Dobrogea Nouă, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5642-5667)

1966-10-01 / nr. 5642

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5642 Sîmbătă 1 octombrie 1966 4 pagini 25 bani PRODUCȚIA TREBUIE REALIZATA N TOATE SECTOARELE Prin sarcinile de plan prevă­zute, ramura extractivă din ca­drul Întreprinderii de industrie locală Babadag are­­­ ponderea cea mai mare în producția rea­lizată pe total întreprindere. De aceea, constituie și ramura care are o contribuție directă la în­deplinirea și depășirea principa­lilor indicatori tehnico-econo­­mici ai întreprinderii. Mai mult, sortimentele de piatră spartă, brută, pavele etc., realizate de cei care lucrează în ramura ex­tractivă, sunt foarte mult soli­citate de beneficiari. Chiar to­varășul Petre Iliescu, contabilul șef al întreprinderii, afirma, printre altele, că, zilnic, îi pre­sează diferiți beneficiari, solici­ted aceste produse. Pornind de la aceste cîteva premise, condu­cerea întreprinderii trebuia să acorde o atenție deosebită aces­tei ramuri și să ia cele mai efi­ciente măsuri pentru ca produc­ția de piatră să fie realizată e­­xemplar, asigurîndu-se astfel cerințele beneficiarilor. Să ve­dem în ce măsură s-a ținut cont de acest lucru. Trebuie menționat că, de la începutul anului și pînă acum, colectivul de muncă de la I.I.L. Babadag a reușit să obțină unele succese semnificative, care au condus la îndeplinirea și depă­șirea indicatorilor de plan. Pe total întreprindere, de pildă, planul a fost depășit cu peste 10 la sută la producția globală și cu 4,37 la sută la producția marfă. La aceasta au contribuit, însă, numai unele ramuri de ac­tivitate și, în special, ramura morărit, unde planul a fost în­deplinit în proporție de 119,6 la sută. La ramura extractivă, care, după cum precizam la început, are ponderea cea mai mare, pla­nul de producție nu a fost rea­lizat, existînd pînă acum o res­tanță de 11.400 tone de piatră spartă și 112 tone de pavele. Care sînt cauzele ? Tovarășul Zaha­­ria­ Mocanu, șeful serviciului planificare, împreună cu conta­bilul șef, aminteau, ca una din cauzele importante, lipsa unei stații de concasoare la rampa de încărcare din Babadag, stație care este prevăzută în proiect și urmează să se amenajeze. In același timp, reclamau faptul că cele două concasoare, existente la rampa de încărcare de la gara Zebil, nu lucrează la întreaga capacitate. Din cauza deselor de­fecțiuni, acestea mai mult stau și nu asigură piatră concasată. Ne întrebăm, în acest caz, de ce mai este necesară o nouă stație de concasare, cînd nu sînt folo­site din plin nici cele existente ? Cine, în afară de conducerea tehnico-administrativă a între­prinderii, trebuie să se preocupe de asigurarea funcționării nor­male a utilajelor existente ? Vorbind de utilaje, trebuie spus că și cele patru motocom­­presoare, aflate în dotația cam­e­relor, se defectează foarte des. In plus, pentru pornirea aces­tora, există o singură baterie, cu care se merge de la un mo­tocompresor la altul, întîrziind procesul de forare a găurilor de exploziv, pentru dislocarea ca­rierelor, pe cîtă vreme, cu o mai bună aprovizionare, se puteau asigura baterii de rezervă. La toate acestea, trebuie adăugată și lipsa de mecanizare a opera­țiunilor de încărcare a pietrei în stațiile C.F.R. în afară de două benzi transportoare, la stația Zebil, nu s-a făcut nimic pentru ușurarea efortului fizic al mun­citorilor. Atît procesul de încăr­care a pietrei, cît și alte opera­țiuni grele în cariere, puteau fi mult ușurate, prin folosirea în acest scop a creditelor de mică mecanizare. Nerealizarea planului de pro­ducție la ramura extractivă a influențat direct și alți indica­tori deosebit de importanți. La producția marfă vîndută și înca­ G. KAZALI (Continuare în pag. a II-a) Preludiu la sărbătoarea recoltei Mîine, bucuria muncii împli­nite va înflori pe fețele tuturor. Cîntecul și jocul popular vor um­ple scenele împodobite sărbăto­rește. Tradițiile minunate se vor împleti cu semnificațiile vieții noi, în manifestări pline de en­tuziasm și voioșie. In toate satele patriei, în pie­țe, în expozițiile-tîrguri, va fi sărbătorită recolta anului 1966, prima recoltă a cincinalului. Va fi încă un prilej minunat de ma­nifestare a hotărîrii oamenilor muncii de la sate de a-și aduce din plin contribuția la înfăptui­rea luminoaselor linii de perspec­tivă ale desăvîrșirii construcției socialismului. De pe plaiurile carpatine, pînă la freamătul mării, un cor uriaș va exprima dragostea nețărmu­rită ,a oamenilor muncii față de partidul nostru, chezaș al tutu­ror împlinirilor, al realizării tu­turor aspirațiilor. In regiunea noastră, miile de artiști amatori vor umple văz­duhul de cîntece. Pe scene mari, în aer liber, în sutele de comune și sate, de la Murfatlar la Nicu­­lițel și de la Ostrov la Năvodari, se va desfășura o neuitată între­cere a echipelor artistice, în cîn­­tec, joc și voie bună. Va fi o desfășurare spontană a talente­lor și energiilor, a tradițiilor și sentimentelor oamenilor harnici ai pămîntului dobrogean, trezit la o viață îmbelșugată. Cu emoție, cu bucurie, cu en­tuziasm, s-au făcut pregătiri în fiecare localitate. După întrece­rile pentru cele mai rodnice re­colte, va fi acum o întrecere a bucuriei. Ansamblurile folclorice ale raioanelor, întrunind cele mai bune formații de dansuri și pe cei mai înzestrați soliști, vor umple scenele, de la centrul ra­ioanelor și din comunele înve­cinate, cu exploziile de voioșie ale programelor lor. Vom admira formațiile artistice de la I.M.U.M. și „Cimentul“, alături de forma­țiile căminelor culturale din Castelu sau Peștera, întrunite pe scenele raionului Medgidia. Vom putea admira pe dansatorii din Șipote, pe călușarii din Zorile, pe fluierașii din Negureni, în spec­tacolele pline de frumusețe din raionul Adamclisi. La Tulcea, la Babadag, la Măcin, horele fete­lor, cu ii înflorate, și ale flăcăi­lor, cu cămăși și pantaloni în­­vrîstați în motive populare, vor face pămîntul să cînte. Pămîn­­tul străvechi al Dobrogei va cu­noaște, într-o largă manifestare, vigoarea și frumusețea oameni­lor săi. Cele trei generații, de la bă­­trînii cu căciuli fumurii, la ti­nerii cu bujori în obraji, le vom vedea răsădind pe scene floarea învoită a bucuriei. în 32 de co­­ l. OCTAVIAN (Continuare în pag. a II-a) IN ÎMPĂRĂȚIA APELOR. 1 ­"■"“Tv Citiți în pagina a lll-a: lOZilC CARNET ECONOMIC Pentru campania de recoltare a stufului Pentru pregătirea campaniei de recoltare a stufului în Delta Dunării, colectivul de muncă de la I.M.U. Medgidia a expediat la T.A.V.S. Tulcea 50 de tractoare și 35 de recoltoare de stuf. Tre­buie menționat faptul că recol­­toarele de stuf au fost livrate cu aproape un trimestru în a­­vans față de grafic. De aseme­nea, din cele 146 remorci pentru transportat stuf, contractate cu T. A. V. S. pentru trimestrul III a.c., ultimele 10 au fost executate zilele trecute. Tot în scopul pregătirii utilaje­lor existente ale T.A.V.S., în ve­derea campaniei de recoltat stuf, colectivul de la I.M.U.M. a mai executat piese de schimb, peste prevederile planului, în valoare de 500.000 lei, îndeplinind în fe­lul acesta prevederile contrac­tuale. Un nou produs, la U.S.A.S. Năvodari în cursul acestei săptămîni, la Uzina de superfosfați și acid sulfuric din Năvodari, a fost pu­să în funcțiune, din fonduri de tehnică nouă, o instalație indus­trială pentru prepararea bioxi­dului de siliciu. Acest nou pro­dus se realizează prin valorifi­carea unor deșeuri de fabricație de la instalațiile de superfosfat simplu. Capacitatea de producție a noii instalații de bioxid de si­liciu este de 200 tone pe an. In prezent, s-au fabricat în uzină primele tone de bioxid de siliciu —• produs mult solicitat de in­dustria lacurilor și vopselelor. Președintele C.A.P. din Viile, raionul Adamclisi, inte de începerea însămînțării griului. Voicu Tă­nase, dînd unele indicații îna­­(Foto : G. PAPAGHEORGHE) CONDIȚII OPTIME PENTRU SEMĂNATUL GRÎULUI Cooperativele agricole din ra­za de activitate a S.M.T.-ului Pantelimonu vor însămînța, în această toamnă, o suprafață de aproape 4.200 hectare, din care 3.600 hectare cu grîu, 390 ha cu culturi pentru masă verde și 190 ha cu orz. Arătura, pe cea mai mare parte din suprafață, a fost executată în vară, imediat după recoltarea plantelor premergă­toare, după care a fost întreți­nută de mai multe ori. De ase­menea, au fost terminate arătu­rile și pe solele cultivate în acest an cu porumb, care vor fi însă­mînțate cu grîu. La data de 29 septembrie, mai era de arat doar o suprafață de 130 hectare, după floarea-soarelui, la cooperativa agricolă din Pantelimonu de Sus. în primele zile ale campaniei, au fost însămînțate 110 hectare cu orz, 205 hectare cu masă ver­de și 810 hectare cu grîu. Meca­nizatorii din brigada a III-a, ca­re lucrează pe ogoarele coopera­tivei agricole din Pantelimonu de Jos, au însămînțat cu grîu o suprafață de 234 hectare, adică aproape 62 la sută din suprafața planificată. Semănatul griului a început și la cooperativa agricolă din Ra­­sova. Cu cîteva zile mai înainte, au fost însă însămînțate cu orz și masă verde suprafețele plani­ficate — 60 hectare. „Semănatul acestor culturi — ne spunea tov. Ion Burnaz, președintele coope­rativei agricole — deși s-a efec­tuat intr-un timp mult mai scurt, față de cel stabilit inițial, ne-a ajutat să cunoaștem mai bine semănătorile, reglarea și funcțio­narea lor și să corectăm sau să completăm unele măsuri privi­toare la organizarea muncii în această perioadă“. Cooperativa agricolă din Ra­­ sova va însămînța cu grîu o suu­­prafață de 515 hectare, din care numai 135 hectare după grîu (primul an). Terenul este în în­tregime pregătit pentru semă­nat. Pentru ridicarea gradului de fertilitate a solului și sporirea producției de grîu, cea mai mare parte din suprafața ce va fi în­­sămînțată în această toamnă a fost fertilizată cu îngrășăminte organice și chimice. Astfel, după grîu, pe o suprafață de 100 hec­tare, au fost administrate sub brazdă cite 20 tone de îngrășă­minte organice la hectar. După borceag și alte leguminoase — 250 hectare, au fost administra­te sub brazdă sau la disc cite 250 kg de superfosfat la hectar. Du­pă semănat, la 2-3 zile, se vor administra cite 50 kg de azotat de amoniu, diferența de 50 kg din acest îngrășămînt urmînd să fie administrată în primăvară, la deszăpezire. „Pregătirile făcute din timp și buna organizare a muncii în fiecare brigadă ne vor ajuta să terminăm semănatul griului în numai 5-6 zile“, a a­­dăugat în încheiere președintele cooperativei agricole. Primele rezultate la semănat confirmă cele spuse de președinte și do­vedesc preocuparea cooperatori­lor și mecanizatorilor pentru ca­litatea bună a lucrării. I. GRIGORAȘ Expoziția de artă plastică a elevilor din Măcin într-una din sălile Liceului mixt din Măcin, elevii de la cer­cul de artă plastică au expus lu­crările cele mai reușite, prile­juind la început de an școlar o surpriză plăcută. Curiozitatea m-a atras și pe mine intr-acolo, vizitînd cu plă­cere această primă expoziție de artă a școlarilor. Lumina, ce pă­trundea prin ferestrele mari, se răsfringea în tablourile, în ma­chetele și modelajele prezentate estetic în acest colț de școală îm­bietor. O lume a imaginației, a fanteziei create de mîini încă ne­rodate, impulsionate de pasiune, de plăcere, a fost îndrumată cu consecvență de profesoara Clau­dia Căpățînă care, prin exemplul muncii sale în mijlocul elevilor, îi conduce pe calea spre frumos. Am admirat lucrările în tem­pera și acuarelă executate de eleva Ilie Iordana, reprezentînd peisaje ale naturii Dobrogei. E­­leva Cojanu Teodora a expus îm­preună cu Armanaschi Mirela și Nedelcu Argentina machete fru­mos executate, în care se îmbină armonios fantezia și frumosul. Merită să fie evidențiate schițele de decor „Dumbrava minunată“ și „Lacul lebedelor“ ale elevei Cojanu Teodora, „Pinocchio“ și „Capra cu trei iezi“ ale elevei Armanaschi Mirela. Cele mai reușite modelaje ce atrag atenția pentru prezentarea lor artistică și pentru conținutul lor sunt : „Copilărie fericită“, „în livadă“, „Primăvara“, armonii ce se a­­rată promițătoare. Nu lipsesc nici planșele cu­ de­sene tehnice, a căror liniaritate și proiecții redau exactitatea și priceperea cu care lucrează ma­joritatea elevilor la desen. Se disting prin conținut și aspect planșele elevei Ajder Georgeta. Printre aceste „debuturi“ ale elevilor sînt expuse și cîteva lu­crări în ulei, executate în mij­locul elevilor, la cercul de artă plastică, de profesoara Claudia Căpățînă, care dovedesc, prin nuanța culorilor, prin conținutul artistic, reale aptitudini crea­toare. prof. Ion PETRIMAN, Liceul mixt Măcin I­I I Al doilea circuit al liniei de înaltă tensiune A fost așezat în albia Dună­rii cel de-al doilea circuit al liniei de înaltă tensiune de 110 kilovolți Galați — Brăi­la — Gura Ialomiței — Hîrșo­­va. Se va realiza astfel conec­tarea completă prin această linie, cu sistemul energetic na­țional, a regiunii Dobrogea. A­­ceasta va contribui la mai bu­na alimentare cu energie elec­trică a consumatorilor din a­­ceastă regiune, dublîndu-se capacitatea de transport a e­­nergiei. Noul circuit este format din trei cabluri, fiecare avînd un diametru de circa 120 mm și o greutate de aproape 18 tone — fără tamburi. Lungimea u­­nui cablu este de 864 metri; ei traversează Dunărea pe sub apă pe o porțiune de circa 760 metri, făcînd legătura între stîlpii liniei de înaltă tensiu­ne de pe cele două maluri în aval de trecerea Giurgeni — Vadu Oii. (Agerpres) 4 Bună dimineața, Dunăre... (Foto : G. CIOROBEA) La catedrele satului o emoție și un entuziasm unanim trec prin toate ini­mile, prin toate gîn­­durile. Proaspătul ab­solvent al școlii pe­dagogice, tînăra pro­fesoară, absolventă a Institutului pedago­gic de 3 ani sau a unei facultăți din țară , pășesc în a­­ceastă zi, pentru pri­ma dată în viață, in fața răspunderii și frumuseții profesiu­nii alese. Copiii aș­teaptă, numai ochi și urechi, glasul cald al învățătorului, al pro­fesorului, mina lui scriind , pe tabla proaspătă titlul pri­mei lecții. O bucurie trece într-alta, dintr-o parte , bucuria noilor manuale, dă­ruite gratuit tottu­­ror școlarilor;­ e bucuria primei lite­re; e bucuria tuturor începuturilor. Aripi­le visurilor îndrăz­nețe se desfac lumi­noase în toate șco­lile. Tinerele cadre di­dactice fac cunoștin­ță cu colegii lor, cu școala. O nouă promoție de 158 de învățători și învățătoare, ab­solvenți ai Școlii pe­dagogice și institutu­lui de 2 ani din Con­stanța se află acum la catedrele satului, învățătorul Aurel Parmac a sosit la Le­­tea, în raionul Tul­cea. Acolo unde o­­dinioară își roteau e­f­i­c­e 1­e ciudatele mori de vînt, exis­tențe ale unui alt ev, hărnicia cooperatori­lor a schimbat fața satului. Pretutin­deni, pe noii învăță­tori îi așteaptă ima­ginile transforma­toare ale noului. Ana Buturugă a sosit la Topologu. Aici exis­tă o frumoasă acti­vitate cultural-ar­­tistică pe scena că­minului cultural. Ta­­che Bîlbă și Petre Abdulea au fost re­partizați la Dăieni. „Bună dimineața, copii! Bine ați venit la școală!“ se aud glasurile lor. Ana Buzoianu și Iurea Maria sunt alte două învățătoare, bine pregătite, care vin cu toată tinerețea și O. G. (Continuare în pag. a II-a) Tele­g­­r­a­ma Tovarășului MAO TZE-CUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii So­cialiste România, vă adresăm dumneavoastră și prin dumnea­voastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Co­mitetului Permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez prieten un salut frățesc și calde felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chi­neze. Victoria revoluției și proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viața poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea par­tidului său comunist, poporul chinez înfăptuiește cu succes opera de construcție a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forțelor de producție ale țării, în ridicarea nivelului său de trai și își aduce o contribuție de seamă la lupta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului și păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese și îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naționale noi victorii în opera de construire a socialismului în­ patria sa. Dînd o înaltă prețuire relațiilor de prietenie și colaborare în­tre țările și partidele noastre, ne exprimăm convingerea că a­­cestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism­­leninismului și internaționalismului proletar, corespunzător inte­reselor celor două popoare, cauzei socialismului și­ păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Telegramă Excelenței Sale Arhiepiscopului MAKARIOS, Președintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România și al meu personal, vă rog să primiți. Execelență, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România 4

Next