Dobrogea Nouă, martie 1967 (Anul 20, nr. 5770-5796)

1967-03-01 / nr. 5770

t > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Anul XX nr. 5770 Miercuri 1 martie 1967I 4 pagini 25 bani Operativitate In pregătirea și executarea lucrărilor agricole de primăvară Maxima populară „omul gospodar își face iarna car și vara sanie“ s-a dovedit a fi plină de înțelepciune, pregătirile pentru campania d­e primăvară fiind termi­nate în tot mai multe uni­tăți agricole din regiune. Așa de pildă, în zilele cînd marcu­lui termometrului coborîse sub 10—15 grade, în marea lor ma­joritate, gospodarii satelor, me­canizatorii și cooperatorii, aju­tați de cadrele de specialiști, au pus la punct mașinile, au pregătit sămînța, au întocmit planuri operative, fiind gata de a da asalt chapuiriior. Avînd în vedere baza mate­rială existentă, mult mai pu­ternică în comparație cu anii din urmă, sarcinile mari ce stau în fața agriculturii noas­­­tre socialiste, unitățile agricole din regiunea Dobrogea, îndru­mate permanent de organele și­­ organizațiile de partid, s-au­­ pregătit temeinic pentru cam­pania de primăvară. Astfel, în­­ aproape toate gospodăriile de stat și S.M.T.-uri, tractoarele­­ și mașinile agricole ce vor fi­­ folosite în campania de pri­­­măvară sunt pregătite de a in­­­tra în brazdă. Reglarea și re­­­­darea tuturor semănătorilor­,­­în vederea asigurării unei bune funcționări a acestora pe tim­pul campaniei, va trebui să constituie o preocupare de ma­re răspundere pentru cadrele­­ tehnice, pentru brigadieri și mecanizatori. Pentru obținerea unor pro­ducții mări la toate culturile agricole ce se insămînțează­­ primăvara, după cum este­­ știut, un mare rol îl are să­­m­înța. O sămânță de calitate, c­ondiționată și tratată, alături de alte măsuri tot la fel de importante, asigură producții mari, chiar în anii mai puțin prielnici. Pînă acum, coopera­tivele agricole au condiționat aproape 7.000 tone sămînță de orz, ovăz, mazăre, măzăriche și altele. Paralel cu condițio­­natul, unitățile agricole se preocupă în aceste zile de pro­curarea cantităților de sămînță de porumb, floarea-soarelui, in etc., de care vor avea nevoie. Din datele furnizate de către Consiliul agricol regional, re­zultă că din cele 2.944 tone porumb prevăzute pentru­ schimb, au fost aduse în coo­perativele agricole numai 1.810 tone, rămase în urmă fiind ra­ioanele Măcin, care a realizat abia 12 la sută din plan, Hîr­­șova — 38 la sută, Tulcea — 43 la sută. De asemenea, m­ai sunt încă de adus în unități peste 300 tone de mazăre, 140 tone de măzăriche, iar trans­portul seminței de floarea-soa­relui și nu abia a început. Trebuie arătat, însă, că mai sunt cooperative agricole, prin­tre care și cele din Nistorești, Cerna, Nifon, Veteranu, Poșta, Dunavăț, Iulia, care încă n-au trimis nici pînă acum probele la laborator. Realizarea unor recolte bo­gate, depinde în mare măsură și de alți factori: pregătirea terenului, aplicarea îngrășă­mintelor, semănatul la timp etc. Iată însă că în legătură , cu pregătirea terenului, din­­ cauza unor neglijențe manifes­­­­tate în toamnă, au rămas ne­arate, numai în cooperativele agricole de producție, aproape 40.000 ha teren, din care o mare parte acoperit cu co­ceni. Deci, pe aproape 40.000­­ ha, cărora li se pot adăuga și suprafețe apreciabile rămase nearate în gospodăriile de stat, recoltele vor fi diminuate. Deși se cunoaște ce înseamnă acest lucru, nu s-a învățat din lip­suri. La gospodăriile de stat Topraisar, Amzacea, Scărișo­­reanu, ca și în cooperativele agricole Fîntînele, Enisala, Pe­troșani, Gălbiori și altele, unde au fost executate arături din toamnă, s-au realizat, în anul trecut, producții de porumb cu­prinse între 4.000­—5.000 kg la hectar. In schimb, la G.A.S. Băneasa, unde o parte din po­rumb a fost însămînțat în te­ren arat primăvara, producția nu a depășit 1.800 kg la hec­tar. Același lucru s-a întîm­­plat la G.A.S. Cataloi, precum și la alte multe cooperative a­­gricole. In zilele care au fost bune, în ferestrele de iarnă, au fost efectuate arături pe a­­proape 1.000 ha. Puțin! Se pune, în mod firesc, întreba­rea, ce facem eu restul? Folo­sirea cu multă pricepere a fie­­cărei zi sau ore bune de lucru pentru arat, introducerea, pe măsură ce timpul se îmbunătă­țește, a unui număr tot mai mare de tractoare, organizarea schimbului II, iată ce trebuie făcut pentru a ieși din acest impas. Procedînd în acest fel se va ajunge ca în perioada semănatului întreaga supra­față să fie arată și pregătită. In atenția specialiștilor va tre­bui să stea o preocupare sus­ținută pentru folosirea judi­cioasă a pămîntului. Pentru a­­ceasta vor trebui luate măsuri de eliberarea terenului de șiri de paie și coceni, desființarea unor drumuri imobile, asigu­rarea unor densități optime de plante la toate culturile, in­clusiv cele furajere, efectua­rea arăturilor pe toate supra­fețele în așa fel ca nici o pal­mă de pămînt să nu se piardă. In această primăvară, ca ur­mare a precipitațiilor căzute, există o rezervă mare de apă în sol. Menținerea acestei ape prin grăpări repetate, atunci cînd timpul permite, va tre­bui să stea în centrul atenției conducerilor unităților agricole și cadrelor tehnice. Paralel cu aceasta, este necesar să se in­tensifice acțiunea de fertilizare a terenului și a culturilor de toamnă. Tot din situațiile fur­nizate de Consiliul agricol re­gional, rezultă că pînă acum au fost transportate pe cîmp 227.000 tone de gunoi, din care s-au aplicat pe ogoare aproape (Continuare în pag. a III-a) L Convorbiri între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Grecia Marți dimineața, la sediul Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român au început con­vorbirile între delegația Parti­dului Comunist Român și dele­gația Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Re­publica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R.. Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Gre­cia au luat parte tovarășii Ros­tas Kol­annis, prim-secretar al C.C. al P.C. din Grecia, L­eonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. In parcul Uzinei de reparații Năvodari, stau in așteptarea beneficiarilor, pentru a le ridica, 110 tractoare, gata reparate și recepționate. Deși au fost avizate prin telegrame, G.A.S. Hîr­­șova, Tulcea, Moșneni, Lunca, S.M.T. Horia, raionul Măcin, și altele, tractoarele continuă să aștepte din luna ianuarie. Cre­dem că ar fi timpul să fie ridicate ! Foto : G. CIOROBEA SCENELE S­ATULUI Elementul esențial în pro­cesul de formare și dezvol­tare a conștiinței socialiste este formarea concepției știin­țifice despre lume și viață. Co­mitetul raional de cultură și artă și-a propus în planul de activitate obiective care să conducă în primul rînd la popularizarea politicii partidu­lui și statului nostru, la răs­pândirea științei, lărgirea ori­zontului cultural al oamenilor. In localitățile Mahmudia, Isac­­cea, Poșta, Sulina, Cataloi, de pildă, s-au organizat expuneri pe temele: „P.C.R., conducă­torul încercat al poporului“, „Progresul economic și nivelul de trai al maselor“, „Agricul­tura României pe calea meca­nizării și progresului continuu“ etc. La Nufărul, Somova și M. Kogălniceanu, membrii brigă­zilor științifice au pus în fața țăranilor cooperatori probleme desprinse din documentele de partid și de stat cu privire la sporul natural al populației și întărirea familiei, care au sus­citat un deosebit interes. Prezentarea celor mai sem­nificative momente din istoria patriei a fost o preocupare a tuturor unităților culturale. S-au bucurat de apreciere ex­punerile : „Istoria poporului român, izvor adinc de patrio­tism“, „Locuri care evocă pa­gini glorioase din istoria po­porului român“, „Formarea limbii și a poporului român“, simpozionul „Cronica Unirii" și altele. La loc de cinste în planul de activități se află și sarci­nile privind organizarea și des­fășurarea celui de-al VIII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Pregătirea concur­sului, declanșat la 1 decem­brie 1966, a antrenat în între­cere formații de dansuri, bri­găzi artistice de agitație, gru­puri vocale, soliști vocali și instrumentiști, care totalizează 68 de formații, cu 1.700 artiști amatori. Concomitent cu desfășurarea fazei intercomunale a concur­sului, am antrenat un număr de 18 cămine culturale în com­petiția intitulată „Dialog pe scenă“, care să ducă la valo­rificarea folclorului românesc și la selecționarea celor mai buni artiști amatori. Arta coregrafică ocupă, de asemenea, un loc de frunte în tematica repertoriilor. Dansu­rile, geamparalele, tropca, pan­­delașul, ghimpele, intră în re­pertoriile formațiilor artistice din Mahmudia, Beștepe, M. Kogălniceanu și Niculițel. Pentru ca munca culturală în general și cel de-al VIII-lea concurs al formațiilor artisti­ce de amatori în special să se bucure de succes, este necesa­ră o mai strînsă legătură cu cadrele de intelectuali ale sa­tului. Exemplul unor intelec­tuali ca Martin Gheorghe, in­giner la Valea Nucarilor, Sa­­moilă Leontina, medic în co­muna Cataloi, Roman Florica, învățătoare în Isaccea, Rădan Petra, învățătoare în comuna Nufărul, ar trebui urmat și de către intelectualii din localită­țile Mineri­, Pardina și chiar Niculițel. Prezența intelectualilor de prestigiu în fruntea acțiunilor culturale contribuie la îmbu­nătățirea conținutului activită­ții culturale, la atragerea și antrenarea tuturor forțelor e­­xistente în comună, la asigu­rarea unei prezențe active a căminului cultural în viața sa­tului. Grigore TUTUNARU, secretar al Comitetului raional pentru cultură și artă Tulcea Controlul calității pîinii la brutăria sătească din comuna Crucea, raionul Hîrșova. Însemnări pe marginea conferinței sindicale Peste 140 de delegați au parti­cipat la conferința sindicală de la întreprinderea integrată de lună din Constanța. Cu această o­­cazie, s-au analizat activitatea desfășurată în anul trecut și sta­diul realizărilor angajamentului din contractul colectiv pe anul 1966. Ajutat de comitetul de par­tid, comitetul sindicatului a reu­șit să mobilizeze lucrătorii între­prinderii pentru descoperirea și valorificarea rezervelor existen­te, ceea ce a dus la depășirea planului producției globale cu 5,8 la sută, obținîndu-se, în ace­lași timp importante economii la prețul de cost și o sporire a pro­ductivității muncii cu 0,6 la su­tă. Numeroșii vorbitori care au luat cuvîntul au supus criticii lipsurile care mai dăinuie încă și au propus măsuri concrete pen­tru remedierea lor. S-a subliniat cu acest prilej că n-a existat în­totdeauna o colaborare strînsă între comitetul sindicatului și conducerea întreprinderii. La u­­nele secții, printre care țesătorie și filatură, urmărirea desfășură­rii întrecerii socialiste s-a făcut, în special, numai către sfîrșitul lunii. Participanții la dezbateri au cerut comitetului sindicatului ca în acest an să acorde o atenție sporită urmăririi întrecerii socia­liste, popularizării evidențiaților și fruntașilor întrecerii socialiste, generalizării metodelor înainta­te de muncă ale acestora. Din lucrările conferinței s-a desprins necesitatea ca din par­­­tea­ comitetului sindicatului să existe o preocupare mai mare pentru ca și producția schimbu­rilor II și III să fie la înălțimea schimbului I. „Trebuie să se con­troleze sistematic cum este asi­gurat procesul tehnologic schimburile II și III, spunea aju­ta­torul de maistru Telehoi Neagu, deoarece acesta nu se face întot­deauna și la toate secțiile.­ Mai sînt încă ingineri și tehnicieni care vin în secție, întreabă dacă s-a întîmplat ceva, și apoi plea­că. Pentru aceasta se impune îm­bunătățirea activității de control tehnic de calitate pe faze de fa­bricație, în vederea eliminării pe loc a defecțiunilor de calitate, în toate schimburile, prin instruirea pe baza unei tematici a contro­lorilor, ajutorilor de maiștri maiștri“. In conferință s-au fă­și­cut numeroase propuneri care să contribuie la înlăturarea defi­ciențelor, la îmbunătățirea mun­cii. Un accent deosebit s-a pus pe întărirea disciplinei în mun­că, reducerea întîrzierilor și ab­sențelor nemotivate, organizarea cabinetului de protecția muncii în cadrul întreprinderii etc. Analiza activității pe 1966 cât și măsurile ce s-au propus pen­tru a fi aplicate în 1967 dovedesc că m­­uncitorii, tehnicienii și ingi­nerii întreprinderii se angajează să nu precupețească nici un e­­fort pentru obținerea de noi suc­cese. Traian BRATIANU SUNT POSIBILITĂȚI PENTRU OBȚINEREA UNOR REZULTATE MAI BUNE SIMBOLUL La adunarea electorală ținu­tă la căminul cultural din co­muna Mihail Kogălniceanu,­­ra­­ionul Medgidia, au fost pre­zenți peste 500 de alegători. Cu acest prilej ei au luat cu­noștință de cele mai impor­tante realizări obținute în co­mună în ultimii ani. La adu­nare au luat cuvîntul mai mulți candidați printre care și tovarășul Mircea Zlotea, pre­ședintele sfatului popular co­munal. Vo­rbitorii au subliniat fap­tul că, în comună au fost în­făptuite importante realizări gospodărești care i-au schim­bat aspectul edilitar. Pe teri­toriul ei ființează azi un liceu deservit de 39 de cadre didac­tice, patru școli, o unitate a­­gricolă de stat, o cooperativă agricolă de producție, un fru­mos cămin cultural cu o capa­citate de 600 de locuri, un dis­pensar medical și o micro-ma­­ternitate, deservite de 3 me­dici, 2 oficianți sanitari, asis­tente medicale și o felceră­­mamoș. Viața și activitatea comunei îmbracă și alte aspecte. For­mațiile artistice ale căminului cultural cuprind un ansamblu coral de 60 de persoane, o bri­­gadă artistică de agitație, o e­­chipă de dansuri și­ o­­ echipă de teatru, în care un mare număr de activează tineri și vîrstnici și a căror spectacole date s-au bucurat de aprecieri pozitive din partea publicului spectator. Aici mai există o bibliotecă înzestrată cu 7.578 de volume de cărți, cu peste 1.340 cititori. Grija pentru apărarea sănă­ I. S. (Continuare in pag. a II-a) J t­­ă­r ( f­a­r Am văzut azi dimineață, aici la țărmul mării, primăvara ri­­dicîndu-și sfioasă genele. "Avea în priviri irizări de soare plă­­pînd, iar în iriși o undă de zburdălnicie aidoma cerului din ochii pruncului deșteptat după un somn odihnitor. M-a trezit din reverie glasul vînzătoarei de flori: — Ia ghiocelul, ia viorica ! Am cugetat pe dată, a venit primăvara. Și așa și era. Pri­mii soli ai primăverii, materia­lizați în albul imaculat al ghio­ceilor, în violaceul fraged al viorelelor, te îmbiau din coșul vînzătoarei de flori acordîn­­du-ți parcă inima pentru un imn al frumosului. Să știți că se cîntă și cu inima, mai ales cu inima. Există în inimă gla­sul cel mai sincer, cel mai vi­brant. M-a furat apoi tumultul stră­zii. Oamenii din jur mi s-au pă­rut cu mult mai întineriți, mai setoși de viață. Și fluviul acesta viu m-a revărsat fără voie in­tr-un magazin obișnuit de ga­lanterie. — Pe acela îl vreau, inimioa­ra. — Fiți bună, ciupercuța. — Nu. Bîndunica și rățișoara. Am tresărit și pe ecranul minții mi s-a proiectat în mă­rime neobișnuită o cifră și un cuvînt împletite din flori mul­ticolore: „1 MARTIE“. Intr-un tîrziu am exclamat în mine, frumoasă și nobilă­­ tradiție. Da, oameni de toate vîrstele, dăruiți mamelor, soții­lor, copiilor și iubitelor voastre mărțișoare. E simbolul prețui­rii și al dragostei trainice. E simbolul veșnicei primăveri. Mărțitoril­ meu­? Aceste r­în­duri din toată inima, tuturor mamelor, soțiilor,­­copilelor și iubitelor. I DRAGANESCU PRACTICI ÎNVECHITE ÎN DESERVIRE MODERNĂ Unitățile cooperației meșteșugărești au un rol bine definit: prestarea de servicii către populație, De aprovizionarea aces­tora cu necesarul de materiale, de comportarea meșteșugarilor față de clienți, ori de condițiile de lucru create unităților de deservire, depinde, în mare măsură, felul în care sînt satisfă­cute exigențele crescînde ale oamenilor muncii. Sînt îndeplinite aceste atribute ale bunei deserviri ? Pentru a răspunde între­bării, am întreprins, zilele trecute, o vizită prin mai multe uni­tăți ale cooperației meșteșugărești. Una caldă, una rece de la bun început, trebuie să spunem că, în orașul Constanța, au fost construite noi spații de deservire, spații moderne și con­diții optime care satisfac nevoile actuale. Unul dintre acestea se află în complexul din cvartalul Tomis I, situat pe strada Flă­­mînda. Aici, ne-a impresionat, în mod plăcut, unitatea de maro­­chinărie nr. 51, al cărei respon­sabil este tovarășul Gheorghe Nițulescu. Unitate cu condiții optime de lucru și deservire, care, deși este destul d­e tînără, și-a creat un bun renume în rîn­­dul clienților săi. Pînă acum, nu are nici o reclamație, iar lucră­rile executate aici au cîștigat de mult faimă peste granițele re­giunii Dacă unitatea de marochină­­rie te impresionează plăcut, încă de la intrare, ce se întîmplă însă cu vecina ei, unitatea de îmbră­căminte ? Aceasta este complet deschisă, fără perdele, cu un in­suficient spațiu de primire a co­menzilor. Deși cooperatorii s-au mutat de aproape 4 luni, cele două secții de croitorie pentru femei și bărbați stau încă în aș­teptarea „reorganizării“, lucru care se putea și trebuia făcut pînă acum. Gheorghe Orbeanu, responsabilul unității, ne spunea că se străduiește ca și în aceste condiții (rețineți, e vorba de con­diții într-o clădire nouă ! — n.a.) să satisfacă cerințele populației. Ne îndoim­­.e strădania tovară­șului Orbeanu, atunci cînd el în­suși întîrzie de la program cite o jumătate de oră. Asemănător procedează și tovarășa Agrepina Ghiță, responsabila de la secția de croitorie pentru femei, care încerca să ne demonstreze că în­­tîrzierea nu contravine bunei de­serviri. Interesantă afirmație ! în... doi peri în același corp de clădire, la unitatea de tricotaje nr. 4, res­ponsabil Romila Petru, ne-a fost „servită“ o secție de „bună de­servire“. Cetățeanca Maria De­nisov, de pe strada Pescăruș nr. 17, comandase cu 2 luni în urmă un pulover. Specificase atunci că-1 dorește în 2 fire, mai sub­țire, deci, iar cooperativa îl lu­crase în 3 fire și, pe deasupra, nici modelul nu era cel solicitat. A urmat cum era și firesc sa fie refăcută comanda, dar cum a­­tunci nimeni nu i-a făcut vreo probă tovarășei Denisov, pulove­rul ieșise mai mic, cu defecte de mașină. Pe bună dreptate, clien­ta a refuzat marfa. Atît i-a tre­buit meșterului Romila, a înce­put să-l învinuiască tot pe client. Au sărit în ajutorul responsabi­lului și ceilalți lucrători și fiind­că Vasilica Donțu era mai pe aproape, a fost prima care a „a­­părat“ cu dîrzenie „prestigiul u­­nității“. In sfîrșit, toată cearta Cosma CORA (Continuare în pag. # III-a)

Next