Dobrogea Nouă, decembrie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3860)

1960-12-01 / nr. 3834

Organ al Comitetului regional P. Vî. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII or. 3834 Joi 1 decembrie 1960 4 pagini 20 bani DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1961 IN ÎNTREPRINDERI Discuții vii și angajamente frumoase la secția cai navigabile de la D. R. N. C. Zilele trecute, muncitorii, tehni­cienii, inginerii și personalul navi­gant al secției căi navigabile s-au adunat pentru dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1981. După ce s-a dat citire dării de seamă care cu­prindea realizările obținute în cele 11 luni care au trecut din anul 1980, tov. Constantin Necula, șeful secției căi navigabile, a adus la cu­noștință participanților la adunare sarcinile de plan pe anul 1981. Vor­bind despre măsurile ce trebuie luate din timp pentru realizarea planului și depășirea lui la toate sortimentele, tov. Necula Constan­tin a arătat că este necesar să se lichideze cât mai grabnic toate de­ficiențele, să se ridice la un nivel mai înalt munca organizatorică, să se perfecționeze continuu metodele de muncă, să se popularizeze și să se aplice cele mai avansate. — Sarcinile de plan sunt pe de­plin realizabile — a spus tovarășul Necula — dacă ele vor fi bazate pe o serie de măsuri organizatorice și tehnice judicioase, luate pe fie­care navă și utilaj în parte, în așa fel nicit să asigure desfășurarea din plin a producției încă din pri­mele zile ale anului. La toate na­vele lucrătorii trebuie să depună eforturi sporite pentru reparații și revizii, pentru buna întreținere a lor, astfel ca să intrăm în noul an cu întreaga capacitate de produc­ție. Căutînd să descoperim și să folosim toate rezervele interne, fă­­cînd o cit mai judicioasă aprovizio­nare, eliminînd orice risipă de ma­teriale și energie, vom asigura o mărire a productivității muncii și o reducere a prețului de cost. Luînd cuvîntul la discuții, comu­nistul Gheorghe Sîrbu, mecanic șef pe remorcherul „Poarta Albă“, a spus că anul acesta muncitorii noș­tri au dovedit o creștere simțitoare a conștiinței în procesul de pro­ducție și aceasta trebuie să crească și mai mult în anul viitor. Tova­rășul Gheorghe Sîrbu a propus să se aplice mai mult principiul res­ponsabilității și răspunderii colec­tive, să se analizeze mai mult și cu regularitate mersul procesului de producție în adunările grupelor sindicale. El s-a angajat să facă cu mijloace proprii unele reparații mici la bordul remorcherului, care să aducă economii în valoare de cel puțin 1.500 lei. De asemenea, Gheorghe Cristea, macaragiu pe ma­caraua „Titan“, a propus ca măr­furile grele să fie plasate pe danele 27 și 28, acestea fiind cele mai a­­dăpostite, macaraua­ putînd­ lucra chiar și atunci cînd marea este foarte agitată, evitînd astfel timpii morți. In numele echipajului din care face parte, tov. Cristea a che­mat la întrecere echipajul maca­ralei „Agigea“, avînd ca obiectiv depășirea planului pe 1951. Tot în cadrul discuțiilor, tinărul Mitu Crudu, electrician pe draga refu­­lantă „Mamaia“, a propus să se lucreze în trei ture pentru a da dragii un randament maxim și și-a luat angajamentul să aducă econo­mii prin executarea unora dintre reparațiile ce se pot face cu mij­loacele bordului. Cu însuflețire a vorbit și tovarășul Ion A. Ion, me­canic șef pe remorcherul „Poarta Albă“, care s-a angajat să realizeze economii, prin executarea unor re­parații la bord, ce depășesc valoa­rea a 3.000 lei și a chemat la în­trecere remorcherele „Dionisia“, și „Tuzla“, iar mecanicul șef al­ re­morcherului „Dionisia“, comunistul Bîrlea Victor, a primit chemarea la întrecere­a tovarășului Ion A. Ion, adresînd și el o alta tuturor navelor secției căi navigabile. Printre cei care au mai luat cu­vîntul s-a aflat și comandantul gru­pului de salvare, tovarășul Petre Mureșeanu. El s-a angajat să efec­tueze lucrările de amenajare ale casei cu 15 zile înainte de termen, să realizeze economii în valoare de 10.000 lei și să-și organizeze mai bine grupul de salvare pentru a de­pista mai ușor epavele. Tot pentru amenajarea acestei case de andocare a vaselor până la 309 tone, tinerii din organizația U.T.M. a secției căi navigabile și-au propus să realizeze 3.000 ore de muncă patriotică. Din partea comitetului de secție sindicală a vorbit tovară­ul Alexan­dru Vieru, care a subliniat răspun­derea personală ce trebuie să re­vină fiecărui salariat pentru înde­plinirea sarcinilor de pe an pe anul 1981 și a asigurat că va da tot spri­jinul pentru depășirea lor. In în­cheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul Mihai Boboc, care, vor­bind în numele biroului o­rganiz­a­­ției de bază P.M.R., a arătat că majoritatea propunerilor făcute și angajamentelor ce s-au luat sînt menite să imbunătățească proce­­­sul de producție în anul viitor. — Prin eforturi permanente și continue — a spus comuniuiul Mi­hai Boboc — print­r-o bună cola­borare între organele sindicale și conducerea secției, sub controlul și îndrumarea organizației de partid a secției căi navigabile, noi vom porni cu toată încrederea la r­ealizar­ea planului pe 1961, obținînd noi suc­cese. CONSTANTIN MARIN, hidrotehnician la D.R.N.C. Toate fermele de animale sunt importante Gospodăria colectivă „Viața nouă" din comuna Frecăței, raionul Tulcea, se numără printre gospodăriile cu nu­meroase ramuri de producție dezvolta­te sau­ în­ dezvoltare. Sectorul produc­ției vegetale și sectorul creșterii ani­malelor rămîn însă și în prezent sec­toarele de bază ale gospodăriei, prin­cipalele surse de venituri. Este firesc că spre dezvoltarea acestora, spre crește­rea producției la hectar și pe cap de animal se îndreaptă în primul rînd atenția organizației de partid din gos­podărie și a consiliului de conducere. Este cunoscut că dezvoltarea sectoru­lui zootehnic, a diferitelor ferme în cadrul acestuia, stabilirea priorității ci­nei ferme se fac nu numai în funcție de condițiile economice și naturale ale gospodăriei, ci se ține seama și de poziția geografică a gospodăriei, de distanța sau apropierea de oraș sau centru industrial, factori care determi­nă posibilitățile bune sau mai puțin bune de valorificare a produselor. La Frecăței s-a ținut seama de toate a­­ceste criterii? Da. S-a ținut atunci cînd s-au stabilit cifrele de plan privind creșterea efectivelor de animale și cînd s-au prevăzut producțiile ce trebuie realizate pe cap de animal. La ferma de vaci s-a prevăzut creș­terea efectivelor la 60 de capete și obținerea unei producții medii de 2.000 litri de lapte pe cap de vaca furajată. Pentru realizarea obiectivelor propuse, gospodăria a cumpărat 13 vaci, iar din rîndul junincilor a trecut la turma de bază un număr însemnat astfel că pla­nul privind creșterea efectivelor nu nu­mai că a fost realizat, dar a fost în­tinerit și îmbunătățit­ calitativ. Apoi, printr-o îngrijire și hrănire rațională s-a reușit să se realizeze pînă la în­ceputul acestei luni o producție medie de 1.860 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Pînă la sfîrșitul anului pro­­ducția planificată pe cap de vacă va fi depășită. Față de anul trecut anul acesta producția de lapte pe cap de vacă a crescut cu 345 litri, apor reali­zat prin îmbunătățirea calitativă a lo­tului de vaci și mai ales, prin asigura­rea unei furajări din cele mai bune. Bu­năoară, diri rațiile vacilor n-au lipsit suculențele și concentratele, iar în tim­pul verii, masa verde. De altfel, ca ur­mare a bunei îngrijiri și hrăniri la va­cile cumpărate producția de lapte a crescut cu 50-80 la sută. Pînă la în­ceputul lunii noiembrie gospodăria co­lectivă din Frecăței a valorificat 40.000 litri de lapte, cu 5.000 litri mai mult decit se prevăzuse în contract. La ferma de ovine s-a prevăzut o creștere a efectivelor de la 1.550 la 2.200 capete, din care la oi­iname de la 1.116 la 1.600 capete. Dar pînă la în­ceputul lunii noiembrie, din efectivele planificate nu s-au realizat decit 1.812 la total ovine, din care 1.240 d­­iname. $Î în ceea ce privește producția pe cap de animal, la ferma de ovine re­zultatele nu­­ sunt satisfăcătoare. Dacă producția de lapte pe cap de oaie pre­văzută la­ începutul anului a fost de­pășită cu 4 litri, la lină s-a realizat cu 0,400 kg mai puțin decit se pre­văzuse. Nerealizarea producției de lî­­nă pe cap de oaie este explicată de tovarășii din consiliul de conducere prin aceea că tunsul a fost făcut tîr­­ziu, din care motiv calitatea linii a (Continuare în pag. a II-a) în cuprinsul ziarului : Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntașe EXPERIENȚA FRUNTAȘILOR -BUN AL TUTUROR COLECTIVIȘTILOR Din munca mea de propagandist Planul anual a fost îndeplinit înainte de termen La începutul acestui an colectivul de muncă al întreprinderii de transporturi Constanța s-a angajat să­ îndeplinească sarcinile de plan pe 1960 cu zece zile înainte de termen. Printr-o muncă organizată, desfășurată în întrecere socialistă, lucrătorii noștri au reușit însă să-și depășească acest angajament,­­reali­zing planul pe 1960 cu 34 de zile înainte de termen. Dar, realizări importante au fost obținute și în alte direcții. Astfel, în această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 14,19 la sută, față de 2,13 la sută cit era procentul de creștere în 1959. De asemenea, în nu­mai 10 luni din anul acesta au fost realizate eco­nomii la prețul de cost în valoare de 938.269 lei. In această privință e bine să arăt că prețul de cost a fost scăzut cu 3,67 la sută, față de 2,63 la sută cit era sarcina inițială de reducere. Un deosebit succes s-a obținut anul acesta și la realizarea beneficiului peste plan. Numai în zece luni s-au realizat 1.536.442 lei, față de 200.000 lei câ­ prevedea angajamentul pe întreg anul 1960. La obținerea acestor realizări, pe lângă munca de­pusă de lucrători harnici și pricepuți cum sunt Cosma Matei, Grețescu Dumitru, Dima Grigore, Moraru Vic­tor, Șuruianu Păun, Dragnea Spananga, Vasile­­ Va­­sile, Popa Adrian și alții, o contribuție deosebită a avut-o aplicarea cu strictețe a planului de măsuri tehnico-organizatorice pe acest an. Astfel, s-a ajuns ca repartizarea autovehicolelor pe trasee să se facă în mod mai judicios, pe baza coeficientului de aglo­merare și să se poată urmări îndeaproape consumul de benzină. Totodată, urmărirea efectuării la timp a reparațiilor și aplicarea unui important număr de inovații au dus la desfășurarea unei activități mai corespunzătoare față de anul trecut. Vorbind de aceste succese, nu poate fi trecută cu vederea munca desfășurată de organizația de partid, care a analizat permanent activitatea ce se desfă­șoară și a luat o serie de măsuri pentru îmbunătă­țirea acesteia. De asemenea, merite revine și comi­tetului de întreprindere, care a acordat o deosebită atenție desfășurării întrecerii socialiste, populari­zind permanent fruntașii și generalizînd experiența aces­tora. Aceste inimoase realizări, obținute de lucrăto­rii de la I.T.C., constituie un imbold pentru o muncă și mai rodnică în anul viitor. Lucrul acesta reiese și din faptul că ei s-au angajat ca in 1961 să îndepli­nească planul cu 15 zile mai devreme și să realizeze 514.000 lei beneficii peste plan. I. RIVEN, tehnician la I.T.C Mașina electrică de sudat cap la cap, manevrată d­e pricepere de candidatul de partid Marin Gh­eorghe, de la I.M.U.M., mărește considerabil productivitatea muncii, iată-l in foto­grafie pe harnicul tinăr efectuind nn numai citeva secunde o sudură. Nici un petic de pământ să nu rămînă nearat din toamnă Mai mult ca in alți ani, produc­țiile realizate in acest an de gospo­­dariile agricole de stat au scos in­­ evidență marea importantă a arături­­i lor actinei de toamnă pentru sporirea­­ producției agricole la culturile ce se­­ insămintează in primăvară. De a­­­­­semenea, a ieșit in evidentă sporul de producție ce se obține cin­d a­­­­ceastă lucrare este făcută la timp, mai de timpuriu, cind prin alinarea­­ solului se asigură inmagazinarea u­­­­nei cantități sporite de apă din ploi­­ și zăpezi. Din acest punct de vede­­re trebuie scoasă in evidență pro­ducția realizată la porumb de gos­­»’­podăriile agricole de stat din A­gigea, \ .Moșneni, „Costache Burcă", Săcele, „* Pecineaga, Cernavoda și altele —­­d intre 31­00 și 5.000 kg de boabe la I* I« hectar. O mare parte din gospodăriile a­­gricole­ de stat din­ regiunea noastră s- au trecut și în toamna aceasta la­­ mobilizarea tuturor tortelor, asigu­­­­­rind o bună folosire a capacității de lucru a tractoarelor in vederea exe­­­r­cutării, arăturilor actinei intr-un timp scurt. La gospodăriile de stat din S* Topraisar, Cernavoda, Izvoru Mare, Tortomanu, Casimcea, Valea Rea și I» încă la multe altele, arăturile adinei, iJJ pentru insămințările de primăvară­­ [UNK] au fost terminate sau­ se apropie de sfîrșit. Se observă că din rindul gos­­­­podăriilor de stat care au terminat si sau sînt avansate cu executarea o­­poarelor fac parte multe din cele­­ fruntașe la producție, ceea ce ne a­­r a­rată că consiliile lor au­ tinut sea­­t [UNK]­nta de experiența acestui an, de­­ faptul că arăturile adinei de toamnă J­e asigură un însemnat spor de recoltă. Insă, pe întregul Trust Gostat nu [■ se poate spune că treburile nu era I* bine în ce privește executarea m­ă­­r­turilor adinei pentru insămințările (U "» primăvară. In data de 28 noiembrie iJJ această lucrare era executată pe o­­ [UNK] suprafață de 64.415 hectare, din 1* 83.813 hectare cii au avut de exe­­­­cutat gospodăriile agricole de stat. I» Aceasta înseamnă că plănui a fost j* îndeplinit în proporție de 76.85 la o sută, ceea ce n­u poate în nm un lac să constituie un motiv de în piste £ pentru conducătorii­ unităților a 4.S., [■ pentru tovarășii din conducerea Tru­s­­t* tului Gostat. __ ■ £ Mai trebuie arătat că ritmul “■­executare­a arăturilor actinei de toamnă, chiar și in perioadele cu timp favorabil, a fost și este scă­­­­zut, in ultimele zile (perioada de ■’ la 24 la 28 noiembrie) realizindu-se ■ £ doar 60—65 la sută din viteza zil­­nică planificată. Ori 60 la sută din «£ viteza de lucru inseamnă 1.000—1.100­­ hectare, pe zi, de unde se poate tra­­ge concluzia că arăturile adinei de toamnă nu vor putea fi terminate .■ decit in 17—18 zile, adică în jurul­­* datei de 15 decembrie. *. Realizărie nesatisfăcătoare pe to­­tal trust in ce privește executarea ■ [UNK]­arăturilor pentru insămințările de­­­ primăvară se datoresc unor gospo­­do­dării, de­­ stat mult rămase in urmă, printre care putem arăta pe­cete din­ Rimnic, cu 1.020 hectare din 1.865 ,■ planificate, Ciocîrlia — 610 hectare ■ £ din 1.733, „Donca Simo" — 1.715 *■ hectare din 3.148 și­ altele. Gospo- ■ [UNK]­daria agricolă de stat din Pecinea­­­­ga, pe care am evidențiat-o printre­­« gospodăriile care au realizat produc­­­*­ții mari la cultura porumbului­, a­m executat arăturile adinei pentru ii­ »“ sămi­tțările de primăvară pe o su­­b­­prafata de numai 877 hectare, fain “« de 1.551 hectare cit a avut planifi­­­* caz. Pentru că timpul este înaintat, ■ [UNK] trebuie luate măsuri pentru execu­­t­­tarea în continuare a arăturilor a­­ctinei, prin acestea creindu-se con- *B­diții mai bune in vederea înmaga­­zinării apei în sol, ceea ce duce la f îmbunătățirea calității acestuia, ia >£ fertilizarea lui. Folosirea tuturor­­ tractoarelor bune de lucru, folosirea pentru executarea arăturilor actinei. »“ necesare însămințarilor de pri­măva­­ră a fiecărei zile cu timp bun de»" lucru, trebuie să fie mereu in aten­­­­ția consiliilor din G.A.S.-urile ră­­m­­mase in urmă la această lucrare. In ■ [UNK] prezent, în gospodăriile agricole de­­ stat se lucrează și la repararea trac- „■ toacelor" și" mașinilor" agricole, pen­ ■s­tru a se asigura buna lor funcția­ “■ nare in­­ campania agricolă din pri­­m [UNK] măvdra anului viitor. Tractoarele ie­­­șite din reparații­, atunci find timpul permite, să­­ fie folosite la executa­­r £ rea arăturilor actinei pentru însă­ *■ miniările de primăvară, alături de a" celelalte tractoare existente d in uni­ >£ fufi. Nici un pâie 'de 'părnîră nu tre- £ [UNK]­buie să rămînă nearat. *“ ' >~i. P. DARIE £ y ;« A ÎNCEPUT RECOLTAREA STUFULUI In Delta Dunării a început stufului. Așa recoltarea prevede planul, cum în actuala campanie ur­mează să se recolteze o cantitate dublă de stuf față de cea din campania precedentă. Pentru aceasta, în Deltă au fost execu­tate numeroase noi a­­menajări, hidro­dnice și lucrări de prospec­țiuni, care permit da­rea în exploatare a unor noi terenuri stu­­ficole. In același timp, muncitorii au primit numeroase ma­șini și utilaje, iar pină la sfîrșitul anului ur­mează să mai pri­mească altele.­ Astfel, in această campanie lucrările de mecani­zare a tăierii stufului vor fi mecanizate în proporție de 80 la sută. Ambarcațiunile din Deltă au sporit cu în­că 12 vase de mare capacitate pentru transportul stufului, un remorcher de 400 CP, 10 vase pentru cazarea muncitorilor, fiecare vas prevăzut cu cantină, bibliotecă și stație de radiofi­­care. Pentru asigura­rea asistenței medica­le la locul de muncă s-a primit o șalupă special amenajată în acest scop. Stuful ce se recol­tează în Delta Du­nării este folosit ca materie primă la fa­bricarea de cartoa­ne duplex-triplex la Combinatul de­­ Chișcani și de fabri­ca ca de celuloză, care urmează să intre in funcțiune in cadrul aceluiași combinat. (Agerpres) ,VWM­ Colectiviștii din comuna Vulturii, raionul Iliișova, îndrumați de organizația de partid, au avut și an bănești. Gospodăria are in prezent un efectiv de 4.000 oi, 230 vaci, aproape 4.000 găini și 500 gișle. In afară de se obțin însă de la ovine și vaci. Bună­oară, gospodăria și-a planificat in ac­est an să realizeze din sectorul zoot (de aproape 2.000.000 lei), sectorul zootehnic a contribuit cu peste 30 la sută. In fotografiile alăturate în centrul atenției dezvoltarea secto­rulu­i zootehnic, convingindu-se că ace­sta este o sursă importantă de venituri cei 1.000 pui scoși de curînd, s-au mai valotificat în acest an aproape 2.000 păsări. Veniturile cele mai mari linte 700.000 tei, dar pînă la sfîrșitul anului va depăși această cifră. La realizarea venitului, actual al gospodăriei se pot vedea turma de oi și circul de vaci, proprietate obștească a colectiviștilor din comuna Vulturu. -*­*■ ■ afti - - -—1........ - -- ----- —............... (Continuare în pag. a III-a) Toată atenția popularizării și difuzării cărții lasate De curînd, secretariatul Comite­tului regional de partid a analizat într-una din ședințele sale modul în care se asigură popularizarea și difuzarea cărții la sate. Cu acest prilej s-a constatat că anul acesta, în comparație cu anii trecuți, a crescut fondul de cărți pus la dis­poziția oamenilor muncii de la sate, a crescut valoarea cărților vîndute pe cap de locuitor, s-a mărit re­țeaua comercială și ceea ce este mai important, a crescut și crește mereu numărul țăranilor colecti­viști, al­ muncitorilor din gospodă­riile agricole de stat și S.M.T -uri care obișnuiesc să-și cumpere cărți pentru biblioteca personală. In etapa acutală a devenit o ne­cesitate obiectivă ca fiecare țăran colectivist, fiecare muncitor din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.-uri să-și ridice , cu ajutorul cărților nivelul profesional și de c­ultură generală, să lupte pentru ridicarea conștiinței la nivelul noi­lor relații de producție statornicite in agricultura noastră. De aceea, măsurile luate de Uni­unea regională a cooperației de con­sum, sub directa îndrumare a Co­mitetului regional de partid, au dus la îmbunătățirea popularizării și di­fuzării cărții la sate. In prezent, cînd Uniunea regională a coope­rației de consum a preluat toate unitățile din mediul sătesc ce se ocupă cu difuzarea cărții, au fost întreprinse noi acțiuni. In acest tri­mestru s-a prevăzut înființarea de noi librării, raioane și­ chioșcuri și amenajarea celor existente. In ace­lași timp, mergîndu-se pe linia specializării unităților, au fost luate măsuri ca în magazinele de librării și în raioanele specializate să se găsească numai mărfuri specifice librăriei. O acțiune de importanță deosebită pentru­ îmbunătățirea popularizării și difuzării cărții o constituie mun­­­­ca cu difuzorii procentuali. In a­­ceastă direcție, sub îndrumarea di­rectă a organizațiilor de partid, au și fost luate unele măsuri. . Astfel­, s-a stabilit ca în acest trimestru să se organizeze cel puțin ,150 de stan­duri permanente cu difuzori pro­centuali. Avantajul acestui sistem constă în aceea că se pot­ organiza foarte ușor și operativ standuri la fiecare unitate, iar difuzorii sunt direct interesați să difuzeze un nu­măr cu­ mai mare de cărți. O parte din difuzorii procentuali recrutați în această perioadă, așa cum sunt cei din comunele Corbu de Sus, Seir­menii Mari,­ Negru Vodă, au și în­ceput să obțină rezultate bune. A­­semenea acțiuni au fost organizate și cu organizațiile de U.T.M. și pio­nieri în mai­­ multe comune din raioanele Medgidia, și Negru Vodă. In­­ comuna Mihail Kogălniceanu, de exemplu, s-au difuzat cărți prim­tr-o acțiune cu pionierii în valoare de 1.020 lei, într-o singură zi. In vederea intensificării difuzării cărții la sate au fost inițiate și alte acțiuni privind completarea fondu­lui de cărți la bibliotecile din gos­podăriile agricole de stat și S.M.T.­­uri organizarea de bazare, expoziții, recenzii, prezentări de cărți, vitrine festive etc. In același timp, secre­tariatul Comitetului regional de partid a apreciat că munca de popu­larizare și difuzare a cărții la sate nu s-a situat la nivelul sarcinilor actuale (cînd munca cu cartea ca­pătă o importanță tot mai mare), iar rezultatele sînt sub posibilitățile existente. Una din lipsurile cele mai caracteristice în această direcție o constituie­ atitudinea lipsită de răs­pundere, putem spune subaprecie­rea de care dau dovadă un număr important de cadre din cooperația de consum (de la uniunea regională, uniunile raionale și cooperativele

Next