Dobrogea Nouă, august 1962 (Anul 15, nr. 4352-4377)

1962-08-01 / nr. 4352

Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și ai Sfatului popular regional Anul XV nr. 4352 I Miercuri 1 August 1962 I 4 pagini 20 ban 4 pagini 20 bani Creșterea randamentului unor mașini și utila e inova­­u iilor De un real folos in creșterea pro­ducției și productivității muncii s-au dovedit a fi inovațiile aplicate in procesul de producție. Numeroase inovații reduc eforturile fizice ale muncitorilor, măresc randamentul mașinilor, îmbunătățesc calitatea pro­duselor, funcționarea utilajelor, a mașinilor, lungesc viața acestora, printr-o mai rațională utilizare. Toc­mai de aceea comitetul sindicatului de la D.R.N.C. la indicația Comite­tului de partid port, a dat o mare importanță mișcării de inovații și­­ raționalizări, activizînd cabinetul teh­nic și indemnîndu-l să ducă o in­tensă propagandă tehnică în rindul muncitorilor și de atragere a aces­tora la Îmbunătățirea procesului teh­nologic, la perfecționarea utilajului existent. Astfel, la manipularea și transpor­tul lăzilor de geamuri de la teren la vapor, se utilizau, pentru deservirea unei echipe,­ două autocare, pierzîn­­du-se timp cu așteptarea pentru în­cărcarea lăzilor de geamuri pe ghea­rele autocarului și descărcarea în hambarele navelor. Prin adaptarea „dispozitivului de transportat lăzi cu geamuri”, se înlătură din ciclu un autocar care poate fi folosit la altă muncă, se înlătură timpul de staționare a autocarului pentru în­cărcarea sarcinii și se mărește ca­pacitatea de transport pe autocar de la 1,5 tone, la 2 tone. Introducerea acestui dispozitiv influențează pozi­tiv utilizarea autocarului, a macara­lelor de chei, a vinciurilor de la nave și a echipei de 12 muncitori. Un exemplu va clarifica mai mult eficiența dispozitivului. După vechiul sistem, productivitatea medie a auto­carului era de 2,75 tone/oră, iar pro­ductivitatea formației, de 6,759 tone/ oră, folosindu-se 2,46 autocare. Prin introducerea în procesul de manipu­lare a lăzilor a inovației amintite mai sus, productivitatea muncii crescut cu 25 la sută, iar prin creș­a­terea capacității de transport la auto­­care, orele de funcționare se reduc cu 25 la sută ; acestea atrag după sine creșterea productivității maca­ralelor de chei cu 25 la sută. Prin utilizarea acesteia, capacitatea de lucru mai mare influențează în final asupra prețului de cost pe zona în­cărcată în vapor. Lucrînd cu noul dispozitiv, se realizează în medie e­­conomii de 120.000 lei și utilizarea rațională a utilajelor (autocar, ma­carale). Dispozitivul a fost aplicat la D.R.N.C. Constanța, sectorul manipu­lări mărfuri și s-a extins intr-un nu­măr suficient pentru cantitatea de lăzi de geamuri ce se transportă prin portul Constanța. El constă din­­tr-un cadru metalic, ce se încarcă la teren cu lăzile de geamuri și apoi este luat de ghearele autocarului și transportat la navă, unde este lăsat de pe gheară. Cu acest dispozitiv, autocarul face oficiul strict de du-te­­vino, fără așteptare. Din inițiativa cabinetului tehnic, dispozitivul a fost generalizat la toate regionalele de navigație și la întreprinderile care furnizează geamuri ambalate. Inova­torul Haraga Ion, autorul dispoziti­vului amintit mai sus, s-a străduit să facă și alte propuneri care să aducă îmbunătățiri sistemului de manipulare a mărfurilor. La mașina de spălat rufe de la spălătoria mecanică de la D.R.N.C. Constanța, a fost adaptat un inver­­sor electro-mecanic, care permite desfășurarea rufelor de pe tambur. (Continuare In pag. a III-a) ajutorul îOOOi Colectivista de la incubatoare ". Cine primăvara începe să-și arate primele semne, la fereastra unei ca­se de pe malul ghiolului Tașaul, lu­mina arde noapte de noapte. Cei care nu sunt din Năvodari ci doar în trecere, nu știu ce se întîmplă acolo. Dar, năvodărenii știu că la acea casă sunt incubatoarele gospo­dăriei agricole colective, unde lu­crează harnica colectivistă Gherca Elena. Gherca Elena a îndrăgit această muncă migăloasă și plină de răs­pundere. An după an, au trecut prin mina ei mii de ouă, ea veghind ie­șirea din găoace a mii de pui, gal­­beni-roșcați, ca niște bulgărași de aur. Pe lingă pereții camerei, sunt în­șirate incubatoarele cu o capacitate de 1.800 de ouă fiecare. Gherea E­­lena le cunoaște bine. Știe ce să facă pentru ca totul să fie ca la carte. A urmat acum cîțiva ani; un curs de specializare și învățămintele te­oretice le aplică în viață pentru aa obține rezultate cit mai bune. Co­lectivista Gherea Elena este o feme­ie nu tocmai tînără, dar aceasta nu o împiedică cu nimic să fie mereu veselă. Munca ei este grea și plină de răspundere. Tot ce trebuie făcut, i-a intrat parcă in reflex. Cînd pre­dă puii scoși, nu uită să le amin­tească crescătoarelor să-i îngrijeas­că bine, pentru ca numărul lor să nu scadă. Și aici, la incubatoare, ca în orice muncă, este nevoie să se dea atenția cuvenită calității. Aceasta înseamnă un număr câ­ mai mare de pui via­bili, viguroși și sănătoși scoși din incubatoare. Și colectivista Gherca Elena a obținut astfel de pui. Pînă acum, au fost scoși aproape­ 4.000 de pui de găină și circa 1.000 de ră­­țuște. Prin munca ei modestă, colectivis­ta Gherca Elena face ca gospodăria să-și realizeze și să-și depășească angajamentul luat, de a crește 500— 600 de păsări la suta de hectare. RAHILA TRANDAFIR, coresp. Tot mai mult peste peste plan Colectivul de pescari de la cea, al cărei șef este tov. inginer tiu al acestui an 126.046 kg de Din această cantitate, 98.749 kg piscicol Crișani S-au evidențiat Ion, Gheorghe Vasile, Savcenco Gherasim Ion și alții-Fruntașii de mai sus și­ au rea iulie încă de la începutul celei secția piscicolă Crișan, raionul Tul- Pavel Ștefan, a dat pe primul semeș­­pește peste plan, au fost realizate numai de punctul in mod deosebit : comuniștii Marin Andrei, Simiocencu Ion, utemistul Uzat planul de producție pe luna de-a doua jumătăți a acestei luni. MARIN NIȚA Producția, în discuția comuniștilor Organizația de bază nr. 1 de la A.F.D.J. Sulina a analizat de curînd în adunare ge­nerală ordinară modul in care a fost reali­zat planul de produc­ție pe trimestrul II. Din referatul prezentat, a reieșit că planul de producție a fost reali­zat in proporție de 106,3 la sută. Cea mai mare realizare a fost obținută de muncito­rii de la atelierul me­canic și timplărie. Un anort însemnat l-au a­­dus muncitorii și la realizarea planului de venituri, care în a­­ceastă perioadă a fost depășit cu 38.000 lei. Din referatul pre­zentat de conducerea serviciului ateliere și din discuțiile comuniș­tilor, a reieșit că rea­lizarea și depășirea planului de producție pe acest serviciu au fost posibile dato­rită mai bunei organizări a Întrecerii socialiste pe echipe și între a­­teliere, datorită mun­cii entuziaste a mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor. In planul de măsuri, comuniștii au propus să se ia măsuri­­ de urgență pentru repara­rea uscătorului pentru lemn ecatisat de la a­telierul de confecționarea timplărie, unui nou uscător pentru ma­terialul lemnos necesar atelierului de modelărie etc. Propuneri concre­te au făcut comuniștii: Ciucureanu Ștefan, Ti­mofei Niculae, Ivanov Ion și alții, propuneri care au fost incluse în planul de măsuri e­­laborat de adunarea generală. VASILESCU coresp. $T., In sprijinul gospodăriilor agricole de stat și colective Cercetătorii de la Stațiunea Expe­rimentală Dobrogea, secția zooteh­nică Palas, vin anual în sprijinul u­­nităților agricole socialiste din re­giunea noastră, furnizîndu-le ani­male și păsări din rase de mare productivitate. Numai in acest an, au fost livrați 20 de tăurași din rasa „Roșie do­brogeană”, 700 de fierbeci din rasa „Merinos de Palas”, 100 de vitruși și 150 de scron­țe din rasa în for­mare „Porcul pigmentat", rezultată din încrucișarea Marelui Negru­­german cu Marele Alb. S-au livrat, de asemenea, 150.000 de ouă de gă­ină din rasa „Plim­outh" pentru in­cubație. In curînd, stațiunea va mai livra un număr de 1.000 de purcei pentru reproducție și 1.000 de co­coși din rasa „Plim­outh”. Acțiuni ospodărești d­­ in orașele și în comunele aparți­­nînd raionului Tulcea, oamenii mun­cii, mobilizați de deputații sfaturilor populare, au întreprins în acest an o serie de acțiuni menite să ducă la înfrumusețarea localităților respec­tive. Pînă în prezent, s-au efectuat reparații și alinieri la 88,5 km de străzi, s-au construit 23.970 mp de trotuare, s-au confecționat 65.200 ml de garduri tip din piatră, s-au săpat și reparat 309 fîntîni și 3 cișmele, s-au creat parcuri și zone verzi în­­sumînd o suprafață de 65 ha, s-au plantat în parcuri și pe străzi 32.560 de pomi. La aceste acțiuni, au par­ticipat peste 89.000 de oameni, efec­­tuînd aproape un milion de ore de muncă patriotică. Au fost realizate astfel economii în valoare de 3.115.000 lei. MARAN COMAN, coresp. Venituri mari din valorificarea lunii Gospodăria agricolă colectivă din Techir­­ghiol a contractat pen­tru acest an cu statul, cantitatea de 3.280 kg de lună. Printr-o bună îngrijire a oilor, co­lectiviștii din Techiir­ghiol au reușit să ob­țină cite 3,400 kg lună de la fiecare oaie, un loc de 3.100 kg cut prevedea planul. A­­ceasta a permis podăriei să predea gos­ia contract 5.445 kg de lună, realizînd un ve­nit de 238.431 lei. Gos­podăria a realizat ve­nituri frumoase și din valorificarea celor 340 de berbecuți și 202 mioare de prăsilă. M. RIDVAN, coresp. Creatori de frumuseți Deși înființată doar la începutul acestui an, cooperativa „Muncă și artă” din Constanța s-a dezvoltat intr-un ritm rapid. Din luna ianua­rie și până în prezent, numărul coo­peratorilor a crescut cu 50 la sută. Necontenit, din mina harnicilor coo­peratori ies noi și frumoase lucruri. Printr-o muncă demnă de admirat, care cere multă iscusință, ei reușesc ca din materiale de o valoare a­­proape neînsemnată, să creeze ade­vărate obiecte de artă. Astfel, un corn de vită, supus fanteziei și tre­cut prin mîinile îndemînatice ale cooperatorului, capătă înfățișarea unui rechin. Tot aici, se folosește pe scară largă materia primă locală, cum ar fi : scoicile, din care sînt confecționate salbe, papuci, casete, precum și argila bogată în numeroși coloranți. De curînd, la coopera­tiva „Muncă și artă“ s-a înființat o nouă­­ secție experimentală de împle­tituri din papură, care folosește, de asemenea, materia primă locală. Preocupați de îmbogățirea gamei de bibelouri, cooperatorii depun o muncă însuflețită pentru a crea noi modele. Printre aceștia, se numără și Gheorghiu Claudia, care a con­tribuit intr-o mare măsură la dez­voltarea secției de ceramică și la crearea de noi modele, Jancă Mihai, care a creat cele mai multe modele cu specific marin și de deltă, exe­cutate în special din scoică și os, din care 26 vor constitui baza co­menzilor din anul viitor, maistrul pirogravor Gogonea Constantin etc. Cooperativa se mîndrește, de ase­menea, cu fruntași ca : Olteanu Ior­dan, tîmplar, Preda Constantin, strungar, Tăroiu Stela și Negreanu Emilia, machetiste, Bujor Emilia, pic­tor, și alții. Ca urmare a muncii de creație depuse de cooperatori, în curînd, vor fi puse în vînzare noi produse ale cooperativei „Muncă și artă“. Printre acestea, sînt statuete­ imitații, Eminescu, Hercule, precum și pro­duse cu specific marin și de deltă, ca:­midie cu flori, acvariu-miniatură, barcă din scoică, pescar în­ deltă, pelican și stîrc, colț de deltă cu peli­cani. Se vor pune în vînzare, de a­­semenea, reproduceri după diverse obiecte de muzeu. In vederea realizării produselor de artizanat, o contribuție importantă o au metodele noi de muncă folosite. Astfel, trebuie remarcată metoda fo­losită de către tov. Petre Ștefan, șeful echipei de asamblat ambarca­țiuni, care prevede darea formei ne­cesare bucăților de lemn la banzlc, ridicînd numărul acestora de la una la șase, operație ce reduce timpul de lucru. Tov. Gogonea C. lucrează în prezent la un aparat de pirogra­vură, la care, în loc de o persoană, vor lucra 6, fapt care duce la mă­rirea capacității de muncă, iar tov. Marin D. a făcut o raționalizare care prevede introducerea baghetelor pentru catarge, printr-o filieră, în loc ca acestea să fie lucrate la strung, cum se obișnuia înainte. ..Preocupată de buna,, desfășurare a procesului de producție, conducerea cooperativei, sub îndrumarea orga­nizației de partid, s-a preocupat în permanență de calificarea coopera­torilor la locul de muncă. Printre cooperatoarele calificate la locul de muncă și care și-au însușit în mod temeinic profesia, se află : Chipară Ana, Dăneț Elena, precum și Ba­­benco Cornelia și Perlea Eugenia, calificate de către Aliman Elena.­ ­ MARIN NIȚA In secția de asamblare, tînăra machetistă, ANA COLDEA lucrea­ză la asamblarea corăbioarelor în miniatură. In secția de pirogravură, tinerii CONSTANTIN GOGONEA șef de­­ echipă și URANIA NEGREANU lucrează la pirogravarea servicii­lor de birou. Realizări frumoase, imbold spre In scopul îmbunătățirii servirii populației în domeniul prestărilor de servicii, au fost create noi întreprin­deri și secții de producție, fiind în­zestrate cu mașini și unelte cit mai adecvate nevoilor populației, atit din punct de vedere cantitativ cit și ca­litativ. Organizată pe acest profil, între­prinderea de prestațiuni de servicii și artă decorativă Constanța și-a lăr­git capacitatea de producție, astfel că, în anul 1962, numără cu 5 secții mai mult față de numărul celor e­­xistente la înființarea sa. Cea mai nouă secție a întreprinderii este bi­roul de proiectări, înființat anul a­­cesta tocmai pentru a veni în ajuto­rul populației care solicită întocmirea de planuri pentru noi locuințe sau pentru amenajări și reparații capi­tale la construcțiile existente, pla­nuri de situații necesare autorizații­lor de instrăinări, partajări și certi­ficate de regim și alinieri. In anul 1962, I.P.S.A.D. are de executat un plan de producție cu 5 la sută mai mare decit în anul 1960. Creșterea noi succese planului de producție nu s-a făcut numai pe seama dezvoltării capaci­tății de producție, ci, în mare mă­sură, pe seama reutilării vechii ca­pacități a muncii mai bine organiza­te și a experienței acumulate de către marea majoritate a muncitori­lor. Sub îndrumarea organizației de partid, muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii și funcționarii au muncit cu­ rîvnă pentru îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor de plan, pentru obți­nerea unei juste corelații între principalii indicatori economico-fi­­nanciari. Realizările obținute în pri­mul semestru al anului 1962 sunt concludente. Așa, de pildă, planul producției globale nu numai că a fost îndeplinit, ci chiar depășit cu 3 la sută. Principalele secții de pro­ducție au obținut și cele mai sub­stanțiale depășiri. Astfel, la întreți­neri imobile, planul a fost depășit cu 2 la sută, la întrețineri străzi, cu 2 la sută, la baze sportive, 53, la sută. Este, de asemenea, îmbucură­tor faptul că, în­ primul semestru al anului 1962, nu s-au primit reclama­ții pentru lucrările executate, ceea ce dovedește că, în anul acesta, ca­litatea prestărilor s-a îmbunătățit. Paralel cu aceasta, conducerea în­treprinderii s-a îngrijt în permanen­ță cu depășirea cantitativă și cali­tativă a planului să se facă cu justă corelație a principalilor indi­­­catori de plan.­ Așa, de pildă, în timp ce planul s-a depășit cu 3 la sută, fondul de salarii s-a realizat în proporție de 100 la sută, ca ur­mare a creșterii productivității mun­cii cu 6 la suta față de plan, fapt ce a determinat realizarea cîștigu­­lui mediu In proporție de 100 la su­tă. întrecerea socialistă, în care a fost antrenat un număr mare de munci­tori, a dat la iveală numeroși frun­tași în producție, printre care se­ numără tovarășii­: Ibrian Petre, Iliej Vasile, Sandu Matei, Rusu Constan­tin, Rovina Stelian, Cioancă lor, de la secția întrețineri imobile, Coman Ion, Pandelaris Gheorghe, Constantin, Andronescu Anton Petre și Gulelis Pascali, din secția decora­­tivă, Crăciun Andrei, Rachman Otto, din sectorul drumuri, și alții. Ase­menea realizări au făcut să se obți­nă economii peste plan la prețul de cost pe primele 5 luni ale anului, în sumă de 321.000 lei, depășindu-se astfel angajamentul anual de 125.009 lei. Succesele obținute însuflețesc co­lectivul nostru, care este hotărît ca in semestrul II să obțină realizări sporite. încă de pe acum, muncitorii se străduiesc ca in cinstea zilei de 23 August să-și depășească sarcini­le de plan, să facă numai lucrări de calitate cu cheltuieli mai puține. Planul de măsuri tehnico-organiza­­torice care a orientat preocuparea și munca întregului colectiv este îmbunătățit pe parcurs, și aplicarea lui pe mai departe va face cu pu­tință realizarea planului anual cu cel puțin 15 zile înainte de termen. NICOLA GHEORGHE. I P. S. A. D. Constanța Asigurarea animalelor cu furaje de calitate este o preocupare de seamă a oamenilor muncii din a­­gricultură. In foto­tractoristul GI­­RIP STAVAR de la Stațiunea ex­perimentală Dobrogea recoltează porumbul siloz cu ajutorul com­binei care are un randament de 20 tone porumb tocat în 8 ore de lucru. 'irt (Continuare în pag. a II-a)" Să asigurăm animalelor furaje suficiente Așa cum reiese din sarcinile tra­sate de Conferința regională de par­tid din ianuarie a.c., sporirea efec­tivelor de animale, precum și creș­­­terea producției, acestora sunt con­diționate în mare măsură de baza furajeră existentă. In aceste zile, colectiviștii și­­ lucrătorii din G.A.S.­­uri se preocupă de strîngerea fura­jelor necesare hrănirii animalelor. Am vizitat de curînd cîteva gospo­dării, pentru a vedea în ce stadiu ,se găsesc cu asigurarea bazei fura­jere. Iată constatările făcute : Fînurile sînt depozitate cu grijă In gospodăria agricolă­­ de stat din Rîmnic, raionul Istria, se lucrează de­­ zor la strînsul fînurilor necesare furajării celor 857 de taurine și 7.374 de ovine. Zilnic, echipe "de muncitori, îndrumați "de brigadieri, string borceagul de pe cele 320 ha. Pînă acum cîteva zile, peste 85 la sută din borceagul obținut fusese făcut șire. De asemenea, a fost re­coltată sparceta de pe 10 ha și a­­șezată în apropierea grajdurilor de animale, pe locuri ridicate, ca apa din ploi să se scurgă repede. Pe lin­gă aceste fînuri, gospodăria a mai însilozat borceagul obținut de pe 40 ha, iar, peste puțin timp, va însilo­­za porumbul de pe 220 ha. Pentru buna păstrare a acestui foraj, con­siliul G.A.S. a luat măsurile cuve­nite, în vederea pregătirii silozu­rilor și gropilor. Pleava adunată la recoltatul griului a fost strînsă și depozitată în șire. Gospodăria a mai însămânțat po­rumb pentru masă verde pe locul unde a fost cultivată secara furaje­ră. Au mai fost puse spre păstra­­re circa 64 tone de lucerna și paie­le de mazăre obținute în urma tre­­ierării celor 376 ha. Și-n gospodăria colectivă din Greci, raionul Macin, se lucrează la depozitarea borceagului. Așa cum ne-a informat tovarășul Pavel Mar­tin,vicepreședintele gospodăriei, co­lectiviștii de aici au cărat din timp peste 70 la sută din borceagul co­sit. Sparceta de pe 20 ha a fost, de asemenea, depozitată, iar acum, se fac pregătiri în vederea însilozării porumbului de pe cele 262 ha. Lipsă de preocupare pentru asigurarea furajelor Gospodăria agricolă colectivă din Carcaliu, raionul Măcin, va avea la sfîrșitul anului peste 300 de tauri­ne, 500 de porcine, 1.464 de ovine și numeroase păsări. Pentru buna îngrijire și furajare a lor, consiliul de Conducere a prevăzut în planul de producție să producă o serie de furaje ca : ovăz, fin, porumb-siloz, mazăre, porumb pentru masă­ verde și altele. O mare parte din supra­fețele destinate furajelor au fost se­mănate la timpul potrivit și culturi­le respective au­­ dat producții mari Acum, a venit vremea recoltării și depozitării lor. Dar, peste tot, se lucrează intens, numai la Carcaliu, nu. Ovăzul de pe 70 ha încă n-a fost cosit, iar ma­zărea abia acum se treieră. Din cele 300 ha planificate să fie semănate cu culturi duble, abia 20 ha au fost însămînțate cu porumb. Este ade­­­vărat, că o parte din această supra­față a suferit de pe urma inunda­țiilor, dar unele suprafețe, care pu­teau fi însămînțate cu porumb, n-au fost arate. La Carcaliu, se găsesc (in baltă) foarte multe ierburi, care ar putea fi cosite­­ și însilozate. Lucrul acesta nu se face, deoarece însuși consi­liul de conducere, în frunte cu Lis­trat Andrei, președinte, și Andrei Ivan, secretarul organizației de par­tid, manifestă­­ lipsă de preocupare privind asigurarea de furaje îndes­tulătoare pentru animale. Planul la culturile duble n-a fost îndeplinit Pe lînd­ă cele 75 ha de ovăz-boa­­be, 160 ha de borceag și 65 ha de porumb-siloz, gospodăria agricolă colectivă din Turcoaia, raionul Ma­cin, și-a planificat să însămînțeze 510 ha cu diferite culturi duble des­tinate furajării animalelor. Pînă a­­cum, deși există o foarte mare su­prafață de teren eliberat de prima cultură (orz, secară furajeră, grîu etc.), totuși, consiliul de conducere (președinte — Tănase Năstase) n-a

Next