Dobrogea Nouă, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3627-3652)

1960-04-01 / nr. 3627

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3627 Vineri 1 aprilie 7960 1­4 pagini 20 bani In vizită la colectiviștii din Cegani Preocupări actuale Zilele trecute, am poposit la gos­­­­podăria colectivă din Cegani. In frunte cu consiliul de conducere, cîteva sute de colectiviști erau ple­cați pe luncă pentru amenajarea celor peste­­ 100 hectare de teren. Dintre acestea,­­150 ha se vor cultiva cu sfeclă de zahăr, 80 ha cu orez, 90 ha cu­­ porumb, 20 ha cu grîu în cultură irigată, 70 ha sunt destinate grădinii de legume și zarzavaturi, iar 10 ha lotului record. „Și nu-i ușor să pregătești o su­prafață atît de mare pentru irigat, spunea în acea zi secretarul orga­nizației de partid, tovarășul Ivan­­ciu P. Ioniță. Pentru aceasta, colec­tiviștii noștri, la îndemnul comu­niștilor, încă din luna februarie au pornit la treabă. Cîte 300-350 de colectiviști au participat și parti­cipă la această muncă. Și iată că după atâtea eforturi, lucrările sunt pe terminate. Canalele principale de alimentare cu apă sînt termi­nate. Mai avem de lucrat canalele interioare, adică ne-a rămas de lu­cru ce este mai ușor“. Tot de la dînsul, am aflat că pen­tru asigurarea debitului necesar de apă, gospodăria a cumpărat în a­­cest an încă două pompe de apă a 12 țoii fiecare (în total, având 6 pompe) și un jet pentru irigații prin aspersiune, cu care se vor iriga cele 20 de hectare cu grîu. In urma unul calcul făcut cu con­tabilul gospodăriei, am putut ve­dea că, în acest an, colectiviștii din Cegani vor realiza din culturile iri­gate un venit bănesc de peste 3 mi­lioane lei. Numai cele 150 hectare cu sfeclă de zahăr și 80 hectare cu orez vor aduce un venit de 2.452.800 de lei. Pe gospodărie, venitul pla­nificat se ridică la peste 5 milioane de lei. In urma realizării acestui venit, colectiviștii vor primi pentru fiecare zi-muncă cîte 14 lei în afară de produse. Dar, amenajarea terenului pentru irigat nu este singura preocupare a colectiviștilor din Cegani. Paralel cu aceasta, ei se ocupă cu mult­ in­teres și de celelalte sectoare. Pină acum, au terminat însămînțatul flo­­rii-soarelui și al sfeclei de zahăr. Pentru asigurarea unor producții mari, colectiviștii au transportat în acest an la cîmp peste 4.000 tone de gunoi de grajd, din care 1.500 de tone au fost mraniță, ce s-a împrăș­tiat pe o mare suprafață de grîu. De asemenea, pe o suprafață de 80 hectare cu grîu și 50 hectare ce se vor cultiva cu orez, au fost îm­prăștiate 26 tone de îngrășăminte chimice. Colectiviștii din Cegani au luat măsuri și pentru mărirea efec­tivelor de animale. Astfel, pină în prezent au cumpărat 35 de vaci și 439 de oi. Pentru sfirșitul anului planul de producție prevede 251 de taurine, din care­ 118 vaci cu lapte, 3.500 de oi, 650 de porci și 2.000 de păsări, în afară de acelea ce vor fi valorificate. Colectiviștii Martin Nae,, Neagu Văduva, Gheorghe Oprea, Marin Georgescu, Țuțuianu Nicolae, Gră­madă Ion, Ecaterina Manu și Ca­­lomfir Ion sînt numai cîțiva dintre cei mai activi, dintre cei mai har­nici în sectoarele în care muncesc. Avffind în­ vedere realizările obținute pînă acum și planurile lor din acest an, putem spune că membrii gos­podăriei colective din Cegani vor obține succese tot mai mari. I. ION ---------------------------- ■ [UNK] ■ Mi 3 Sfi­nii Mag­h noră Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Stația C.F.R. Fe­tești a sărbătorit nu de mult un eveniment de seamă: înmînarea diplomei de onoare de unitate frun­tașă pe trimestrul IV al anului 1959. Este pentru a doua oară cînd unitatea aceasta primește diploma de unitate fruntașă pe regionala I București. Col­ectivul Stației C.F.R. Fetești și-a înde­plinit și depășit lună de lună pla­nul la transport și își îmbunătă­țește în continua­re sistemul de circulație al­ tre­nurilor de călă­tori și marfă. La obținerea a­­cestor succese a contribuit în mare măsură împletirea armonioasă muncii politice cu cea de produc­a­ție. Iată cîteva din realizările acestui harnic colectiv: Ceferiștii de aici au reușit să realizeze pină la sfîrșitul anului 1859 economii în valoare de 192.000 lei, cu 32.000 lei mai mult decit angajamentul luat. Planul a­­nual la transport a fost depășit cu 46 la sută, la osii încărcare marfă cu 70 la sută, la tone nete expe­diate marfă cu 30 la sută, iar in­dicii calitativi s-au îmbunătățit cu 17 la sută. S-a redus staționarea va­goanelor cu 6 la sută, la incărcare­­descărcare și cu 12 la sută la tran­zit cu manevră. Au fost antrenați în întrecerea socialistă peste 90 la sută din muncitori. Fruntași în pro­ducție ca Dragomir Costică și Ale­xandru Anton, acari, Vișan Gheor­­ghe și Dumitres­­cu Gh, șefi de manevră, Movilă Gh. și Sima Ște­fan, șefi de tren, și alții au consti­tuit exemple dem­ne de urmat pen­tru restul munci­torilor. Datorită mun­cii politice desfă­șurate de organizația de partid și măsurilor tehnico - organizatorice luate de conducerea tehnico-admi­­nistrativă, muncitorii de la­ Stația C.F.R. Fetești au putut să conducă trenuri într-un procent de peste 170 la sută fără avarii și eveni­mente. De asemenea, exploatarea rațională a instalațiilor, schimbarea afectării liniilor de triere după ne­voile și puterea curentului de brute și folosirea imediată a oricărei pro­puneri izvorite din mijlocul masei de muncitori au făcut ca rezultatele în producție să fie cele arătate. Pentru ca pe viitor, unitatea să se mențină fruntașă, colectivul de lucrători se străduiește să mun­cească cu și mai multă hotărîre și, prin aplicarea de noi măsuri teh­­nico-organizatorice, să-și îndepli­nească sarcinile de plan. DINU ION, secretar al comitetului de partid al Complexului C.F.R. Fetești G.A.C.-urile din raionul Fetești însâmînțează ■ , ■ Culturi intercalate pe întreaga suprafață de porumb Pentru realizarea unor canti­tăți mai mari de produse de pe a­­ceeași suprafață de teren. Com­i­tetul raional de partid Fetești, îm­preună cu Sfatul popular raional, in urma sarcinilor reieșite la ple­nara C.C. al P.M.R. din decem­­brie anul trecut și conferința re­gională de partid din februarie a.c„ au hotărît ca întreaga supra­față de porumb (21.180 ha) ce se va însămînța în cele 41 de gospo­dării colective, să fie semănată în întregime cu culturi intercalate: jumătate porumb cu fasole și ju­mătate porumb cu dovleci. Pentru realizarea acestei sar­cini, Sfatul popular raional a indi­cat fiecărei gospodării colective suprafețele de porumb ce trebuie semănate cu fasole și dovleci. De asemenea, a asigurat până în pre­zent cantitatea de 4.000 kg de semințe de dovleci, iar sămânța de fasole este asigurată aproape de toate gospodăriile colective din raion. Cele mai mari suprafețe de porumb cu culturi intercalate vor fi semănate de gospodăriile colective din Săveni — 1.153 ha, Socăriciu — 900 ha, Făcăieni, Co­cargeaua și altele. Hotărirea tuturor colectiviști­lor este ca de pe aceste terenuri, prin aplicarea unor lucrări de cea mai bună calitate, să se obțină producții mari atît de porumb cit și de fasole și dovleci. BANCIU CONSTANTIN, Activist al Co­mitetului raional de partid Fetești ................ 1 ■ ■ [UNK] ,"/WWVWVWlTrT:­r::­..-■ [UNK] T ■ [UNK] ----------------------— APUCAREA TUMOR MASURILOR AGROTEHNICE ASIGURA SPORIREA PRODUCȚIILOR LA FLOAREA-SOARELUI . Floarea-soarelui este cea mai im­portantă plantă oleaginoasă din Do­­brogea. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern, această cultură ocupă astăzi în regiunea Constanța o suprafață de peste 52.000 ha. Aplicind o agrotehnică corespun­zătoare acestei culturi, numeroase gospodării din regiune au obținut producții sporite în anii 1958 și 1959. In anul 1958, la G.A.C. Faclia, raionul Medgidia, s-a obținut o pro­ducție de 2.425 kg/ha pe 40 ha, la G.A.C. Ogoarele, raionul Fetești, s-au obținut 1.830 kg/ha, la G.A.C. Bondușani, 1.620 kg/ha. In anul 1959, cu toate condițiile de secetă, neprielnice, cultura florii-soarelui a dat producții medii mari la G.A.C. Lăcusteni, 1.530 kg/ha, la G.A­­ C. Tătaru, 1.517 kg/ha, la G.A.C. Co­­mana, 1.500 kg/ha, la G.A.C. Cum­păna, 1.437 kg/ha, și altele. Pe baza rezultatelor experimen­tale și de producție obținute timp de 3-4 ani în centrele experimen­tale pentru încercarea soiurilor, în gospodăriile de stat și colective, au fost raionate în 1960 pen­tru regiu­nea noastră soiurile „Armovir“ și „Winimk“, acestea găsind condiții optime de creștere și dezvoltare. Față de planta premergătoare,­ floarea-soarelui este puțin preten­țioasă și ocupă același loc în asola­­ment ca porumbul, adică după cerea­le. Nu trebuie să se cultive după ea însăși, ci să revină pe același loc după 6 — 8 ani. Cultivarea 2 ani consecutiv pe același teren, prin secătuirea soiului de anumite sub­stanțe nutritive, duce la o scădere a producției cu cel puțin 140 kg de semințe la hectar, favorizînd in același timp apariția unor paraziți (lupoaia) care pot compromite cul­tura. Floarea-soarelui poate să fie o bună premergătoare pentru ce­realele de toamnă și p­rimăvară, însă, nu trebuie întîrziat recoltatul, deoarece semințele scuturate răsar primăvara sub formă de samalastră și impurifică cultura. In vederea obținerii de producții mari la cultura florii-soarelui, tre­buie să arăm terenul vara cit mai timpuriu la adâncimea de 30-35 cm și să îngrășăm solul cu îngrășă­minte organice și minerale. S-a do­vedit că superfosfatul în cantitate de 200-300 kg/ha dat prin împrăș­­tiere și introdus toamna sub brazdă a dat cele mai mari producții de floarea-soarelui, media pe 3 ani fiind de 2.745 kg de semințe la hec­tar. In primăverile cu umiditate mare în sol, bogate în precipitații, prin îngrășarea cu azotat de amo­niu (100 kg date la semănat și 100 kg la prima prașilă), s-a obținut un spor de producție de 411 kg de semințe la hectar. Ingrășămintele aplicate la semă­nat duc, în afară de ridicarea pro­ducției la hectar, și la o reducere a prețului de cost al producției. Calculul economic a stabilit că pre­țul de cost al unui kg de semințe provenite dintr-o cultură de floa­rea-soarelui neîngrășată a fost de 0,70 lei, iar la o cultură îngrășată cu superfosfat a fost de 0,62 lei. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Valul Traian, pe un rol de­monstrativ în suprafață , de 2 ha, s-au administrat , în toamnă 200 kg/ha superfosfat, obținîndu-se o producție de 1.410 kg/ ha, față de 1.120 kg/ha cit s-a obținut pe în­treaga­ suprafață neîngrășată. Pe lo­turile record organizate de colecti­viștii din Palazu Mare și Hîrșova, aplicîndu-se 100 tone de gunoi de grajd bine fermentat la hectar, pre­cum și însemnate cantități de îngră­șăminte chimice, în teren desfundat pină la 60 cm adîncime, și asigu­­rîndu-s­e 2.500-­-3.500 mc de apă la hectar în 3-5 udări, la o densitate de 60.000—70.000 plante la hectar, s-au obținut 7.075 kg de semințe la ha și respectiv 7.800 kg de semințe la hectar. Stabilirea datei semănatului la floarea-soarelui face parte din com­plexul de măsuri agrotehnice de cea mai mare importanță, deoarece prin această lucrare se poate in­fluența întreaga perioadă de vege­tație a plantei. Factorii care influ­ențează creșterea și dezvoltarea plantelor în cîmp sunt temperatura, umiditatea și lumina. Aceștia se manifestă diferit, în funcție de da­t semănatului. Soiurile ce se cultivau înainte, la noi erau adaptate condițiilor din timpul primăverii și se puteau se­măna cu­ de timpuriu, fiind obișnui­te cu o temperatură­ scăzută. Soiu­rile raionate în ultimii ani, „Win­imir“ și „Armovir", au un conțin­ut mai ridicat de ulei (40-42 la sută ulei față de soiul „Jdanov“, care avea numai 33 la sută ulei). Aceste soiuri au coaja subțire, din care cauză sunt mai sensibile dacă stau mult timp în sol la temperatură scăzută. Semănate prea devreme, ele suferă mult în faza de răsărire, întârzierea prea mult a semănatu­lui duce însă la alte neajunsuri. Din cauza secetei care survine des primăvara, floarea-soarelui răsare neuniform, crește încet și își pre­(Continuare în pag. a II-a) -----------------................ =WWW IN INTÎMPINAREA CELEI DE-A 90-A ANIVERSĂRI A NAȘTERII MARELUI LENIN La 22 aprilie se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui V. I. Le­nin, făuritorul primului stat so­cialist din lume, înțeleptul dascăl al proletariatului. In cinstea aces­tui deosebit eveniment, oamenii muncii din regiunea noastră par­ticipă cu entuziasm la o seamă de manifestări. Pretu­tindeni, au loc conferințe, șezători literare și nu­meroase alte manifestări care vorbesc despre viața, opera și activi­tatea marelui Lenin. Tot în cinstea celei de-a 90-a aniversări de la nașterea lui V. I. Lenin, cabinetul regional de partid a organizat o expoziție de foto­grafii în sala din bulevardul Republicii nr. 28, expoziție care înfă­țișează momente din viața și activitatea marelui Lenin. Strungarul Buzoianu Ion de la secția sculărie din­­ cadrul Șantieru­lui naval maritim Constanța reușește ca in fiecare lună să-și îndepli­nească normele și totodată să execute lucrări de bună calitate. Aplicind metode înaintate de lucru, strungarul Buzoianu Ion continuă să se nu­mere printre fruntașii secției. Să construim drumuri mai bune și mai ieftine Drumurile raionului Medgidia vor deveni mai bune Dezvoltarea continuă a parcului de mașini auto cere o tot mai mare preo­cupare din partea sfaturilor populare pentru crearea un­or condiții bune de transport pe căile de acces. Existența unor drumuri proaste, neîngrijite și inaccesibile transporturilor auto duce la degradarea prea timpurie a parcu­lui de mașini de care dispun S.M.T.­­urile, G.A.S.-urile și G.A.C.-urile, ș­i în ultimă instanță la importante pier­deri din avutul statului. Avînd în vedere toate acestea, co­mitetul executiv al Sfatului popular raional Medgidia și-a propus ca în anul 1960 să mobilizeze mai bine for­țele din raion, să folosească cu mai multă pricepere resursele locale pentru îmbunătățirea stării principalelor căi de acces. De pildă, anul acesta, comi­tetul executiv al Sfatului popular, raio­nal, prin secția de drumuri, și-a pro­pus să execute lucrări de întreținere pe două dintre cele mai importante drumuri ale raionului și anume : Med­gidia—Siliștea, pe distanța de 17 km, și Cernavoda—Dunărea, pe distanța de 12 km. In afară de aceasta, comi­tetul executiv al Sfatului popular ra­ional a îndrumat și ajutat secția de drumuri să continue lucrările de re­parații capitale pe drumul Cochirleni— Rasova și să construiască un drum pe distanța de aproape 2 km în raza co­munei Pește«. Obiectivele către care, și-a îndreptat atenția comitetul execu­tiv încă de la începutul acestui an nu se rezumă, însă, numai la atît. Bună­oară, într-o ședință cu toți președinții sfaturilor populare comunale, comite­tul executiv a dat indicații precise în legătură cu felul cum trebuie folosit timpul pentru întreținerea drumurilor comunale, cum trebuie organizate și folosite forțele. Un merit deosebit îl are comitetul executiv raional și pentru faptul că, spre deosebire de alți ani, anul acesta, a fost­ călăuzit în luarea măsurilor de folosire a resurselor locale, îmbunătă­țirea calității lucrărilor, reducerea pre­țului de cost. Pentru atingerea acestui scop, comitetul executiv a antrenat la studiu și comisia permanentă raională de drumuri și poduri. In urma studiu­lui, aceasta a identificat­ și propus co­mitetului executiv să folosească piatra și nisipul din apropierea șantierelor, pentru a reduce prețul de cost, de multe ori încărcat datorită cheltuieli­lor cu­ transportul materialelor de la distanțe mari. In urma acestor propu­neri, comitetul executiv a luat măsuri pentru descopertarea și exploatarea unor noi cariere de nisip și piatră, cum ar fi cele de pe raza comunelor Tortonianu, Dunărea, Peștera și Cas­­telu. Spre exemplu, prin exploatarea carierei de la Dunărea, lucrările de întreținere ce se efectuează în prezent pe drumul Cernavoda—Dunărea vor (Continuare în pag. a II-a) > OOOOOOOOO La cabinetul tehnic de la I.M.U.M. vin zil­e d­e muncitori cu noi propuneri de inovații și iraționalizări, pentru îmbunătățirea procesului­­­i de producție. In clișeul nostru, pot fi văzuți comunistul OOOOOOOCt Tudorache Ion, ajustor la sectorul II, Drago-­­­mir Gheorghe, mecanic, și inginerul Hărăstă­­­ șeanu Emil de la cabinetul tehnic, discutînd­ posibilitatea aplicării unei prețioase inovații () prezentate de Cristea Emilian, 0 Cu 6 zile înainte de termen Cimen­tiștii din Cernavoda sunt hotărîți să obțină tot mai multe succese in lupta pentru Îndeplini­rea și depășirea angajamentelor ce și le-au luat in întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Prin or­ganizarea temeinică a lucrărilor de reparații, printr-o bună întreținere și funcționare a utilajelor, colecti­vul Fabricii „Ideal“ a reușit ca lună de lună să obțină depășiri tot mai mari ale producției de ciment. Ast­fel a fost posibil ca, încă de la 25 martie 1960, fabrica să lucreze în contul celui de-al II-lea trimestru al anului. In întrecerea socialistă, s-au evi­dențiat lună de lună tot mai mulți fruntași. Printre cei 180 de cimen­­tiști ale căror nume se află pe pa­noul de onoare al întreprinderii, se numără lăcătușii Șoitarău Anton și Luca Marin, sudorul Bocirnea Con­stantin, morarii Penu Ion și Katoti Ion, cucătorii Tudorică Nicolae și Gîimeanu Constantin, concasoristul Boeru Ion și mulți alții. N. POSTELNICU, coresp. —9----­ AU CONTRACTAT CU STATUL Pe anul 1960, G.A.C. „16 Februa­rie 1933“ din satul Corbu de Sus a contractat cu statul 330 tone de grîu, 370 tone de porumb, 85 tone de floa­­rea-soarelui, 10 tone de orz, 3 tone de fasole, precum și 26 de bovine, 80 de porci, 10 batali, 385 kg de lină, 20.000 litri lapte de vacă, 25.000 litri lapte de oaie și alte Numai în­­ primele 2 luni produse­ ale acestui an, colectiviștii au predat în baza con­tractelor 13.843 kg de cereale și 8.200 kg de carne. MANOLACHE MARIN, coresp. HĂRNICIA A FOST EVIDENȚIATA Cu prilejul unei ședințe de lucru care a avut loc­ de curând la S.M.T. Cobadin, a fost analizată, printre al­tele, activitatea unor brigăzi de trac­toare și a unor tractoriști în prima e­­pocă a campaniei agricole de primă­vară. Astfel, a fost scoasă în eviden­ță contribuția calitativă a brigăzii a II-a, condusă de atemistul Bănică Victor, care lucrează la gospodăria colectivă din Ciocîrlia de Jos. De ase­menea, un aport însemnat în actuala campanie l-a adus și candidatul de partid Dumitru Cristache, tractorist fruntaș în brigada a VlI-a de la gos­podăria colectivă din satul Ciobănița. El a executat pină acum 250 ha a.n., față de­ 266 ha a.n. cu­ are planificat pe întreaga campanie de primăvară. ISTRATE ION, coresp. Din fier vechi, oțel nou patriei rotemiștii din cadrul secției între­ținere de la D.R.N.C. s-au anga­jat să colecteze 4.000 kg de fier­­ vechi. Muncind cu dună, intr-un­­ timp scurt, ei au reușit să adune­­ cantitatea de 9.980 kg, pe care­­ au și predat-o I.C.M.-ului. ASTALUȘ EMIL, coresp. ★ Tinerii de la întreprinderea e­­i e­conomică raională „Olga Bande" din Babadag, mobilizați de orga­nizațiile de partid și U.T.M., au colectat în cîteva zile peste 3.000 kg de fier vechi. Un record au obținut, însă, co­lectiv­iștii din comuna Zebil, care numai in 3 ore au strins peste 5.000 kg. C. DOLNICEANU, coresp. ★ Mobilizați de organizația de­­ bază a G.A.C. și de comitetul e­­­­xecutiv al sfatului popular, co­lectiviștii, tineri și vârstnici, din comuna Săcele au strins pină in prezent cantitatea de 30.000 kg de fier vechi. Acțiunea contituia: MANOLE DUMITRU, coresp. ★ Intensă bătălie pentru stringe­rea fierului vechi duc și colecti­viștii din comuna Istria. Astfel, utemiștii de aici au strins peste 2.000 kg. Aceeași cantitate, au co­lectat-o și pionierii Școlii de aui. Cei virstnici au adunat pină­­ in prezent peste 4.000 kg de fier vechi și au încă bogate resurse pentru a dubla această cantitate. BUȘE CONSTANTIN, coresp. ★ Unitatea de pionieri de la Școa­la de 4 ani de pe Ungă G.A.S. Jegălia, numără numai 14 mem­bri. Deși mică, ea se poate nim­ări, insă, cu fapte mari. Cei 14 pionieri au strins în 2 zile aproa­pe 2.000 kg de fier vechi. CHIRI­AC­ADELA, coresp. ★ Fruntași în acțiunea de stringe­­re a fierului vechi se situează și pionierii școlilor din satele Cucu­­ruș, Hațeg și Abrud. Pionierii de la cele 3 școli au strins pină in prezent cantitatea de 7.400 kg de fier vechi. V. MOGOȘANU, coresp. Elevii Școlii de 7 ani de la mi­na Altîn-Tepe au raportat și ei de curind stringerea a 2.000 kg .de fier vechi. Patriotica acțiune con­­tinuă. In curind, ei vor stringe Hal­te cantități. MOISE ION, coresp. Unitatea de pionieri de la Școa­­­­la elementară din comuna Dubo­rea, pe drept cuvint, se poate num­ări că intr-un timp destul de scurt a reușit să stringă cantitatea de 5.000 kg de fier vechi. STAN ZAMFIR, coresp. Și pionierii și școlarii din co­muna Dăieni sunt fruntași în ac­țiunea de stringere a fierului vechi. Intr-o singură zi, unitatea din care fac parte pionierii fruntași Stroe Nicolae, Niculescu Alexan­drina și alții a colectat peste 1.300 kg de fier vechi. TIBERIU MARINESCU, corespu­­n Cele 5 detașamente ale Școlii de 7 ani din comuna Beidaud au raportat de curind stringerea u­­nei cantități de 3.600 kg de fier vechi și 303 kg de zdrențe și ma­culatură. A. UȚULEANU, coresp­­u­ Numai în 2 zile, unitatea de pi­onieri a Școlii elementare de ani din comuna Vlădeni a strins­­ cantitatea de 3.700 kg de fier vechi, pe care a și predat-o coope­rativei din comună. IORGA TUDOR, coresp. ★ Pionierii și elevii școlilor din comuna Țăndărei au strins pină in prezent cantitatea de 5.100 kg de fier vechi. Ei sunt hotăriți ca in zilele vacanței sa stringă o cantitate și mai mare. ION FLOREA, corespu­n îndrumați de organizația U.T.M., tinerii din comuna­ Mihail Ko­gălniceanu, raionul Medgidia, pi­nă în prezent, au­ strins și predat I.C.M.-ului cantitatea de 20.000 kg si de fier vechi. Ia această acțiune, au contribuit și pionierii­ și șco­larii. ȘTEFAN CONSTANTIN?, coresp. ★ Tinerii și vârstnicii de la G.A.S. Rimnicu de Jos cu strins pină in prezent cantitatea de peste 4.000 kg de fier vechi, pe care au și predat-o. STANCIU TEODOR, coresp. ★ Utemiștii din satul Crișan, ra­ionul Hirșova, in numai 2 zile, au colectat cantitatea d­e 2.500 kg de fier vechi. DIONISIE NICOLAJB, coresp. ★ t vl I*.«.*. .­..«­.»..«..*. =WWV5 » * Cît mai multe legume și zarzavaturi popula­­ției Pentru a da anul acesta populației cît mai multe legume și zarzavaturi, gospodă­ria agricolă de stat din Mangalia a luat din timp măsurile necesare de întreține­re a celor 72,25 ha de grădină. Astfel, s-a arat întreaga supra­față de teren și s-a transportat pentru a fi incorporată in sol cantitatea de peste 150 tone de gunoi de grajd. S-a pregătit suprafața de 1.070 mp de răsadnițe pentru însămînțarea diferite­lor legume timpurii. Pină acum, au fost semănate 2,6 ha cu cartofi timpurii și 1,3­ ­ ha cu și s-ate procurii 160.000 de rasodu­ i «1 roșii tim­purii. Pe sara­tru protec­ția zis a­«1 măritelor, au fost piopmrazate o în­semnat* ti­tate «le gervman­ !»» peste ?>Î0 de rogtji*».m_ STAN, V

Next