Dobrogea Nouă, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3627-3652)
1960-04-01 / nr. 3627
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3627 Vineri 1 aprilie 7960 14 pagini 20 bani In vizită la colectiviștii din Cegani Preocupări actuale Zilele trecute, am poposit la gospodăria colectivă din Cegani. In frunte cu consiliul de conducere, cîteva sute de colectiviști erau plecați pe luncă pentru amenajarea celor peste 100 hectare de teren. Dintre acestea,150 ha se vor cultiva cu sfeclă de zahăr, 80 ha cu orez, 90 ha cu porumb, 20 ha cu grîu în cultură irigată, 70 ha sunt destinate grădinii de legume și zarzavaturi, iar 10 ha lotului record. „Și nu-i ușor să pregătești o suprafață atît de mare pentru irigat, spunea în acea zi secretarul organizației de partid, tovarășul Ivanciu P. Ioniță. Pentru aceasta, colectiviștii noștri, la îndemnul comuniștilor, încă din luna februarie au pornit la treabă. Cîte 300-350 de colectiviști au participat și participă la această muncă. Și iată că după atâtea eforturi, lucrările sunt pe terminate. Canalele principale de alimentare cu apă sînt terminate. Mai avem de lucrat canalele interioare, adică ne-a rămas de lucru ce este mai ușor“. Tot de la dînsul, am aflat că pentru asigurarea debitului necesar de apă, gospodăria a cumpărat în acest an încă două pompe de apă a 12 țoii fiecare (în total, având 6 pompe) și un jet pentru irigații prin aspersiune, cu care se vor iriga cele 20 de hectare cu grîu. In urma unul calcul făcut cu contabilul gospodăriei, am putut vedea că, în acest an, colectiviștii din Cegani vor realiza din culturile irigate un venit bănesc de peste 3 milioane lei. Numai cele 150 hectare cu sfeclă de zahăr și 80 hectare cu orez vor aduce un venit de 2.452.800 de lei. Pe gospodărie, venitul planificat se ridică la peste 5 milioane de lei. In urma realizării acestui venit, colectiviștii vor primi pentru fiecare zi-muncă cîte 14 lei în afară de produse. Dar, amenajarea terenului pentru irigat nu este singura preocupare a colectiviștilor din Cegani. Paralel cu aceasta, ei se ocupă cu mult interes și de celelalte sectoare. Pină acum, au terminat însămînțatul florii-soarelui și al sfeclei de zahăr. Pentru asigurarea unor producții mari, colectiviștii au transportat în acest an la cîmp peste 4.000 tone de gunoi de grajd, din care 1.500 de tone au fost mraniță, ce s-a împrăștiat pe o mare suprafață de grîu. De asemenea, pe o suprafață de 80 hectare cu grîu și 50 hectare ce se vor cultiva cu orez, au fost împrăștiate 26 tone de îngrășăminte chimice. Colectiviștii din Cegani au luat măsuri și pentru mărirea efectivelor de animale. Astfel, pină în prezent au cumpărat 35 de vaci și 439 de oi. Pentru sfirșitul anului planul de producție prevede 251 de taurine, din care 118 vaci cu lapte, 3.500 de oi, 650 de porci și 2.000 de păsări, în afară de acelea ce vor fi valorificate. Colectiviștii Martin Nae,, Neagu Văduva, Gheorghe Oprea, Marin Georgescu, Țuțuianu Nicolae, Grămadă Ion, Ecaterina Manu și Calomfir Ion sînt numai cîțiva dintre cei mai activi, dintre cei mai harnici în sectoarele în care muncesc. Avffind în vedere realizările obținute pînă acum și planurile lor din acest an, putem spune că membrii gospodăriei colective din Cegani vor obține succese tot mai mari. I. ION ---------------------------- ■ [UNK] ■ Mi 3 Sfinii Magh noră Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Stația C.F.R. Fetești a sărbătorit nu de mult un eveniment de seamă: înmînarea diplomei de onoare de unitate fruntașă pe trimestrul IV al anului 1959. Este pentru a doua oară cînd unitatea aceasta primește diploma de unitate fruntașă pe regionala I București. Colectivul Stației C.F.R. Fetești și-a îndeplinit și depășit lună de lună planul la transport și își îmbunătățește în continuare sistemul de circulație al trenurilor de călători și marfă. La obținerea acestor succese a contribuit în mare măsură împletirea armonioasă muncii politice cu cea de producație. Iată cîteva din realizările acestui harnic colectiv: Ceferiștii de aici au reușit să realizeze pină la sfîrșitul anului 1859 economii în valoare de 192.000 lei, cu 32.000 lei mai mult decit angajamentul luat. Planul anual la transport a fost depășit cu 46 la sută, la osii încărcare marfă cu 70 la sută, la tone nete expediate marfă cu 30 la sută, iar indicii calitativi s-au îmbunătățit cu 17 la sută. S-a redus staționarea vagoanelor cu 6 la sută, la incărcaredescărcare și cu 12 la sută la tranzit cu manevră. Au fost antrenați în întrecerea socialistă peste 90 la sută din muncitori. Fruntași în producție ca Dragomir Costică și Alexandru Anton, acari, Vișan Gheorghe și Dumitrescu Gh, șefi de manevră, Movilă Gh. și Sima Ștefan, șefi de tren, și alții au constituit exemple demne de urmat pentru restul muncitorilor. Datorită muncii politice desfășurate de organizația de partid și măsurilor tehnico - organizatorice luate de conducerea tehnico-administrativă, muncitorii de la Stația C.F.R. Fetești au putut să conducă trenuri într-un procent de peste 170 la sută fără avarii și evenimente. De asemenea, exploatarea rațională a instalațiilor, schimbarea afectării liniilor de triere după nevoile și puterea curentului de brute și folosirea imediată a oricărei propuneri izvorite din mijlocul masei de muncitori au făcut ca rezultatele în producție să fie cele arătate. Pentru ca pe viitor, unitatea să se mențină fruntașă, colectivul de lucrători se străduiește să muncească cu și mai multă hotărîre și, prin aplicarea de noi măsuri tehnico-organizatorice, să-și îndeplinească sarcinile de plan. DINU ION, secretar al comitetului de partid al Complexului C.F.R. Fetești G.A.C.-urile din raionul Fetești însâmînțează ■ , ■ Culturi intercalate pe întreaga suprafață de porumb Pentru realizarea unor cantități mai mari de produse de pe aceeași suprafață de teren. Comitetul raional de partid Fetești, împreună cu Sfatul popular raional, in urma sarcinilor reieșite la plenara C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut și conferința regională de partid din februarie a.c„ au hotărît ca întreaga suprafață de porumb (21.180 ha) ce se va însămînța în cele 41 de gospodării colective, să fie semănată în întregime cu culturi intercalate: jumătate porumb cu fasole și jumătate porumb cu dovleci. Pentru realizarea acestei sarcini, Sfatul popular raional a indicat fiecărei gospodării colective suprafețele de porumb ce trebuie semănate cu fasole și dovleci. De asemenea, a asigurat până în prezent cantitatea de 4.000 kg de semințe de dovleci, iar sămânța de fasole este asigurată aproape de toate gospodăriile colective din raion. Cele mai mari suprafețe de porumb cu culturi intercalate vor fi semănate de gospodăriile colective din Săveni — 1.153 ha, Socăriciu — 900 ha, Făcăieni, Cocargeaua și altele. Hotărirea tuturor colectiviștilor este ca de pe aceste terenuri, prin aplicarea unor lucrări de cea mai bună calitate, să se obțină producții mari atît de porumb cit și de fasole și dovleci. BANCIU CONSTANTIN, Activist al Comitetului raional de partid Fetești ................ 1 ■ ■ [UNK] ,"/WWVWVWlTrT:r::..-■ [UNK] T ■ [UNK] ----------------------— APUCAREA TUMOR MASURILOR AGROTEHNICE ASIGURA SPORIREA PRODUCȚIILOR LA FLOAREA-SOARELUI . Floarea-soarelui este cea mai importantă plantă oleaginoasă din Dobrogea. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern, această cultură ocupă astăzi în regiunea Constanța o suprafață de peste 52.000 ha. Aplicind o agrotehnică corespunzătoare acestei culturi, numeroase gospodării din regiune au obținut producții sporite în anii 1958 și 1959. In anul 1958, la G.A.C. Faclia, raionul Medgidia, s-a obținut o producție de 2.425 kg/ha pe 40 ha, la G.A.C. Ogoarele, raionul Fetești, s-au obținut 1.830 kg/ha, la G.A.C. Bondușani, 1.620 kg/ha. In anul 1959, cu toate condițiile de secetă, neprielnice, cultura florii-soarelui a dat producții medii mari la G.A.C. Lăcusteni, 1.530 kg/ha, la G.A C. Tătaru, 1.517 kg/ha, la G.A.C. Comana, 1.500 kg/ha, la G.A.C. Cumpăna, 1.437 kg/ha, și altele. Pe baza rezultatelor experimentale și de producție obținute timp de 3-4 ani în centrele experimentale pentru încercarea soiurilor, în gospodăriile de stat și colective, au fost raionate în 1960 pentru regiunea noastră soiurile „Armovir“ și „Winimk“, acestea găsind condiții optime de creștere și dezvoltare. Față de planta premergătoare, floarea-soarelui este puțin pretențioasă și ocupă același loc în asolament ca porumbul, adică după cereale. Nu trebuie să se cultive după ea însăși, ci să revină pe același loc după 6 — 8 ani. Cultivarea 2 ani consecutiv pe același teren, prin secătuirea soiului de anumite substanțe nutritive, duce la o scădere a producției cu cel puțin 140 kg de semințe la hectar, favorizînd in același timp apariția unor paraziți (lupoaia) care pot compromite cultura. Floarea-soarelui poate să fie o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă și primăvară, însă, nu trebuie întîrziat recoltatul, deoarece semințele scuturate răsar primăvara sub formă de samalastră și impurifică cultura. In vederea obținerii de producții mari la cultura florii-soarelui, trebuie să arăm terenul vara cit mai timpuriu la adâncimea de 30-35 cm și să îngrășăm solul cu îngrășăminte organice și minerale. S-a dovedit că superfosfatul în cantitate de 200-300 kg/ha dat prin împrăștiere și introdus toamna sub brazdă a dat cele mai mari producții de floarea-soarelui, media pe 3 ani fiind de 2.745 kg de semințe la hectar. In primăverile cu umiditate mare în sol, bogate în precipitații, prin îngrășarea cu azotat de amoniu (100 kg date la semănat și 100 kg la prima prașilă), s-a obținut un spor de producție de 411 kg de semințe la hectar. Ingrășămintele aplicate la semănat duc, în afară de ridicarea producției la hectar, și la o reducere a prețului de cost al producției. Calculul economic a stabilit că prețul de cost al unui kg de semințe provenite dintr-o cultură de floarea-soarelui neîngrășată a fost de 0,70 lei, iar la o cultură îngrășată cu superfosfat a fost de 0,62 lei. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Valul Traian, pe un rol demonstrativ în suprafață , de 2 ha, s-au administrat , în toamnă 200 kg/ha superfosfat, obținîndu-se o producție de 1.410 kg/ ha, față de 1.120 kg/ha cit s-a obținut pe întreaga suprafață neîngrășată. Pe loturile record organizate de colectiviștii din Palazu Mare și Hîrșova, aplicîndu-se 100 tone de gunoi de grajd bine fermentat la hectar, precum și însemnate cantități de îngrășăminte chimice, în teren desfundat pină la 60 cm adîncime, și asigurîndu-se 2.500--3.500 mc de apă la hectar în 3-5 udări, la o densitate de 60.000—70.000 plante la hectar, s-au obținut 7.075 kg de semințe la ha și respectiv 7.800 kg de semințe la hectar. Stabilirea datei semănatului la floarea-soarelui face parte din complexul de măsuri agrotehnice de cea mai mare importanță, deoarece prin această lucrare se poate influența întreaga perioadă de vegetație a plantei. Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea plantelor în cîmp sunt temperatura, umiditatea și lumina. Aceștia se manifestă diferit, în funcție de dat semănatului. Soiurile ce se cultivau înainte, la noi erau adaptate condițiilor din timpul primăverii și se puteau semăna cu de timpuriu, fiind obișnuite cu o temperatură scăzută. Soiurile raionate în ultimii ani, „Winimir“ și „Armovir", au un conținut mai ridicat de ulei (40-42 la sută ulei față de soiul „Jdanov“, care avea numai 33 la sută ulei). Aceste soiuri au coaja subțire, din care cauză sunt mai sensibile dacă stau mult timp în sol la temperatură scăzută. Semănate prea devreme, ele suferă mult în faza de răsărire, întârzierea prea mult a semănatului duce însă la alte neajunsuri. Din cauza secetei care survine des primăvara, floarea-soarelui răsare neuniform, crește încet și își pre(Continuare în pag. a II-a) -----------------................ =WWW IN INTÎMPINAREA CELEI DE-A 90-A ANIVERSĂRI A NAȘTERII MARELUI LENIN La 22 aprilie se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui V. I. Lenin, făuritorul primului stat socialist din lume, înțeleptul dascăl al proletariatului. In cinstea acestui deosebit eveniment, oamenii muncii din regiunea noastră participă cu entuziasm la o seamă de manifestări. Pretutindeni, au loc conferințe, șezători literare și numeroase alte manifestări care vorbesc despre viața, opera și activitatea marelui Lenin. Tot în cinstea celei de-a 90-a aniversări de la nașterea lui V. I. Lenin, cabinetul regional de partid a organizat o expoziție de fotografii în sala din bulevardul Republicii nr. 28, expoziție care înfățișează momente din viața și activitatea marelui Lenin. Strungarul Buzoianu Ion de la secția sculărie din cadrul Șantierului naval maritim Constanța reușește ca in fiecare lună să-și îndeplinească normele și totodată să execute lucrări de bună calitate. Aplicind metode înaintate de lucru, strungarul Buzoianu Ion continuă să se numere printre fruntașii secției. Să construim drumuri mai bune și mai ieftine Drumurile raionului Medgidia vor deveni mai bune Dezvoltarea continuă a parcului de mașini auto cere o tot mai mare preocupare din partea sfaturilor populare pentru crearea unor condiții bune de transport pe căile de acces. Existența unor drumuri proaste, neîngrijite și inaccesibile transporturilor auto duce la degradarea prea timpurie a parcului de mașini de care dispun S.M.T.urile, G.A.S.-urile și G.A.C.-urile, și în ultimă instanță la importante pierderi din avutul statului. Avînd în vedere toate acestea, comitetul executiv al Sfatului popular raional Medgidia și-a propus ca în anul 1960 să mobilizeze mai bine forțele din raion, să folosească cu mai multă pricepere resursele locale pentru îmbunătățirea stării principalelor căi de acces. De pildă, anul acesta, comitetul executiv al Sfatului popular, raional, prin secția de drumuri, și-a propus să execute lucrări de întreținere pe două dintre cele mai importante drumuri ale raionului și anume : Medgidia—Siliștea, pe distanța de 17 km, și Cernavoda—Dunărea, pe distanța de 12 km. In afară de aceasta, comitetul executiv al Sfatului popular raional a îndrumat și ajutat secția de drumuri să continue lucrările de reparații capitale pe drumul Cochirleni— Rasova și să construiască un drum pe distanța de aproape 2 km în raza comunei Pește«. Obiectivele către care, și-a îndreptat atenția comitetul executiv încă de la începutul acestui an nu se rezumă, însă, numai la atît. Bunăoară, într-o ședință cu toți președinții sfaturilor populare comunale, comitetul executiv a dat indicații precise în legătură cu felul cum trebuie folosit timpul pentru întreținerea drumurilor comunale, cum trebuie organizate și folosite forțele. Un merit deosebit îl are comitetul executiv raional și pentru faptul că, spre deosebire de alți ani, anul acesta, a fost călăuzit în luarea măsurilor de folosire a resurselor locale, îmbunătățirea calității lucrărilor, reducerea prețului de cost. Pentru atingerea acestui scop, comitetul executiv a antrenat la studiu și comisia permanentă raională de drumuri și poduri. In urma studiului, aceasta a identificat și propus comitetului executiv să folosească piatra și nisipul din apropierea șantierelor, pentru a reduce prețul de cost, de multe ori încărcat datorită cheltuielilor cu transportul materialelor de la distanțe mari. In urma acestor propuneri, comitetul executiv a luat măsuri pentru descopertarea și exploatarea unor noi cariere de nisip și piatră, cum ar fi cele de pe raza comunelor Tortonianu, Dunărea, Peștera și Castelu. Spre exemplu, prin exploatarea carierei de la Dunărea, lucrările de întreținere ce se efectuează în prezent pe drumul Cernavoda—Dunărea vor (Continuare în pag. a II-a) > OOOOOOOOO La cabinetul tehnic de la I.M.U.M. vin zile de muncitori cu noi propuneri de inovații și iraționalizări, pentru îmbunătățirea procesuluii de producție. In clișeul nostru, pot fi văzuți comunistul OOOOOOOCt Tudorache Ion, ajustor la sectorul II, Drago-mir Gheorghe, mecanic, și inginerul Hărăstă șeanu Emil de la cabinetul tehnic, discutînd posibilitatea aplicării unei prețioase inovații () prezentate de Cristea Emilian, 0 Cu 6 zile înainte de termen Cimentiștii din Cernavoda sunt hotărîți să obțină tot mai multe succese in lupta pentru Îndeplinirea și depășirea angajamentelor ce și le-au luat in întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Prin organizarea temeinică a lucrărilor de reparații, printr-o bună întreținere și funcționare a utilajelor, colectivul Fabricii „Ideal“ a reușit ca lună de lună să obțină depășiri tot mai mari ale producției de ciment. Astfel a fost posibil ca, încă de la 25 martie 1960, fabrica să lucreze în contul celui de-al II-lea trimestru al anului. In întrecerea socialistă, s-au evidențiat lună de lună tot mai mulți fruntași. Printre cei 180 de cimentiști ale căror nume se află pe panoul de onoare al întreprinderii, se numără lăcătușii Șoitarău Anton și Luca Marin, sudorul Bocirnea Constantin, morarii Penu Ion și Katoti Ion, cucătorii Tudorică Nicolae și Gîimeanu Constantin, concasoristul Boeru Ion și mulți alții. N. POSTELNICU, coresp. —9---- AU CONTRACTAT CU STATUL Pe anul 1960, G.A.C. „16 Februarie 1933“ din satul Corbu de Sus a contractat cu statul 330 tone de grîu, 370 tone de porumb, 85 tone de floarea-soarelui, 10 tone de orz, 3 tone de fasole, precum și 26 de bovine, 80 de porci, 10 batali, 385 kg de lină, 20.000 litri lapte de vacă, 25.000 litri lapte de oaie și alte Numai în primele 2 luni produse ale acestui an, colectiviștii au predat în baza contractelor 13.843 kg de cereale și 8.200 kg de carne. MANOLACHE MARIN, coresp. HĂRNICIA A FOST EVIDENȚIATA Cu prilejul unei ședințe de lucru care a avut loc de curând la S.M.T. Cobadin, a fost analizată, printre altele, activitatea unor brigăzi de tractoare și a unor tractoriști în prima epocă a campaniei agricole de primăvară. Astfel, a fost scoasă în evidență contribuția calitativă a brigăzii a II-a, condusă de atemistul Bănică Victor, care lucrează la gospodăria colectivă din Ciocîrlia de Jos. De asemenea, un aport însemnat în actuala campanie l-a adus și candidatul de partid Dumitru Cristache, tractorist fruntaș în brigada a VlI-a de la gospodăria colectivă din satul Ciobănița. El a executat pină acum 250 ha a.n., față de 266 ha a.n. cu are planificat pe întreaga campanie de primăvară. ISTRATE ION, coresp. Din fier vechi, oțel nou patriei rotemiștii din cadrul secției întreținere de la D.R.N.C. s-au angajat să colecteze 4.000 kg de fier vechi. Muncind cu dună, intr-un timp scurt, ei au reușit să adune cantitatea de 9.980 kg, pe care au și predat-o I.C.M.-ului. ASTALUȘ EMIL, coresp. ★ Tinerii de la întreprinderea ei economică raională „Olga Bande" din Babadag, mobilizați de organizațiile de partid și U.T.M., au colectat în cîteva zile peste 3.000 kg de fier vechi. Un record au obținut, însă, colectiviștii din comuna Zebil, care numai in 3 ore au strins peste 5.000 kg. C. DOLNICEANU, coresp. ★ Mobilizați de organizația de bază a G.A.C. și de comitetul executiv al sfatului popular, colectiviștii, tineri și vârstnici, din comuna Săcele au strins pină in prezent cantitatea de 30.000 kg de fier vechi. Acțiunea contituia: MANOLE DUMITRU, coresp. ★ Intensă bătălie pentru stringerea fierului vechi duc și colectiviștii din comuna Istria. Astfel, utemiștii de aici au strins peste 2.000 kg. Aceeași cantitate, au colectat-o și pionierii Școlii de aui. Cei virstnici au adunat pină in prezent peste 4.000 kg de fier vechi și au încă bogate resurse pentru a dubla această cantitate. BUȘE CONSTANTIN, coresp. ★ Unitatea de pionieri de la Școala de 4 ani de pe Ungă G.A.S. Jegălia, numără numai 14 membri. Deși mică, ea se poate nimări, insă, cu fapte mari. Cei 14 pionieri au strins în 2 zile aproape 2.000 kg de fier vechi. CHIRIACADELA, coresp. ★ Fruntași în acțiunea de stringere a fierului vechi se situează și pionierii școlilor din satele Cucuruș, Hațeg și Abrud. Pionierii de la cele 3 școli au strins pină in prezent cantitatea de 7.400 kg de fier vechi. V. MOGOȘANU, coresp. Elevii Școlii de 7 ani de la mina Altîn-Tepe au raportat și ei de curind stringerea a 2.000 kg .de fier vechi. Patriotica acțiune continuă. In curind, ei vor stringe Halte cantități. MOISE ION, coresp. Unitatea de pionieri de la Școala elementară din comuna Duborea, pe drept cuvint, se poate numări că intr-un timp destul de scurt a reușit să stringă cantitatea de 5.000 kg de fier vechi. STAN ZAMFIR, coresp. Și pionierii și școlarii din comuna Dăieni sunt fruntași în acțiunea de stringere a fierului vechi. Intr-o singură zi, unitatea din care fac parte pionierii fruntași Stroe Nicolae, Niculescu Alexandrina și alții a colectat peste 1.300 kg de fier vechi. TIBERIU MARINESCU, corespun Cele 5 detașamente ale Școlii de 7 ani din comuna Beidaud au raportat de curind stringerea unei cantități de 3.600 kg de fier vechi și 303 kg de zdrențe și maculatură. A. UȚULEANU, corespu Numai în 2 zile, unitatea de pionieri a Școlii elementare de ani din comuna Vlădeni a strins cantitatea de 3.700 kg de fier vechi, pe care a și predat-o cooperativei din comună. IORGA TUDOR, coresp. ★ Pionierii și elevii școlilor din comuna Țăndărei au strins pină in prezent cantitatea de 5.100 kg de fier vechi. Ei sunt hotăriți ca in zilele vacanței sa stringă o cantitate și mai mare. ION FLOREA, corespun îndrumați de organizația U.T.M., tinerii din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Medgidia, pină în prezent, au strins și predat I.C.M.-ului cantitatea de 20.000 kg si de fier vechi. Ia această acțiune, au contribuit și pionierii și școlarii. ȘTEFAN CONSTANTIN?, coresp. ★ Tinerii și vârstnicii de la G.A.S. Rimnicu de Jos cu strins pină in prezent cantitatea de peste 4.000 kg de fier vechi, pe care au și predat-o. STANCIU TEODOR, coresp. ★ Utemiștii din satul Crișan, raionul Hirșova, in numai 2 zile, au colectat cantitatea de 2.500 kg de fier vechi. DIONISIE NICOLAJB, coresp. ★ t vl I*.«.*. ...«.»..«..*. =WWV5 » * Cît mai multe legume și zarzavaturi populației Pentru a da anul acesta populației cît mai multe legume și zarzavaturi, gospodăria agricolă de stat din Mangalia a luat din timp măsurile necesare de întreținere a celor 72,25 ha de grădină. Astfel, s-a arat întreaga suprafață de teren și s-a transportat pentru a fi incorporată in sol cantitatea de peste 150 tone de gunoi de grajd. S-a pregătit suprafața de 1.070 mp de răsadnițe pentru însămînțarea diferitelor legume timpurii. Pină acum, au fost semănate 2,6 ha cu cartofi timpurii și 1,3 ha cu și s-ate procurii 160.000 de rasodu i «1 roșii timpurii. Pe saratru protecția zis a«1 măritelor, au fost piopmrazate o însemnat* titate «le gervman !»» peste ?>Î0 de rogtji*».m_ STAN, V