Dobrogea Nouă, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5642-5667)
1966-10-01 / nr. 5642
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5642 Sîmbătă 1 octombrie 1966 4 pagini 25 bani PRODUCȚIA TREBUIE REALIZATA N TOATE SECTOARELE Prin sarcinile de plan prevăzute, ramura extractivă din cadrul Întreprinderii de industrie locală Babadag are ponderea cea mai mare în producția realizată pe total întreprindere. De aceea, constituie și ramura care are o contribuție directă la îndeplinirea și depășirea principalilor indicatori tehnico-economici ai întreprinderii. Mai mult, sortimentele de piatră spartă, brută, pavele etc., realizate de cei care lucrează în ramura extractivă, sunt foarte mult solicitate de beneficiari. Chiar tovarășul Petre Iliescu, contabilul șef al întreprinderii, afirma, printre altele, că, zilnic, îi presează diferiți beneficiari, solicited aceste produse. Pornind de la aceste cîteva premise, conducerea întreprinderii trebuia să acorde o atenție deosebită acestei ramuri și să ia cele mai eficiente măsuri pentru ca producția de piatră să fie realizată exemplar, asigurîndu-se astfel cerințele beneficiarilor. Să vedem în ce măsură s-a ținut cont de acest lucru. Trebuie menționat că, de la începutul anului și pînă acum, colectivul de muncă de la I.I.L. Babadag a reușit să obțină unele succese semnificative, care au condus la îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan. Pe total întreprindere, de pildă, planul a fost depășit cu peste 10 la sută la producția globală și cu 4,37 la sută la producția marfă. La aceasta au contribuit, însă, numai unele ramuri de activitate și, în special, ramura morărit, unde planul a fost îndeplinit în proporție de 119,6 la sută. La ramura extractivă, care, după cum precizam la început, are ponderea cea mai mare, planul de producție nu a fost realizat, existînd pînă acum o restanță de 11.400 tone de piatră spartă și 112 tone de pavele. Care sînt cauzele ? Tovarășul Zaharia Mocanu, șeful serviciului planificare, împreună cu contabilul șef, aminteau, ca una din cauzele importante, lipsa unei stații de concasoare la rampa de încărcare din Babadag, stație care este prevăzută în proiect și urmează să se amenajeze. In același timp, reclamau faptul că cele două concasoare, existente la rampa de încărcare de la gara Zebil, nu lucrează la întreaga capacitate. Din cauza deselor defecțiuni, acestea mai mult stau și nu asigură piatră concasată. Ne întrebăm, în acest caz, de ce mai este necesară o nouă stație de concasare, cînd nu sînt folosite din plin nici cele existente ? Cine, în afară de conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii, trebuie să se preocupe de asigurarea funcționării normale a utilajelor existente ? Vorbind de utilaje, trebuie spus că și cele patru motocompresoare, aflate în dotația camerelor, se defectează foarte des. In plus, pentru pornirea acestora, există o singură baterie, cu care se merge de la un motocompresor la altul, întîrziind procesul de forare a găurilor de exploziv, pentru dislocarea carierelor, pe cîtă vreme, cu o mai bună aprovizionare, se puteau asigura baterii de rezervă. La toate acestea, trebuie adăugată și lipsa de mecanizare a operațiunilor de încărcare a pietrei în stațiile C.F.R. în afară de două benzi transportoare, la stația Zebil, nu s-a făcut nimic pentru ușurarea efortului fizic al muncitorilor. Atît procesul de încărcare a pietrei, cît și alte operațiuni grele în cariere, puteau fi mult ușurate, prin folosirea în acest scop a creditelor de mică mecanizare. Nerealizarea planului de producție la ramura extractivă a influențat direct și alți indicatori deosebit de importanți. La producția marfă vîndută și înca G. KAZALI (Continuare în pag. a II-a) Preludiu la sărbătoarea recoltei Mîine, bucuria muncii împlinite va înflori pe fețele tuturor. Cîntecul și jocul popular vor umple scenele împodobite sărbătorește. Tradițiile minunate se vor împleti cu semnificațiile vieții noi, în manifestări pline de entuziasm și voioșie. In toate satele patriei, în piețe, în expozițiile-tîrguri, va fi sărbătorită recolta anului 1966, prima recoltă a cincinalului. Va fi încă un prilej minunat de manifestare a hotărîrii oamenilor muncii de la sate de a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea luminoaselor linii de perspectivă ale desăvîrșirii construcției socialismului. De pe plaiurile carpatine, pînă la freamătul mării, un cor uriaș va exprima dragostea nețărmurită ,a oamenilor muncii față de partidul nostru, chezaș al tuturor împlinirilor, al realizării tuturor aspirațiilor. In regiunea noastră, miile de artiști amatori vor umple văzduhul de cîntece. Pe scene mari, în aer liber, în sutele de comune și sate, de la Murfatlar la Niculițel și de la Ostrov la Năvodari, se va desfășura o neuitată întrecere a echipelor artistice, în cîntec, joc și voie bună. Va fi o desfășurare spontană a talentelor și energiilor, a tradițiilor și sentimentelor oamenilor harnici ai pămîntului dobrogean, trezit la o viață îmbelșugată. Cu emoție, cu bucurie, cu entuziasm, s-au făcut pregătiri în fiecare localitate. După întrecerile pentru cele mai rodnice recolte, va fi acum o întrecere a bucuriei. Ansamblurile folclorice ale raioanelor, întrunind cele mai bune formații de dansuri și pe cei mai înzestrați soliști, vor umple scenele, de la centrul raioanelor și din comunele învecinate, cu exploziile de voioșie ale programelor lor. Vom admira formațiile artistice de la I.M.U.M. și „Cimentul“, alături de formațiile căminelor culturale din Castelu sau Peștera, întrunite pe scenele raionului Medgidia. Vom putea admira pe dansatorii din Șipote, pe călușarii din Zorile, pe fluierașii din Negureni, în spectacolele pline de frumusețe din raionul Adamclisi. La Tulcea, la Babadag, la Măcin, horele fetelor, cu ii înflorate, și ale flăcăilor, cu cămăși și pantaloni învrîstați în motive populare, vor face pămîntul să cînte. Pămîntul străvechi al Dobrogei va cunoaște, într-o largă manifestare, vigoarea și frumusețea oamenilor săi. Cele trei generații, de la bătrînii cu căciuli fumurii, la tinerii cu bujori în obraji, le vom vedea răsădind pe scene floarea învoită a bucuriei. în 32 de co l. OCTAVIAN (Continuare în pag. a II-a) IN ÎMPĂRĂȚIA APELOR. 1 "■"“Tv Citiți în pagina a lll-a: lOZilC CARNET ECONOMIC Pentru campania de recoltare a stufului Pentru pregătirea campaniei de recoltare a stufului în Delta Dunării, colectivul de muncă de la I.M.U. Medgidia a expediat la T.A.V.S. Tulcea 50 de tractoare și 35 de recoltoare de stuf. Trebuie menționat faptul că recoltoarele de stuf au fost livrate cu aproape un trimestru în avans față de grafic. De asemenea, din cele 146 remorci pentru transportat stuf, contractate cu T. A. V. S. pentru trimestrul III a.c., ultimele 10 au fost executate zilele trecute. Tot în scopul pregătirii utilajelor existente ale T.A.V.S., în vederea campaniei de recoltat stuf, colectivul de la I.M.U.M. a mai executat piese de schimb, peste prevederile planului, în valoare de 500.000 lei, îndeplinind în felul acesta prevederile contractuale. Un nou produs, la U.S.A.S. Năvodari în cursul acestei săptămîni, la Uzina de superfosfați și acid sulfuric din Năvodari, a fost pusă în funcțiune, din fonduri de tehnică nouă, o instalație industrială pentru prepararea bioxidului de siliciu. Acest nou produs se realizează prin valorificarea unor deșeuri de fabricație de la instalațiile de superfosfat simplu. Capacitatea de producție a noii instalații de bioxid de siliciu este de 200 tone pe an. In prezent, s-au fabricat în uzină primele tone de bioxid de siliciu —• produs mult solicitat de industria lacurilor și vopselelor. Președintele C.A.P. din Viile, raionul Adamclisi, inte de începerea însămînțării griului. Voicu Tănase, dînd unele indicații îna(Foto : G. PAPAGHEORGHE) CONDIȚII OPTIME PENTRU SEMĂNATUL GRÎULUI Cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.T.-ului Pantelimonu vor însămînța, în această toamnă, o suprafață de aproape 4.200 hectare, din care 3.600 hectare cu grîu, 390 ha cu culturi pentru masă verde și 190 ha cu orz. Arătura, pe cea mai mare parte din suprafață, a fost executată în vară, imediat după recoltarea plantelor premergătoare, după care a fost întreținută de mai multe ori. De asemenea, au fost terminate arăturile și pe solele cultivate în acest an cu porumb, care vor fi însămînțate cu grîu. La data de 29 septembrie, mai era de arat doar o suprafață de 130 hectare, după floarea-soarelui, la cooperativa agricolă din Pantelimonu de Sus. în primele zile ale campaniei, au fost însămînțate 110 hectare cu orz, 205 hectare cu masă verde și 810 hectare cu grîu. Mecanizatorii din brigada a III-a, care lucrează pe ogoarele cooperativei agricole din Pantelimonu de Jos, au însămînțat cu grîu o suprafață de 234 hectare, adică aproape 62 la sută din suprafața planificată. Semănatul griului a început și la cooperativa agricolă din Rasova. Cu cîteva zile mai înainte, au fost însă însămînțate cu orz și masă verde suprafețele planificate — 60 hectare. „Semănatul acestor culturi — ne spunea tov. Ion Burnaz, președintele cooperativei agricole — deși s-a efectuat intr-un timp mult mai scurt, față de cel stabilit inițial, ne-a ajutat să cunoaștem mai bine semănătorile, reglarea și funcționarea lor și să corectăm sau să completăm unele măsuri privitoare la organizarea muncii în această perioadă“. Cooperativa agricolă din Ra sova va însămînța cu grîu o suuprafață de 515 hectare, din care numai 135 hectare după grîu (primul an). Terenul este în întregime pregătit pentru semănat. Pentru ridicarea gradului de fertilitate a solului și sporirea producției de grîu, cea mai mare parte din suprafața ce va fi însămînțată în această toamnă a fost fertilizată cu îngrășăminte organice și chimice. Astfel, după grîu, pe o suprafață de 100 hectare, au fost administrate sub brazdă cite 20 tone de îngrășăminte organice la hectar. După borceag și alte leguminoase — 250 hectare, au fost administrate sub brazdă sau la disc cite 250 kg de superfosfat la hectar. După semănat, la 2-3 zile, se vor administra cite 50 kg de azotat de amoniu, diferența de 50 kg din acest îngrășămînt urmînd să fie administrată în primăvară, la deszăpezire. „Pregătirile făcute din timp și buna organizare a muncii în fiecare brigadă ne vor ajuta să terminăm semănatul griului în numai 5-6 zile“, a adăugat în încheiere președintele cooperativei agricole. Primele rezultate la semănat confirmă cele spuse de președinte și dovedesc preocuparea cooperatorilor și mecanizatorilor pentru calitatea bună a lucrării. I. GRIGORAȘ Expoziția de artă plastică a elevilor din Măcin într-una din sălile Liceului mixt din Măcin, elevii de la cercul de artă plastică au expus lucrările cele mai reușite, prilejuind la început de an școlar o surpriză plăcută. Curiozitatea m-a atras și pe mine intr-acolo, vizitînd cu plăcere această primă expoziție de artă a școlarilor. Lumina, ce pătrundea prin ferestrele mari, se răsfringea în tablourile, în machetele și modelajele prezentate estetic în acest colț de școală îmbietor. O lume a imaginației, a fanteziei create de mîini încă nerodate, impulsionate de pasiune, de plăcere, a fost îndrumată cu consecvență de profesoara Claudia Căpățînă care, prin exemplul muncii sale în mijlocul elevilor, îi conduce pe calea spre frumos. Am admirat lucrările în tempera și acuarelă executate de eleva Ilie Iordana, reprezentînd peisaje ale naturii Dobrogei. Eleva Cojanu Teodora a expus împreună cu Armanaschi Mirela și Nedelcu Argentina machete frumos executate, în care se îmbină armonios fantezia și frumosul. Merită să fie evidențiate schițele de decor „Dumbrava minunată“ și „Lacul lebedelor“ ale elevei Cojanu Teodora, „Pinocchio“ și „Capra cu trei iezi“ ale elevei Armanaschi Mirela. Cele mai reușite modelaje ce atrag atenția pentru prezentarea lor artistică și pentru conținutul lor sunt : „Copilărie fericită“, „în livadă“, „Primăvara“, armonii ce se arată promițătoare. Nu lipsesc nici planșele cu desene tehnice, a căror liniaritate și proiecții redau exactitatea și priceperea cu care lucrează majoritatea elevilor la desen. Se disting prin conținut și aspect planșele elevei Ajder Georgeta. Printre aceste „debuturi“ ale elevilor sînt expuse și cîteva lucrări în ulei, executate în mijlocul elevilor, la cercul de artă plastică, de profesoara Claudia Căpățînă, care dovedesc, prin nuanța culorilor, prin conținutul artistic, reale aptitudini creatoare. prof. Ion PETRIMAN, Liceul mixt Măcin II I Al doilea circuit al liniei de înaltă tensiune A fost așezat în albia Dunării cel de-al doilea circuit al liniei de înaltă tensiune de 110 kilovolți Galați — Brăila — Gura Ialomiței — Hîrșova. Se va realiza astfel conectarea completă prin această linie, cu sistemul energetic național, a regiunii Dobrogea. Aceasta va contribui la mai buna alimentare cu energie electrică a consumatorilor din această regiune, dublîndu-se capacitatea de transport a energiei. Noul circuit este format din trei cabluri, fiecare avînd un diametru de circa 120 mm și o greutate de aproape 18 tone — fără tamburi. Lungimea unui cablu este de 864 metri; ei traversează Dunărea pe sub apă pe o porțiune de circa 760 metri, făcînd legătura între stîlpii liniei de înaltă tensiune de pe cele două maluri în aval de trecerea Giurgeni — Vadu Oii. (Agerpres) 4 Bună dimineața, Dunăre... (Foto : G. CIOROBEA) La catedrele satului o emoție și un entuziasm unanim trec prin toate inimile, prin toate gîndurile. Proaspătul absolvent al școlii pedagogice, tînăra profesoară, absolventă a Institutului pedagogic de 3 ani sau a unei facultăți din țară , pășesc în această zi, pentru prima dată în viață, in fața răspunderii și frumuseții profesiunii alese. Copiii așteaptă, numai ochi și urechi, glasul cald al învățătorului, al profesorului, mina lui scriind , pe tabla proaspătă titlul primei lecții. O bucurie trece într-alta, dintr-o parte , bucuria noilor manuale, dăruite gratuit totturor școlarilor; e bucuria primei litere; e bucuria tuturor începuturilor. Aripile visurilor îndrăznețe se desfac luminoase în toate școlile. Tinerele cadre didactice fac cunoștință cu colegii lor, cu școala. O nouă promoție de 158 de învățători și învățătoare, absolvenți ai Școlii pedagogice și institutului de 2 ani din Constanța se află acum la catedrele satului, învățătorul Aurel Parmac a sosit la Letea, în raionul Tulcea. Acolo unde odinioară își roteau efice 1e ciudatele mori de vînt, existențe ale unui alt ev, hărnicia cooperatorilor a schimbat fața satului. Pretutindeni, pe noii învățători îi așteaptă imaginile transformatoare ale noului. Ana Buturugă a sosit la Topologu. Aici există o frumoasă activitate cultural-artistică pe scena căminului cultural. Tache Bîlbă și Petre Abdulea au fost repartizați la Dăieni. „Bună dimineața, copii! Bine ați venit la școală!“ se aud glasurile lor. Ana Buzoianu și Iurea Maria sunt alte două învățătoare, bine pregătite, care vin cu toată tinerețea și O. G. (Continuare în pag. a II-a) Telegrama Tovarășului MAO TZE-CUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez prieten un salut frățesc și calde felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluției și proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viața poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuiește cu succes opera de construcție a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forțelor de producție ale țării, în ridicarea nivelului său de trai și își aduce o contribuție de seamă la lupta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului și păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese și îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naționale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă prețuire relațiilor de prietenie și colaborare între țările și partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxismleninismului și internaționalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului și păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Telegramă Excelenței Sale Arhiepiscopului MAKARIOS, Președintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal, vă rog să primiți. Execelență, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România 4