Dobrogea Nouă, martie 1967 (Anul 20, nr. 5770-5796)
1967-03-01 / nr. 5770
t > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Anul XX nr. 5770 Miercuri 1 martie 1967I 4 pagini 25 bani Operativitate In pregătirea și executarea lucrărilor agricole de primăvară Maxima populară „omul gospodar își face iarna car și vara sanie“ s-a dovedit a fi plină de înțelepciune, pregătirile pentru campania de primăvară fiind terminate în tot mai multe unități agricole din regiune. Așa de pildă, în zilele cînd marcului termometrului coborîse sub 10—15 grade, în marea lor majoritate, gospodarii satelor, mecanizatorii și cooperatorii, ajutați de cadrele de specialiști, au pus la punct mașinile, au pregătit sămînța, au întocmit planuri operative, fiind gata de a da asalt chapuiriior. Avînd în vedere baza materială existentă, mult mai puternică în comparație cu anii din urmă, sarcinile mari ce stau în fața agriculturii noastre socialiste, unitățile agricole din regiunea Dobrogea, îndrumate permanent de organele și organizațiile de partid, s-au pregătit temeinic pentru campania de primăvară. Astfel, în aproape toate gospodăriile de stat și S.M.T.-uri, tractoarele și mașinile agricole ce vor fi folosite în campania de primăvară sunt pregătite de a intra în brazdă. Reglarea și redarea tuturor semănătorilor,în vederea asigurării unei bune funcționări a acestora pe timpul campaniei, va trebui să constituie o preocupare de mare răspundere pentru cadrele tehnice, pentru brigadieri și mecanizatori. Pentru obținerea unor producții mări la toate culturile agricole ce se insămînțează primăvara, după cum este știut, un mare rol îl are sămînța. O sămânță de calitate, condiționată și tratată, alături de alte măsuri tot la fel de importante, asigură producții mari, chiar în anii mai puțin prielnici. Pînă acum, cooperativele agricole au condiționat aproape 7.000 tone sămînță de orz, ovăz, mazăre, măzăriche și altele. Paralel cu condiționatul, unitățile agricole se preocupă în aceste zile de procurarea cantităților de sămînță de porumb, floarea-soarelui, in etc., de care vor avea nevoie. Din datele furnizate de către Consiliul agricol regional, rezultă că din cele 2.944 tone porumb prevăzute pentru schimb, au fost aduse în cooperativele agricole numai 1.810 tone, rămase în urmă fiind raioanele Măcin, care a realizat abia 12 la sută din plan, Hîrșova — 38 la sută, Tulcea — 43 la sută. De asemenea, mai sunt încă de adus în unități peste 300 tone de mazăre, 140 tone de măzăriche, iar transportul seminței de floarea-soarelui și nu abia a început. Trebuie arătat, însă, că mai sunt cooperative agricole, printre care și cele din Nistorești, Cerna, Nifon, Veteranu, Poșta, Dunavăț, Iulia, care încă n-au trimis nici pînă acum probele la laborator. Realizarea unor recolte bogate, depinde în mare măsură și de alți factori: pregătirea terenului, aplicarea îngrășămintelor, semănatul la timp etc. Iată însă că în legătură , cu pregătirea terenului, din cauza unor neglijențe manifestate în toamnă, au rămas nearate, numai în cooperativele agricole de producție, aproape 40.000 ha teren, din care o mare parte acoperit cu coceni. Deci, pe aproape 40.000 ha, cărora li se pot adăuga și suprafețe apreciabile rămase nearate în gospodăriile de stat, recoltele vor fi diminuate. Deși se cunoaște ce înseamnă acest lucru, nu s-a învățat din lipsuri. La gospodăriile de stat Topraisar, Amzacea, Scărișoreanu, ca și în cooperativele agricole Fîntînele, Enisala, Petroșani, Gălbiori și altele, unde au fost executate arături din toamnă, s-au realizat, în anul trecut, producții de porumb cuprinse între 4.000—5.000 kg la hectar. In schimb, la G.A.S. Băneasa, unde o parte din porumb a fost însămînțat în teren arat primăvara, producția nu a depășit 1.800 kg la hectar. Același lucru s-a întîmplat la G.A.S. Cataloi, precum și la alte multe cooperative agricole. In zilele care au fost bune, în ferestrele de iarnă, au fost efectuate arături pe aproape 1.000 ha. Puțin! Se pune, în mod firesc, întrebarea, ce facem eu restul? Folosirea cu multă pricepere a fiecărei zi sau ore bune de lucru pentru arat, introducerea, pe măsură ce timpul se îmbunătățește, a unui număr tot mai mare de tractoare, organizarea schimbului II, iată ce trebuie făcut pentru a ieși din acest impas. Procedînd în acest fel se va ajunge ca în perioada semănatului întreaga suprafață să fie arată și pregătită. In atenția specialiștilor va trebui să stea o preocupare susținută pentru folosirea judicioasă a pămîntului. Pentru aceasta vor trebui luate măsuri de eliberarea terenului de șiri de paie și coceni, desființarea unor drumuri imobile, asigurarea unor densități optime de plante la toate culturile, inclusiv cele furajere, efectuarea arăturilor pe toate suprafețele în așa fel ca nici o palmă de pămînt să nu se piardă. In această primăvară, ca urmare a precipitațiilor căzute, există o rezervă mare de apă în sol. Menținerea acestei ape prin grăpări repetate, atunci cînd timpul permite, va trebui să stea în centrul atenției conducerilor unităților agricole și cadrelor tehnice. Paralel cu aceasta, este necesar să se intensifice acțiunea de fertilizare a terenului și a culturilor de toamnă. Tot din situațiile furnizate de Consiliul agricol regional, rezultă că pînă acum au fost transportate pe cîmp 227.000 tone de gunoi, din care s-au aplicat pe ogoare aproape (Continuare în pag. a III-a) L Convorbiri între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Grecia Marți dimineața, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român au început convorbirile între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.. Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarășii Rostas Kolannis, prim-secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. In parcul Uzinei de reparații Năvodari, stau in așteptarea beneficiarilor, pentru a le ridica, 110 tractoare, gata reparate și recepționate. Deși au fost avizate prin telegrame, G.A.S. Hîrșova, Tulcea, Moșneni, Lunca, S.M.T. Horia, raionul Măcin, și altele, tractoarele continuă să aștepte din luna ianuarie. Credem că ar fi timpul să fie ridicate ! Foto : G. CIOROBEA SCENELE SATULUI Elementul esențial în procesul de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste este formarea concepției științifice despre lume și viață. Comitetul raional de cultură și artă și-a propus în planul de activitate obiective care să conducă în primul rînd la popularizarea politicii partidului și statului nostru, la răspândirea științei, lărgirea orizontului cultural al oamenilor. In localitățile Mahmudia, Isaccea, Poșta, Sulina, Cataloi, de pildă, s-au organizat expuneri pe temele: „P.C.R., conducătorul încercat al poporului“, „Progresul economic și nivelul de trai al maselor“, „Agricultura României pe calea mecanizării și progresului continuu“ etc. La Nufărul, Somova și M. Kogălniceanu, membrii brigăzilor științifice au pus în fața țăranilor cooperatori probleme desprinse din documentele de partid și de stat cu privire la sporul natural al populației și întărirea familiei, care au suscitat un deosebit interes. Prezentarea celor mai semnificative momente din istoria patriei a fost o preocupare a tuturor unităților culturale. S-au bucurat de apreciere expunerile : „Istoria poporului român, izvor adinc de patriotism“, „Locuri care evocă pagini glorioase din istoria poporului român“, „Formarea limbii și a poporului român“, simpozionul „Cronica Unirii" și altele. La loc de cinste în planul de activități se află și sarcinile privind organizarea și desfășurarea celui de-al VIII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Pregătirea concursului, declanșat la 1 decembrie 1966, a antrenat în întrecere formații de dansuri, brigăzi artistice de agitație, grupuri vocale, soliști vocali și instrumentiști, care totalizează 68 de formații, cu 1.700 artiști amatori. Concomitent cu desfășurarea fazei intercomunale a concursului, am antrenat un număr de 18 cămine culturale în competiția intitulată „Dialog pe scenă“, care să ducă la valorificarea folclorului românesc și la selecționarea celor mai buni artiști amatori. Arta coregrafică ocupă, de asemenea, un loc de frunte în tematica repertoriilor. Dansurile, geamparalele, tropca, pandelașul, ghimpele, intră în repertoriile formațiilor artistice din Mahmudia, Beștepe, M. Kogălniceanu și Niculițel. Pentru ca munca culturală în general și cel de-al VIII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori în special să se bucure de succes, este necesară o mai strînsă legătură cu cadrele de intelectuali ale satului. Exemplul unor intelectuali ca Martin Gheorghe, inginer la Valea Nucarilor, Samoilă Leontina, medic în comuna Cataloi, Roman Florica, învățătoare în Isaccea, Rădan Petra, învățătoare în comuna Nufărul, ar trebui urmat și de către intelectualii din localitățile Mineri, Pardina și chiar Niculițel. Prezența intelectualilor de prestigiu în fruntea acțiunilor culturale contribuie la îmbunătățirea conținutului activității culturale, la atragerea și antrenarea tuturor forțelor existente în comună, la asigurarea unei prezențe active a căminului cultural în viața satului. Grigore TUTUNARU, secretar al Comitetului raional pentru cultură și artă Tulcea Controlul calității pîinii la brutăria sătească din comuna Crucea, raionul Hîrșova. Însemnări pe marginea conferinței sindicale Peste 140 de delegați au participat la conferința sindicală de la întreprinderea integrată de lună din Constanța. Cu această ocazie, s-au analizat activitatea desfășurată în anul trecut și stadiul realizărilor angajamentului din contractul colectiv pe anul 1966. Ajutat de comitetul de partid, comitetul sindicatului a reușit să mobilizeze lucrătorii întreprinderii pentru descoperirea și valorificarea rezervelor existente, ceea ce a dus la depășirea planului producției globale cu 5,8 la sută, obținîndu-se, în același timp importante economii la prețul de cost și o sporire a productivității muncii cu 0,6 la sută. Numeroșii vorbitori care au luat cuvîntul au supus criticii lipsurile care mai dăinuie încă și au propus măsuri concrete pentru remedierea lor. S-a subliniat cu acest prilej că n-a existat întotdeauna o colaborare strînsă între comitetul sindicatului și conducerea întreprinderii. La unele secții, printre care țesătorie și filatură, urmărirea desfășurării întrecerii socialiste s-a făcut, în special, numai către sfîrșitul lunii. Participanții la dezbateri au cerut comitetului sindicatului ca în acest an să acorde o atenție sporită urmăririi întrecerii socialiste, popularizării evidențiaților și fruntașilor întrecerii socialiste, generalizării metodelor înaintate de muncă ale acestora. Din lucrările conferinței s-a desprins necesitatea ca din partea comitetului sindicatului să existe o preocupare mai mare pentru ca și producția schimburilor II și III să fie la înălțimea schimbului I. „Trebuie să se controleze sistematic cum este asigurat procesul tehnologic schimburile II și III, spunea ajutatorul de maistru Telehoi Neagu, deoarece acesta nu se face întotdeauna și la toate secțiile. Mai sînt încă ingineri și tehnicieni care vin în secție, întreabă dacă s-a întîmplat ceva, și apoi pleacă. Pentru aceasta se impune îmbunătățirea activității de control tehnic de calitate pe faze de fabricație, în vederea eliminării pe loc a defecțiunilor de calitate, în toate schimburile, prin instruirea pe baza unei tematici a controlorilor, ajutorilor de maiștri maiștri“. In conferință s-au fășicut numeroase propuneri care să contribuie la înlăturarea deficiențelor, la îmbunătățirea muncii. Un accent deosebit s-a pus pe întărirea disciplinei în muncă, reducerea întîrzierilor și absențelor nemotivate, organizarea cabinetului de protecția muncii în cadrul întreprinderii etc. Analiza activității pe 1966 cât și măsurile ce s-au propus pentru a fi aplicate în 1967 dovedesc că muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru obținerea de noi succese. Traian BRATIANU SUNT POSIBILITĂȚI PENTRU OBȚINEREA UNOR REZULTATE MAI BUNE SIMBOLUL La adunarea electorală ținută la căminul cultural din comuna Mihail Kogălniceanu,raionul Medgidia, au fost prezenți peste 500 de alegători. Cu acest prilej ei au luat cunoștință de cele mai importante realizări obținute în comună în ultimii ani. La adunare au luat cuvîntul mai mulți candidați printre care și tovarășul Mircea Zlotea, președintele sfatului popular comunal. Vorbitorii au subliniat faptul că, în comună au fost înfăptuite importante realizări gospodărești care i-au schimbat aspectul edilitar. Pe teritoriul ei ființează azi un liceu deservit de 39 de cadre didactice, patru școli, o unitate agricolă de stat, o cooperativă agricolă de producție, un frumos cămin cultural cu o capacitate de 600 de locuri, un dispensar medical și o micro-maternitate, deservite de 3 medici, 2 oficianți sanitari, asistente medicale și o felcerămamoș. Viața și activitatea comunei îmbracă și alte aspecte. Formațiile artistice ale căminului cultural cuprind un ansamblu coral de 60 de persoane, o brigadă artistică de agitație, o echipă de dansuri și o echipă de teatru, în care un mare număr de activează tineri și vîrstnici și a căror spectacole date s-au bucurat de aprecieri pozitive din partea publicului spectator. Aici mai există o bibliotecă înzestrată cu 7.578 de volume de cărți, cu peste 1.340 cititori. Grija pentru apărarea sănă I. S. (Continuare in pag. a II-a) J tăr ( far Am văzut azi dimineață, aici la țărmul mării, primăvara ridicîndu-și sfioasă genele. "Avea în priviri irizări de soare plăpînd, iar în iriși o undă de zburdălnicie aidoma cerului din ochii pruncului deșteptat după un somn odihnitor. M-a trezit din reverie glasul vînzătoarei de flori: — Ia ghiocelul, ia viorica ! Am cugetat pe dată, a venit primăvara. Și așa și era. Primii soli ai primăverii, materializați în albul imaculat al ghioceilor, în violaceul fraged al viorelelor, te îmbiau din coșul vînzătoarei de flori acordîndu-ți parcă inima pentru un imn al frumosului. Să știți că se cîntă și cu inima, mai ales cu inima. Există în inimă glasul cel mai sincer, cel mai vibrant. M-a furat apoi tumultul străzii. Oamenii din jur mi s-au părut cu mult mai întineriți, mai setoși de viață. Și fluviul acesta viu m-a revărsat fără voie intr-un magazin obișnuit de galanterie. — Pe acela îl vreau, inimioara. — Fiți bună, ciupercuța. — Nu. Bîndunica și rățișoara. Am tresărit și pe ecranul minții mi s-a proiectat în mărime neobișnuită o cifră și un cuvînt împletite din flori multicolore: „1 MARTIE“. Intr-un tîrziu am exclamat în mine, frumoasă și nobilă tradiție. Da, oameni de toate vîrstele, dăruiți mamelor, soțiilor, copiilor și iubitelor voastre mărțișoare. E simbolul prețuirii și al dragostei trainice. E simbolul veșnicei primăveri. Mărțitoril meu? Aceste rînduri din toată inima, tuturor mamelor, soțiilor,copilelor și iubitelor. I DRAGANESCU PRACTICI ÎNVECHITE ÎN DESERVIRE MODERNĂ Unitățile cooperației meșteșugărești au un rol bine definit: prestarea de servicii către populație, De aprovizionarea acestora cu necesarul de materiale, de comportarea meșteșugarilor față de clienți, ori de condițiile de lucru create unităților de deservire, depinde, în mare măsură, felul în care sînt satisfăcute exigențele crescînde ale oamenilor muncii. Sînt îndeplinite aceste atribute ale bunei deserviri ? Pentru a răspunde întrebării, am întreprins, zilele trecute, o vizită prin mai multe unități ale cooperației meșteșugărești. Una caldă, una rece de la bun început, trebuie să spunem că, în orașul Constanța, au fost construite noi spații de deservire, spații moderne și condiții optime care satisfac nevoile actuale. Unul dintre acestea se află în complexul din cvartalul Tomis I, situat pe strada Flămînda. Aici, ne-a impresionat, în mod plăcut, unitatea de marochinărie nr. 51, al cărei responsabil este tovarășul Gheorghe Nițulescu. Unitate cu condiții optime de lucru și deservire, care, deși este destul de tînără, și-a creat un bun renume în rîndul clienților săi. Pînă acum, nu are nici o reclamație, iar lucrările executate aici au cîștigat de mult faimă peste granițele regiunii Dacă unitatea de marochinărie te impresionează plăcut, încă de la intrare, ce se întîmplă însă cu vecina ei, unitatea de îmbrăcăminte ? Aceasta este complet deschisă, fără perdele, cu un insuficient spațiu de primire a comenzilor. Deși cooperatorii s-au mutat de aproape 4 luni, cele două secții de croitorie pentru femei și bărbați stau încă în așteptarea „reorganizării“, lucru care se putea și trebuia făcut pînă acum. Gheorghe Orbeanu, responsabilul unității, ne spunea că se străduiește ca și în aceste condiții (rețineți, e vorba de condiții într-o clădire nouă ! — n.a.) să satisfacă cerințele populației. Ne îndoim.e strădania tovarășului Orbeanu, atunci cînd el însuși întîrzie de la program cite o jumătate de oră. Asemănător procedează și tovarășa Agrepina Ghiță, responsabila de la secția de croitorie pentru femei, care încerca să ne demonstreze că întîrzierea nu contravine bunei deserviri. Interesantă afirmație ! în... doi peri în același corp de clădire, la unitatea de tricotaje nr. 4, responsabil Romila Petru, ne-a fost „servită“ o secție de „bună deservire“. Cetățeanca Maria Denisov, de pe strada Pescăruș nr. 17, comandase cu 2 luni în urmă un pulover. Specificase atunci că-1 dorește în 2 fire, mai subțire, deci, iar cooperativa îl lucrase în 3 fire și, pe deasupra, nici modelul nu era cel solicitat. A urmat cum era și firesc sa fie refăcută comanda, dar cum atunci nimeni nu i-a făcut vreo probă tovarășei Denisov, puloverul ieșise mai mic, cu defecte de mașină. Pe bună dreptate, clienta a refuzat marfa. Atît i-a trebuit meșterului Romila, a început să-l învinuiască tot pe client. Au sărit în ajutorul responsabilului și ceilalți lucrători și fiindcă Vasilica Donțu era mai pe aproape, a fost prima care a „apărat“ cu dîrzenie „prestigiul unității“. In sfîrșit, toată cearta Cosma CORA (Continuare în pag. # III-a)