m-a pur­tat de-a lungul „băii“ Sulinei la brigăzile de pescari. Ceva din gla­sul său hotărit și gesturile-i energi­ce m-au făcut să cred că acest băr­bat zvelt și tenace nu este omul vorbelor, ci al faptelor. Aflasem a­­tunci că omul acesta, conducător destoinic al unei brigăzi de tres­­cari, se numără printre fruntașii întrecerii socialiste. Se confirma­se deci impresia deosebită ce mi-o lăsase figura-i arsă de soare. Și iată că nu peste mult timp aveam să mă conving că, intr-adevăr, ■ co­munistul Onofrei Saraev este o­­­­mul faptelor mărețe. Zilele trecute,­ mă găseam pe cheiul portului Sulina. In aștepta­rea vasului cu care urma să mă deplasez la capul canalului, m-am­ oprit la întreprinderea piscicolă. Aruncîndu-mi ochii pe panoul bri­găzilor care și-au depășit nile de plan, undeva sus de sarci­iot, am descifrat numele lui Saraev O­­nofrei. O dată cu bucuria, pe care am simțit-o luînd cunoștință de succesele omului pe care-l u­zasem din primul moment, simpa­ti-a venit ideea să scriu despre munca și faptele sale. Chemarea conducă­torului de șalupă m-a determinat insă să-mi amin hotărîrea. Nici nu-mi trecea prin minte că voi avea ocazia să-mi îndeplinesc­ a­­tit de curind gindul. Către amiază, vintul a început să se întețească, stinjenind lucră­rile de dragaj de la capul canalu­lui. Am înoptat pe dragă. Diminea­ța, furtuna se dezlănțuise în toată plenitudinea ei. Purtată de curent și valuri, șalupa deriva de-a lun­gul coastei spre Cardon. Deodată, printre falezele de spumă, ridicat pe coafdla unui val,­­am zărit silue­ta unui barcar de pescari. — E brigada lui Onofrei, spus căpitanul. Se străduiește mi­ a să salveze talianul . Înălțat pe copastia barcazului, gata să se răstoarne la fiecare lo­vitură, sprijinindu-se pe dusonul de stmtă ce susține rețelele de plasă, brigadierul își afunda brațele-i vin­­joase în apa rece ca gheața, lăs­­nindu-se să desfacă nodul btgoa­­nelor prin care sunt fixate colțuri­le camerelor de prindere ale unel­tei. In același timp, pescarii tră­geau în barcă rețelele de plasă. Pe partea opusă, al doilea barcaz al brigăzii, ajutat de un cuter moto­rizat, executa aceleași manevre în oborul talionului. Urmărind dazo­­nul, în bătaia rafalelor de apă, pes­carii ridicau plasele greoaie. Mai bine de trei ore a durat lupta lor cu capriciile șalupa acostase naturii. Intre timp, de mult pe mal și noi ajunsesem, așteptînd sosirea pescarilor. In tumultul valurilor, se auzeau strigătele lor. Peste citva timp, barca­zele remorcate de cuter au atins țărmul. Datorită unor eforturi deosebite, talianul care valora aproximativ 60.000 tei a fost salvat! In cabană, azvirlindu-și clooncile r ude, pescarii se încălzeau la flă­­­­cările unui godin. Pe fețele lor i se citea mulțumirea datoriei in­­­­deplinite. M-am apropiat de O­­­­nofrei, care-și sorbea liniștit, ceaiul,­­ rugindu-l să-mi vorbească despre­­ munca brigăzii. — Așteptați puțin, mi-a șoptit i brigadierul scoțind din mesei un carnet cu scoarțe sertarul­­ tari. j Vă interesează, desigur, cit peș­­­­te am prins 7 Stă scris în carnetul ăsta. Iată­ 92.000 kg de la înce­­­­putul anului. XXXXXXXXXSXSXXSXXXXXXXXS — Cit reprezintă această canti­­­tate față de plan, am întrebat eu. ji* — Brigada noastră și-a înde­­­­plinit planul anual cu o lună ina­­­­inte de termen, a venit răspunsul $ interlocutorului meu. , Și pînă la ‘ sfîrșitul anului ’ vom mai da ceva. 14 In surîsul lui am intrezărit și­ si­guranța succesului. Fapta deose­­­­bită a oamenilor lui Saraev care fusesem martor, constituia,­­ fără tăgadă, o chezășie și în ace­­­­lași timp o admirație față de e­­lț­roismul acestor bravi Ghicindu-mi parcă gindurile, pescari.­i bri­­i, gadierul mi-o luă înainte: — Ați văzut că nu-i­ de loc u­­șor să smulgi mării neprețuita-i ce- 5 moară. In anii burgheziei, mulți­ dintre noi și-au pierdut viața in­­ lupta cu furiile ei. Acum însă, ni­­ s-au creat condiții pe care trebuie­­ să le folosim din plin. Avem u­­i# netre bune, rezistente și cu o ca­­pacitate mare de prindere, averii , vase motorizate, îndrumare tehnică, ^ ajutor din partea științei, echipa­ - -----------------------------------­­* & (Continuare in pag. a lll­ a) S XSî3C3 £ S £ sessss3 £ SC*.«tfx««tf«xoc«««» Venituri mari din grădinărit Grădina de zarzavaturi a G.A.C. „Partizanul Roșu“ din Techirghiol, raionul Negru Vodă, a adus anul a­­cesta un venit de 500.000 lei, pe su­prafața de 3S ha. Aceste rezultate se datoresc, în mare măsură, aplicării metodelor agrotehnice, pe care­ colec­tiviștii le-au deprins la cursurile ți­nute în gospodărie în iarna trecută. Numai la varză, producția la hectar a fost depășită cu 3.000 kg. Con­vins că grădinăritul constituie un izvor însemnat de venituri, consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri încă de acum pentru pregă­tirea terenului pe care vor semăna legume și zarzavaturi în anul viitor. C. MOCANU, coresp. Prin telefon de la corespondenții noștri voluntari Radio­ folosirea comunei Perișoru In comuna­ Perișoru, raionul Fetești, în curînd se vor termina lucrările de rad­ tefteare. Această acțiune a fost sprijinită cu mult interes de către toți­­ locuitorii. Ei au participat voluntar la dezgroparea stîlpilor vechi și­­ în ace­lași timp au sărpat peste 400 de gropi pentru instalarea rețelei de r­adiofi­­care. Tot prin muncă voluntară au mai cărat și stîlpii de la gară pină în comună. Meșterii gospodăriei agricole co­lective n-au stat nici ei deoparte, ci au construit, to­t prin muncă volun­tară, localul necesar instalării stației de radioficare. Școala nouă In comuna Mihail Kogăl­niceanu din raionul Fetești, școala veche devenise ne-incăipătoare. Serlsi­nd acest fapt, organele locale de stat au hotă­rit construirea unei școli noi, moderne, cu 8 săli de clasă, săli pentru labora­toare, cancelarii etc. Cetățenii din comună au primit această hotă­rî­re cu mult entuziasm, particiipînd voluntar la lucrările de construcție a noii școli. Astfel, ei au săpat șanțurile pentru fundații, au transportat materialele, printre care nisipul de la o distanță de 6 km, realizindu-se in a­cest fel economii de peste 2.000 zile-muncă. La această acțiune, brigăzile de muncă patriotică ale tineretului au fost în fruntea tuturor celor care par­ticipă la construeț - noii școli. Din­tre filomlerii brigăzilor s-au evidențiat Do­­b­rescu Nicolae, Gh­inea Aurel, Barbu Dumitru, Buzea Răd­ița, Ivașcu Flena și alții. MAREȘ TOMA, coresp. Angajamentele au fost îndeplinite Ana­liza temeinică a activității mun­citorilor comuniști din cadrul silozuri­lor din port, făcută cu prilejul adu­nării generale de alegeri și d­a­re de seamă, a constituit un puternic imbold în­­ muncă, ajutînd la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de pion. întrece­rea socialistă s--a desfășurat cu mai multă intensitate, în primele rîndu­ri fiind comuniștii. Printre co­mp­artimen­­tele dii­n cadrul secției n­oastre care au adus un însemnat aport în reali­zarea planului, se numără magazia cu silozuri nr. 3, compartiment con­dus d­e comunistul Mi­nea Nico­lae, care­­ prin buna organizare a procesul­ui de producție a reușit încă de pe data de 19 noiembrie să realizeze pianul pe luna noiembrie. La realizarea aces­­tui important succes au contribuit, printre alții, comuniștii Farca­ș Anenia, Ba­nu- Ion, Tom­a Gheorghe și Tudoran Stelian. Paralel cu activitatea pentru înde­plinirea­­­ planului, muncitorii compar­­timentu­lui­­ magazia a lll-a cu silozuri, conștienți d­e im­po­rtanța sarcinilor iz­­vo­rite din : Hotărîre­a plenarei C.C. a­l P.M.R. din 13-14 iulie a.r., au dus o lu­ptă h­otărîtă pentru realizarea de cît mai multe economii, prin descoperirea și folosirea­­ rezervelor interne. Astfel, ei­ au lucrat l­a­­ repararea ferestrelor magaziei cu silozuri, unde s-a­­ reali­zat o economie de­­ peste 240 kg de oțel profilat. In această acțiune s-au evidențiat cadru­li­știi Mincovschi An­drei, Morăraș Dumitru, Moizilu Ale­­xan­dru, precum și alți muncitori, ca Petre Gh­eo­rghe, Drag­o­m­i­r Ștefan și Drăga­n Petre. PASCU BOGDAN, coresp. In perioada de la 25 octombrie la 25 no­iembrie, au făcut ce­reri să fie primite în gospodăriile colective 242 de familii de ță­rani muncitori. Cel mai mare număr de ce­reri s-a înregistrat în comunele Pecineaga (107 familii) și Turcoaia (75 de familii). Rezultatele bune ob­ținute în comunele Pe­­cineaea și Turcoaia pri­vind atragerea de noi familii de țărani mun­citori în gospodăriile colective se datoresc faptului că organiza­țiile de partid, prin agitatori, panouri com­parative, gazete de perete etc., au popu­larizat larg succesele obținute de gospodării­le colective în sporirea producției la hectar și pe cap de animal, au popularizat veniturile mari realizate de co­lectiviști. In timp, în orașul ultimul Macin și în comunele Foria și Jijila, au fost ob­ținute rezultate bune în munca de colectivizare a agriculturii. în raionul Măcin crește numărul țăranilor muncitori care cer să intre in G.A.C. Adunările generale ale organizații­lor de partid pentru dă­ri de seamă și­ alegeri sunt pe terminate. La orașe, ele s-au terminat încă de la sfîrșitul lunii octombrie. Cu prilejul acestor a­­dunări, comuniștii a­u ales în noile bi­rouri ale organizațiilor de bază tova­­răși buni, cu experiență în munca de partid, tovarăși care prin comporta­rea lor, atît în producție cit și în societate, sunt exemple demne de ur­mat, care se bucură de prestigiu și stimă din partea oamenilor cu care ritunicesc. O bună parte din tovarășii aleși au mai muncit în birourile or­ganizațiilor de bază. Cu prilejul adu­nărilor de dări de seamă însă, a fost ales un număr însemnat de membri M. BAROTE prim adjunct al șefului secției organizatorice a Comitetului regional de partid de partid care, deși n-au mai avut muncii de răspundere, au crescut și s-au călit în munca politică și obșteas­că la care organizațiile de partid s-au antrenat. In fața birourilor organizațiilor de bază, în perioada ce urmează, stau sarcini importante: înfăptuirea, cu suc­ces a tuturor acestor sarcini cere din partea organizațiilor de partid din în­treprinderi, G.A.S.-uri, S.M.T.-uri, G.A.C.-uri etc., o îmbunătățire substan­țială a stilului lor de muncă, o și mai strânsă legătură cu masele la­rgi de oameni ai muncii. Traducerea in viață a prevederilor hotăririlor plenarelor C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și din 13-14 iulie 1959, a prevederilor hotărîrii Conferinței regionale de par­tid cere noilor birouri ale organizații­lor de bază o conducere mai compe­tentă, o forță mobilizatoare din ce în ce mai sporită. Pentru ca nivelul muncii de partid să crească permanent, pentru ca ro­lul de conducător politic al organiza­țiilor de bază să se întărească con­tinuu este necesar ca atît secretarii cit și membrii birourilor organizațiilor d­e bază să aibă cunoștințe politice și ideologice corespunzătoare, să știe și să poată organiza și mobiliza pe co­muniști, pe nemembrii de partid la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de partid și de stat, să dezvolte cu cu­raj activitatea creatoare a celor ce muncesc. Una din sarcinile imediate în acest sens ale comitetelor rate­nde și orășenesc de partid, după ter­­­minarea alegerilor, o constituie in­struirea și pregătirea temeinică a se­cretarilor și a membrilor birourilor or­ganizațiilor de bază. Aceasta va ajuta ca fiecare să-și însușească metodele înaintate de mun­că, să-și dezvolte competința in con­ducerea treburilor în sectoarele lor de muncă. O formă eficace de pregătire a noilor organe alese este organiza­rea de seminarii trimestriale, pentru instruirea birourilor organizațiilor de bază de la orașe, și semestriale, pen­tru cele de la sate. Se poate spune că seminariile or­ganizate de comitetele raionale și o­­rășenesc de partid, după alegerile de partid din anul 1958, cât și cele organizate pe parcurs au fost pregă­tite și s-au desfășurat bine. in toate raioanele, ele s-au ținut diferențiat, pe ramuri de activitate și au cuprins cele mai principale probleme din do­meniul economiei, ai vieții de partid, probleme ale muncii de propagandă, ele situației politice internaționale etc. De pildă, în seminarul de instruire organizat de Comitetul orășenesc de partid Constanța, după alegerile din 1958, s-a pus un accent mai mare pe cunoașterea unor probleme ca : dreptul de­­ control al organizațiilor de bază asupra conducerilor administra­tive, despre metodele de muncă ale organizațiilor de partid privind înde­plinirea planului de producție, creș­terea productivității muncii, reducerea prețului de cost, cum trebuie condusă întrecerea socialistă etc. In perioada seminarului cu mem­brii birourilor organizațiilor de bază de la­ sate, organizat de Comitetul ra­ional de partid Medgidia, s-au dezbă­tut amănunțit problemele întăririi e­­conomico-organiziatorice a G.A.C.-uri­­lor, creșterii rentabilității gospodării­lor agricole de stat, dezvoltării sec­torului zootehnic, probleme pe care Comitetul raional de partid le-a con­siderat necesare a fi cunoscute ci­ mai bine. Problemelor vieții interne de partid li s-au acordat o atenție deosebită. (Continuare în pag. a lll-a) IN CUPRINSUL ZIARULUI NE OCUPĂM CU RĂSPUNDERE DE ÎNCASAREA IMPOZITELOR Reducerea consumului de zile-muncă din G.A.C. — o problemă care ne interesează și pe noi SPORT f/WWlf Cîteva aspecte de la S. M. T. Ostrov HF HS BSBS BS S 5 HS BSBS 3 La S.M.T. Ostrov, a început de pe cîtva timp campania­­ de reparații. G Mecanizatorii de la această unitate G sunt hotăriți să termine lucrările de reparații înainte de termen. Și Lg sunt destule motive ca să credem­­ că își vor respecta întru totul an­­t­u­gajam­entul. Din cele 20 de trec­ătoare intrate în reparație, 2 au m­ai fost terminate încă­­ de săptămâ­­­­na trecută. Dar, paralel cu aceasta, meca­nizatorii S.M.T.-ului Ostrov luptă­­­ pentru " obținerea­ de economii, și re­­­­ducerea prețului de cost­ la repara­­a­ții. Pentru realizarea acestui­ obiec­­­­tiv, o atenție deosebită se­­ acordă rii recondiționării de piese. Intr-un in- G­terv­al de timp foarte scurt, au­­ fost recondiționate 2 axe :planeta­­­­re, 2 pompe de in- G secții, 20 de pom­­pe alimentatoare, si W0 de injectoare, p3 20 de axe steluțe [j] etc. Pină acum, G din recondiționări, G s-au obținut pes­c jîi 42.000 lei econo­­mis mii. Acest lucru ir umple de mîndrie , inimile comuniști­­lor Corchiș Dumi­­sil­tru, Constantin Sto­­­­ian, Constantin G Moise și Nicolae fn­ Stoicovici, care au­­ fost în permanentă in fruntea intrece­­­­rii ce s-a inițiat jrj cu prilejul compa­ra­ției de reparații. G Mecanizatorii din Ostrov vor ni în anul viitor să ca obțină realizări­­ frumoase ca și­ în anul acesta. Ca­­­­re sunt realizările ? Exprimate d­­­e fric, ele au următoarea configura­re s as Bs as Esaszs ES aSHSHS555a SBSHSBS e­ste: planul îndeplinit in proporției, de 106 la sută, economii de mo­­ni­torină și ulei 50.000 litri, economi­ [ in valoare de 996.000 lei. Iată dreit o carte de vizită cit se poate des hună și care „pledează", că angaja­mentul luat in ceea ce privește, ter­­­­minarea reparațiilor înainte de ter­ [­m­en va­ fi îndeplinit.. Fotoreporte­rul nostru, în­ vizita întreprinsă la­­ S.M.T. Ostrov, a surprins și citeva­­ momente pe care de altfel vi le­­ prezentăm.. In prima, fotografie, co-1o­muniștii Corchiș , Qum­it­ru, , Stoian și Constantin, Moise. . Constantin și G Stoicovici Nicolae făcind o ultimă­­ revizie U.T.C.S.-ului care va pă­­răsi in curind atelierul. In clișeu­­­l de jos. Smarandache Al.. Gheorghe Iu V. și Constantin M.. lucpind­ la un G șasiu­ R.D. Clișeul din mijloc redă fa un aspect de la vopsitorie, unde I. C. Dumitru lucrează de zor pentru [ a putea fi la înălțimea sarcinilor. [ 4 \

Next