Dobrogea Nouă, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4300-4325)

1962-06-01 / nr. 4300

Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4300 Vineri 1 Iunie 7962 4 pagini 20 bani 1 IUNIE-ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Sute de milioane de oameni cin­stiți din toate colțurile pămîntului sărbătoresc, la 1 Iunie, Ziua inter­națională a copilului, zi de luptă pentru apărarea vieții copiilor, spe­ranța de miine a omenirii. Omenirea și-a croit și-și croiește și acum drum spre un viitor pe care și l-a dorit întotdeauna luminos și fericit. Vii­torul aparține copiilor. Ei sunt aceia tare, ajungînd bărbați și femei, se angajează în lupta aspră, dar fru­­­m­oasă pentru viață, pentru viitorul altor copii. Copilul a reprezentat dintotdeauna un întreg univers de posibilități, de valori și năzuințe. Is­toria ne oferă nenumărate exemple de felul cum asemenea valori și nă­zuințe care și-au avut copilăria lor, au intrat în tezaurul omenirii ca ex­presii ale științei și culturii, ale lup­tei pentru libertate și progres. Dar, Viitorul copilului, al copiilor lumii a depins și va depinde mereu de pu­terea și dragostea părinților, de po­sibilitățile lor materiale, de grija ,de care se bucură din partea întregii societăți. Peste tot, părinții își adoră copiii, le­ doresc un prezent și un viitor fe­ricit. Dar, nu peste tot, aceste do­rințe devin și realități. Acolo unde stăpînesc încă cei care exploatează truda milioanelor de părinți munci­tori, care își fac din nimicirea ome­nirii un țel, acolo unde fabricile lu­crează pentru moartea și nu pentru viața copiilor, acolo nu poate fi vor­ba de asigurarea unui viitor fericit pentru milioanele de copii. Nu putea fi vorba despre copii fericiți în­ Ro­­mînia de ieri, unde stăpîneau moșie­rii și imperialiștii străini, unde a­­nual, mai mult de 200.000 de copii mureau înainte de a împlini un an, unde 8.000 de mame mureau în fie­care an din cauza nașterilor neasis­tate. Despre ce fel de viitor fericit pentru copii putea fi vorba în țara noastră, care se afla pe primele locuri în tabelele mondiale cu pri­vire la analfabetism, malarie, rahi­tism, tuberculoză ? Marile prefaceri sociale care au avut loc în țara noastră asigură un viitor cu adevărat fericit pentru tî­­năra generație. Pentru statul și par­tidul nostru, grija pentru mamă și copil constituie o preocupare de sea­mă. In bugetul statului nostru, se a­­locă anual sume importante pentru ocrotirea sănătății copiilor, pentru construcția de școli, case de naș­tere etc. Milioane de copii sînt născuți astăzi în țara noastră în condițiile cele mai bune de a­­sistență medicală. In întreaga țară, își desfășoară activitatea pe tărîmul ocrotirii sănătății copiilor peste 2.500 de medici specialiști. Grija partidu­lui și statului nostru pentru copii este ilustrată și de faptul că, anual, în buget, este prevăzută alocația de stat pentru copii. In anul 1961, sta­tul a plătit salariaților cu copii la acest capitol suma de 1.9 miliarde lei. Gratuitatea manualelor în școlile de 7 ani, existența caselor pionieri­lor, a bibliotecilor, a teatrelor, a ta­berelor pentru copii sunt tot atîtea dovezi ale grijii pe care statul și partidul nostru o poartă tinerelor vlăstare. In regiunea noastră, care in trecut deținea faima de regiune înapoiată, unde sărăcia făcea casă bună cu mortalitatea infantilă în cel mai înalt grad, prefacerile sociale din anii regimului democrat-popular au schimbat complet cursul unor a­­semenea stări de lucruri. Transformarea socialistă a agricul­turii, dezvoltarea industrială a regiu­nii au dus la ridicarea necontenită a nivelului de trai al întregii popu­lații. Copiii muncitorilor și țăranilor din Dobrogea trăiesc o viață din ce în ce mai fericită. In școlile din sa­tele și orașele regiunii, învață acum aproape 106.000 de tineri. Posibili­tățile tot mai mari pe care le au a­­cum muncitorii, țăranii colectiviști, prin creșterea continuă a salariilor și a veniturilor, asigură copiilor o alimentație bună, îmbrăcăminte și condiții de culturalizare care cresc zi de zi. In regiune, activează pe tă­­rîmul ocrotirii sănătății copiilor mai mult de 100 de medici specialiști, s-au construit în ultimii ani 73 de case de naștere, 33 de staționare ru­rale, 5 secții de pediatrie la spita­lele raionale. Pentru ocrotirea sănă­tății copilului, în bugetul Sfatului popular regional Dobrogea, s-a alo­cat, numai în anul 1962, suma de 1.070.000 lei. La educarea copiilor de pe cuprinsul regiunii noastre, își aduc contribuția, pe lângă numeroa­sele școli, și cele 5 case ale pionie­(Continuare în pag. a IlI-a) w Vești din G.A.S. Sarinasul lor Lucrările de întreținere a culturi­de primăvară se desfășoară într-un­ ritm susținut. Până în prezent, mecanizatorii au efectuat lucrări cu sapa rotativă pe întreaga suprafață de porumb (1.000 ha), iar pe 100 ha cu floarea-soarelui au terminat pra­­șila I manuală. Au executat lucrări la timp și de bună calitate, mecani­zatorii: Vasilciu Gavrilă, Furca Ni­­colae și alții. De asemenea, în frun­te, s-au situat brigada a IV-a, con­dusă de tov. Bălan Ștefan, care a prășit mecanic 50 ha, și brigada a III-a, care a prășit 40 ha. ☆ Brigada de oi-mame a gospodăriei, condusă de tov. Machedon Ilie, a obținut 200 de miei peste numărul planificat și a reușit să termine pe­rioada înțărcărilor cu 15-20 de zile mai devreme, obținînd un număr de 1.500 de miei, între 18 și 20 kg fiecare. Fruntași ai acestei brigăzi sînt tov. Lufi Sucuri, Olteanu Alexe, Gheorghe P. Ion și alții. Nu același lucru putem spune despre brigada vaci de lapte, con­dusă de tov. Dobre Petre. Datorită proastei îngrijiri a vacilor, produc­ția de lapte pe trimestrul I a scăzut. Aceasta, trebuie să dea de gândit muncitorilor de aici, pe viitor, fiind necesar să acorde o atenție mai mare adăpării și furajării vacilor, precum și mulsului la orele indi­cate. SOARE NICOLAE, coresp. GRIJĂ „MATERNĂ“ wvwvtv= SA ORGENTAM LUCRĂRILE ACTUALE DIN AGRICULTURA în aceste zile, raionului Colectiviștii din raionul Macin, ajutați de mecanizatori, au impîn­­zit cîmpiile. Ei folosesc din plin zi­lele bune de lucru, executînd lu­crări de întreținere a culturilor în­­ vederea realizării unor producții mari. Colectiviștii din Traianu, de pildă, îndrumați îndeaproape de consiliul de conducere (președinte­l— Corcea Marin), au terminat pri­ma prașilă la porumb și floa­rea­­­ soarelui și au trecut cu toate for­țele la prașila a II-a, realizînd 70 la sută din suprafața de porumb și 95 la sută la floarea-soarelui. Vecinii colectiviștilor din Traia­nu, cei­­ țin Turcoaia, nu vor să se lase mai prejos. Zilnic, spunea to­varășul Năstase Tănase, președin­tele gospodăriei, participă la lucru la întreținerea­­ culturilor, la grădi­nă și la vie, în medie, 600 de co­lectiviști. Avîntul cu care lucrează, precum și hotărîrea de a transpu­ne în fapte sarcinile trasate de partid au făcut ca pină la data de 30 mai, colectiviștii de aici să ter­mine prima prașilă la porumb. Bin Gospodăria colectivă din Lima­­nu, raionul Negru Vodă, organi­­zindu-și bine munca a terminat de multe zile prima prașilă me­canică și manuală pe 750 ha cu porumb-boabe și 165 ha cu po­­rumb-siloz. De citeva zile aici s-a început prașila a -II-a manuală. In fotografie, brigada I condu­să de Opriș Ion în plină acțiune, găzile de cîmp conduse de Tud­ose Petre, Dache Gheorghe și Aron Si­­m­ion sunt fruntașe pe gospodărie la întreținerea culturilor. In cadrul e­­chipelor, rezultatele cele mai bune le-au obținut Niță Dumitru, Lina M. Greceanu, Mita Greceanu și alții. Acum, colectiviștii au înce­put cea de-a doua prașilă manua­lă pe 188 hectare cu floarea-soare­lui. In drumul nostru prin raionul Măcin, am ajuns în comuna Greci, una dintre cele mai mari comune din raion. La sediul gospodăriei, nici țipenie de om. După citeva mi­nute, au aflat de la paznicul gos­podăriei că președintele Andrei Ștefan este plecat pe teren. Ne-am putut da seama că și colectiviștii din comuna Greci depun mult su­flet la întreținerea culturilor. Pra­șila I pe 1.000 de hectare cu po­rumb și floarea-soarelui a fost ter­minată de mult. Colectiviștii lu­crează acum la prașila a II-a. Pretutindeni pe ogoarele gospo­dăriilor colective din raionul Ma­cin, se lucrează la întreținerea cul­turilor prășitoare. Entuziasmul lectiviștilor și hotărîrea lor de co­efectua lucrări de calitate bună ia­r toate culturile prășitoare se pot ve­dea și din faptul că, pe întreg ra­ionul, prașila­­ este executată în procent de 80 la sută. In multe gospodării colective din raion, s-a trecut cu toate forțele la prașila a II-a mecanică și manuală la floa­rea-soarelui și la porumbul-boabe și siloz. I. ION pe ogoarele Macin Se preocupă de calitatea lucrărilor Culturile prășitoare ocupă în a­­cest an la gospodăria colectivă din Agigea mai bine de 420 de hectare. De la­­ început, în atenția organiza­ției de partid (secretar — Dănilă Ștefan)­ și a consiliului de conduce­re (președinte — Bălănescu Dumi­tru), au stat grija pentru calitatea prașilelor­­ și asigurarea densității corespunzătoare de plante la hec­tar. Cu sprijinul inginerului agro­nom Timirgazin, conducerea gospo­dăriei a instruit pe toți mecanizato­rii și colectiviștii cu privire la mo­dul cum trebuie să execute lucrări­le de întreținere. Brigada a VII-a de tractoare, con­dusă de Țăranui Vasile și Mocanu­ Ion, a fost din primele zile la înăl­țime. Folosind din plin timpul bun și întreaga capacitate de lucru mașinilor, ea a executat pe întrea­a­ga suprafață două lucrări cu sapa rotativă, iar prima prașilă mecanică la porumb și floarea-soarelui a ter­­minat-o de mult. Tractoriștii au tre­cut deja la executarea celei de-a doua prașile la floarea-soarelui. Colectiviștii le-au urmat exemplul și au trecut cu toate forțele la e­­xecutarea prașilei manuale. La floa­rea-soarelui, aceasta a fost termi­nată în două zile, iar la porumbul­­boabe, pe cele 380 hectare, se a­­propie de sfîrșit. In următoarele do­uă zile, colectiviștii vor tre­ce la e­­xecutarea prașilei a doua , la floa­rea-soarelui. Mecanizatori ca Mano­­lache Constantin, Cartamin Rachim, precum și colectiviști ca Ioana Iu­­scenco, Prodai Florica, Calea Ma­ria și alții sunt în fruntea tuturor. Cu multă grijă, mecanizatorii e­­xecută prafila mecanică, pentru a nu tăia și acoperi firele de porumb. Colectiviștii au primit indicații pe teren cu privire la asigurarea den­sității care va fi definitivată la pra­șila a doua manuală. Din „câteva sondaje făcute împreună "cu ingine­rul agronom al gospodăriei pe u­­nele sale, am găsit o densitate de 32.000 de fire la hectar, iar pe lo­tul de 5.000, chiar peste 34.000 de fire. Va trebui ca și pe mai depar­te, conducerea gospodăriei să ur­mărească calitatea lucrărilor și păs­trarea densității în special pe acele sole unde rîndurile sînt mai puțin drepte. După cum se prezintă întreaga suprafață de porumb, plantele sînt bine dezvoltate, iar terenul curat de buruieni, există toată garanția realizării unor recolte bogate de porumb-boabe, cu condiția să se dea în continuare atenția cuvenită lucrărilor de întreținere a culturii. ȘT. MIHAI. Rolul cabinetului­ tehnic in procesul de producție Documentele celui de-al III-lea­­ Congres al P.M.R. cit și hotărîrea­­ C.C. al P.M.R. cu privire la ridica­rea nivelului tehnic al producției , au constituit și constituie pentru co­­­­lectivele cabinetelor tehnice obiec­­­­tive de bază în desfășurarea activi­tății pentru introducerea a tot ce este nou, în scopul mecanizării și îmbunătățirii tehnologiei, pentru în­deplinirea sarcinilor de plan, crește­rea productivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea ca­lității produselor. Alături de colectivele cabinetelor tehnice din țara noastră, și colecti­vul cabinetului tehnic de la S.N.M.C. a desfășurat în acest an o largă ac­tivitate, pentru transpunerea în viață a hotărîrilor partidului și guvernu­lui, sub directa îndrumare a comi­tetului de partid din șantierul nos­tru, care a sprijinit și controlat mer­sul mișcării de Inovații îndeaproape, prin analize trimestriale. Colectivul cabinetului tehnic a a­­vut ca prim obiectiv creșterea miș­cării inovațiilor prin atragerea de noi inovatori cât și mobilizarea tu­turor inovatorilor din șantier, in sco­pul rezolvării problemelor din pla­nul tematic pe 1962 și a temelor din planul tematic al ministerului tute­lar. In scopul creșterii numărului de inovatori, s-au folosit pe o scară largă diferite forme ale propagandei tehnice de masă. Una din metodele folosite este aceea a convorbirilor tehnice, care se fac cu regularitate între inovatori și colectivul de ingi­neri, după un plan semestrial, afișat­ la colțul inovatorului și în calorii fiecărei secții. Datorită acestor cron­­­vorbiri, care se duc de la om latrom­i în secțiile productive, la locul­ de­­ muncă, cit și la cabinetul tehnic,­sînt atrași din zi în zi tot mai mulțir­ mun­­­­citori, ingineri și tehnicieni la­­ rezol­varea problemelor legate strîns de procesul de producție, prin propu­neri de inovații, dezvoltîndu-se ast­fel în ei spiritul creator. Așa, de exemplu, în urma ajutorului dat­ de Iov. ing. Sălcescu Constantin, ajus­­torul Panțuriu Dumitru a devenit ino­vator. Alt exemplu il constituie aju­torul dat de Iov. ing. Antira Ion sudorului Barbu C. Ion. In cadrul propagandei tehnico-in­­dustriale de masă, s-a folosit și me­toda afișării la colțul inovatorului a propunerilor de Inovații, însoțite de schițe desenate pe sticlă, metodă care contribuie la atragerea de noi inovatori. Larga popularizarea a ino­vațiilor prin articole la gazeta de perete și la ziarul „Portul Constan­ța“ a avut un efect pozitiv în atra­gerea de noi inovatori. Așa au fost popularizați inovatorii Udățeanu Ion, Benea Cristea, Mihalache Dumitru, Stoian Traian și alții. Rezultate bune a dat și populari­zarea practică și eficientă a inova­țiilor prin experimentarea dispoziti­velor, după executarea prototipuri­lor, cu care ocazie, muncitorii văd în mod concret efectul inovațiilor, ceea ce îi mobilizează să facă noi propuneri. Astfel, la experimentarea inovației propuse de tov. Mihalache Dumitru, „întrerupător stea-triunghi cu contacte masive pentru aparatele de sudură“, au asistat muncitori din cadrul secției întreținere, fapt care l-a determinat pe tov. Cristea Ște­fan să vină cu inovația „Modifica­rea cablului de legătură dintre mo­tor și clește, la aparatele de sudură semiautomată“, iar pe tov. Duca Va­sile, cu inovația „Alimentarea lăm­pilor de 24 V de la electromotorul de acționare a mașinilor-unelte". O altă formă de popularizare des­fășurată de colectivul cabinetului tehnic este aceea a înmînării certi­ficatelor de inovatori, care se face la locul de muncă, de față fiind și tovarășii de muncă ai inovatorilor. Cele 5 brigăzi complexe de ino­vatori care au fost înființate în a­­cest an au adus un prețios ajutor mișcării de inovații in șantierul nos­tru. Ele sunt într-o permanentă în­trecere. Obiectivul întrecerii îl con­stituie rezolvarea problemelor teh­nice cuprinse în planul tematic de inovații, care este orientat spre so­luționarea celor mai importante ne­cesități ale producției. Fiecare brigadă complexă de ino­vatori este alcătuită din tehnicieni, muncitori, maiștri și proiectanți, ceea ce dă posibilitate fiecărei brigăzi să rezolve în mod competent proble­mele ce îi stau în față. Aceste bri­găzi sprijină în mod efectiv munca inovatorilor, prin îndrumări tehnice, prin popularizarea cărților t­ehnice etc. Pentru extinderea inovațiilor, con­ducerea șantierului a organizat un larg schimb de experiență cu 6 între­prinderi din regiune și din țară, iar pe linie de cabinet tehnic alte 3 schimburi de experiență. Dacă acestea sunt metodele folo­site de colectivul nostru pentru ex­tinderea mișcării de inovații și a­­tragerea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor in mișcarea de inovații, trebuie arătat că pentru a veni în sprijinul inovatorilor, folosim din plin și popularizarea documentației CIMENTIȘTII DIN MEDGIDIA REALIZEAZĂ : Clincher de bună calitate... Cucătorii de la secția cuptoa­dia s-au angajat la începutul anu­luii, în vederea îmbunătățirii ca­ticipării lor active la cursurile de aplicării măsurilor tehnico-organi­scă angajamentul In primele 5 lu Ghinea Ion, Lazăr Nicolae, Stoian­tități de clincher pentru cimenturile re a Fabricii de ciment din Medgi­­lui să aplice un ansamblu de mă­­l­tative a clincherului. Datorită par­­ridicare a nivelului profesional și zatorice, ei reușesc să-și îndepline a­­ni ale anului, jucătorii Diacu Ion, Mircea și alții au produs mari can­e cu rezistențe inițiale mari. ... și importante economii Desfășurînd larg întrecerea s­ocialistă și acordînd o atenție deo­sebită folosirii raționale a materii­lor prime și auxiliare, colectivul secției mori de pastă de la Fabri­ca de ciment din Medgidia a reali­zat economii importante în primele 4 luni ale anului. Numai la repa­rarea agregatelor, s-au obținut e­conomii de 16.738 lei, iar la energie electrică, în sumă de 92.920 lei. S-au evidențiat comuniștii Bibicu Stoica, Mihai Alexandru, Hampu Dumitru și alții. ILIE ION, coresp. o dublă aietorie . Cind secara se va face bună de pășunat, îmi spunea inginerul Victor Găilănaru, zootehnistul G.A.S.-ului Stupina, o să ajungem la cel puțin 16 litri pe vacă mul­să zilnic... Era încă frig, secara își ghemui­­se mustățile sub zăpadă. Apa la­cului din fața grajdurilor, in care săb­iile surprinse de îngheț păreau niște patinori încremeniți, putea fi trecută cu căruța. In glasul inginerului zootehnist, ca și în glasul lui Gheorghe Po­­pescu, brigadierul de la taurine, stăruia încrederea. O încredere justificată, judecind după rezulta­tele de pină atunci. Porniseră de la nimic și de la necunoscut, fiind­că toate cele 405 vaci „Krasnaia Stepnaia“, t­riduite acum de-a lun­gul ieslelor, erau la începutul a­­nului încă juninci. Nivelul pro­ducției de lapte indica stăruitor zero litri. De la necunoscut, fiind­că despre nici una din cele 405 roșcate nu se cunoștea mai nimic. Adică, se cunoșteau numele atri­buit de crescătorii din sovhozuri­le și colhozurile Ucrainei, de unde sosiseră până aici, in Dobrogea, producția medie de lapte a ma­mei și au­t. Și totuși, rezultatele au anulat orice temeri. Sigur că inginerul Găitănaru n-ar fi putut de unul singur să îndrepte lucrurile pe un asemenea făgaș. Dar, alături de el, au stat, ca unul singur, toți „inginerii nemijlociți ai pro­duc­­ției de lapte“, mulgătorii și îngri­jitorii. Numai cu sprijinul lor, s-a pu­tut trece de la bun început la o administrare rațională, diferenția­tă, în raport cu producția de lap­te a fiecărei „roșii“, a concentra­telor, câte 350 de grame pentru fiecare litru obținut și tot datori­tă lor, „pensionarele“ au făcut chiar în plină iarnă „stagiu zilnic de plimbare pe sforiște și au pri­mit hrană și îngrijire, ca și ziua, chiar pe timpul nopții. Exigența unor mulgători fruntași ca Gheor­ghe Leu, Gheorghe Hodorogea, Ștefan Brașoveanu și Constantin Popa, alăturată organic sprijinului acordat de inginerul zootehnist și de brigadier, au condus la depă­șirea rezultatelor scontate. Media de 14 litri de lapte zilnic, obți­nută de la unele vaci, care pină anul acesta nu fuseseră decit niș­te redute neasu­mpărate si subțiri, era desigur o victorie. Spun era, fiindcă astăzi, cifra respectivă face parte din istoricul creșterii pro­ducției, e lăsată in­ urmă. In ceea ce privește vițeii, pe lingă faptul că nici unul din acești pui roșcați ai „Krasnaei Stepnaia“ și ai ,,Ro­șului danez“ nu s-a născut altfel decit sănătos ca un trunchi și pus pe zburdă ca o minge de cauciuc, creșterea zilnică in greutate a de­venit de-a dreptul uluitoare : 950 de grame zilnic. Prin urmare, o viitoare fermă de vaci pe cinste. Dar, asta a fost atunci... "Acuma, semănăturile s-au Îm­plinit, a început pășunatul. Curba producției a săltat și ea. Și nu e­­xistă nici un temei care să ne facă să credem că se va opri aici. Stăruința și pasiunea continuă. In mai puțin de 5 luni ale anului, producția medie de lapte a sărit peste jumătatea celei planificate pe întregul an cu 277 litri. O dovadă grăitoare a faptului ca organizația de partid și consi­liul gospodăriei agricole de stat Stupina au repurtat in acest sens o dublă victorie. Paralel cu cre­șterea nemijlocită a producției de lapte, a avut loc un fenomen și mai de preț : creșterea măiestriei si priceperii oamenilor care o ho­tărăsc. NICOLAE JARIȘTEA­ N{Continuare tn pag. a Il-a) LEU GHEORGHE PÉNTRU CEI MICI Cu prilejul Zilei internaționale a copilului, coopera­ția de consum a asigurat unităților sale o bună apro­vizionare cu sortimentele cele mai solicitate de micii cumpărători. Ca urmare, prin unitățile cooperației de consum din regiunea noastră, au fost desfăcute în ul­timele zile aproape 10.000 de perechi de ghetuțe, pan­tofi, sandale, peste 16.000 de perechi de ciorapi, șosete, 1.200 de jachete, 1.900 de veste, 1.700 de pulovere, 6.200 de căciulițe și alte zeci de mii de confecții și di­verse articole pentru copii. Totodată, au fost puse in vintate peste 12.000 kg de produse zaharoase, printre care dropsuri, caramele, je­­leuri, mult apreciatele sortimente „Pitic“, „Scufița ro­șie“, „Jucăriile mele“, „Teatru“ „Stadion“ etc. Buletin de avertizare nr. 2 Molia strugurilor se înmulțește in cursul unui an de trei ori : mai — iulie, iulie —­ august și august — mai. La prima înmulțire, omizile distrug ciorchinii aproape de înflo­rire, iar la a doua și a treia, ele intră în boabe, hrănindu-se cu miezul lor. Molia a­­tacă în special soiurile Afuz-Ali, Muscat de Hamburg, Perla de Csaba, Coarnă, Chardon­­nay și altele. Timpul potrivit pentru stropirea viilor con­tra moliei este indicat : a) La prima înmulțire, de momentul în­floririi soiurilor de producători direcți Terras 20 și de portaltoi B.­­ R. 101-14, precum și de maximul curbei de zbor ; b) La înmulțirea a doua, de maximul curbei de zbor și de momentul intrării în pîrgă a soiului Perla de Csaba. La prima înmulțire, se fac stropiri cu de­­tox-25, lindatox-20 (emulsionabil), 600 g­­a 100 litri apă, ekatox-20, în proporție de 150 o la 100 litri ană, solidol-50, în proporție de 60 g la 100 litri apă sau hexatox în concen­trație de 0,7 la sută. La înmulțirea a doua, se fac stropiri cu detox și lindatox în aceleași concentrații ca și la prima stropire. Preparatele pe bază de parathion nu se folosesc la cea de-a doua înmulțire, deoarece sunt otrăvitoare, iar cele pe bază de hexacloran împrumută gust și mi­ros neplăcut strugurilor. In regiunea noastră, stropirile trebuie să înceapă la 1 iunie și să se termine în 4-6 zile. ★ Condițiile climatice din ultimele zile au fost favorabile infecțiunilor cu ciuperca Plasmopara viticola, care produce mana viței de vie. Preveniți atacul acestei ciuperci pă­gubitoare prin stropiri cu zeamă bordeleză. Executați stropitul al doilea pină la data de 1­4 iunie a.c. Concentrația zemei bordeleze va fi de 0,5 la sută, folosindu-se 500 g sulfat de cupru și 250 g var gras nestins sau 700 g pastă de var stins la 100 litri apă. Prepararea zemei, precum și celelalte re­comandări sunt­­ aceleași ca și în buletinul nr. 1. . STAȚIUNEA DE PROGNOZĂ ȘI AVERTIZARE MURFATLAR LA CASA PIONIERILOR ’Azi, 1 Iunie, intr-un cadru festiv, are loc la Casa pionierilor din Constanța, deschiderea expoziției de jucării și obiecte, în care sînt prezentate obiectele lu­crate de pionieri în cadrul cercului „Mîinilor îndemâ­­­atice“ și în cadrul cercurilor tehnice : croitorie, lăcă­­tușerie, navoaeromodelism, radiofonie etc. Duminică 3 iunie a.c., dimineața, are loc în sala Școlii medii „Mircea cel Bătrîn“ un spectacol prezentat de micii membri ai cercurilor artistice, printre care ope­reta pentru copii „Orășelul cel nou“, spectacolul co­regrafic „Dans marinăresc“ și un program prezentat de corul și orchestra Casei pionierilor. După-amiază, in a­ceeași sală, se va prezenta un spectacol susținut de formațiile de cor și orchestră, de coregrafie și un al­bum de estradă. 3.412 km cu secția de estradă . De curînd, s-a înapoiat la Con­stanța, formația secției de estradă­­ a Teatrului de stat din Constanța, care a întreprins un turneu în țară, cu­­ spectacolul „La mare și la mai mare“. Turneul, care a cuprins lo­­­­­calitățile Alexandria, Zimnicea, Cara­cal, Craiova, Tg. Jiu, Turnu Seve­­­­rin, Caransebeș, Oțelul Roșu, Reșița, Bocșa, Timișoara, Lugoj, Arad, Ora­­­­dea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița, Reghin, Tîrgu Mureș, Turda, Cîmpia Turzii, Alba Iulia, Hunedoara, Deva, Sibiu, Rîmnicu Vîlcea, Drăgășani­ , Pitești, Curtea de Argeș, Cîmpulung Muscel, Tîrgoviște, Moreni, Ploiești,­­ Băicoi și Boldești, totalizează 3.412 km și peste 39.000 de spectatori. Deschiderea stagiunii Circului de stat Sâmbătă, 2 iunie a.c., are loc pri­mul spectacol al Circului de stat București, cu spectacolul „Selecți­­uni de circ“, sub conducerea artis­tică a lui Mircea M. Gheorghiu. Din program, se remarcă numerele de dresură de tei senegalezi, evolu­ții la rachetă, acrobații la sol, exer­ciții la trapez, dresură de civii etc. Echipa artistica a fabricii în turneu Echipa de teatru de amatori a Fa­bricii de ciment din Medgidia este cîștigătoarea fazei raionale în ca­drul bienalei de teatru de amatori „I L. Caragiale“. Pregătindu-se in­tens pentru faza regională a festiva­lului, cu piesa „Flori ce nu se vește­jesc“ de Al. Adrian, ei întreprind în această săptămînă un turneu în raion, prezentînd spectacole, printre altele, la G.A S. Peștera și în ora­șul Cernavoda.

Next