Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-01 / nr. 7034

- ¥ * ¥ > 4 > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7034 Joi, 1 aprilie 1971 4 pagini, 30 bani CE ARATĂ O ANALIZĂ A FOLOSIRII CREDITELOR ALOCATE DE STAT PENTRU PERFECȚIONAREA PRODUCȚIEI Deși i se spune „FIICA MECANIZARE“ nu înseamnă că trebuie SĂ ne CENUȘĂREASĂ Sporirea continua a complexi­tății sarcinilor ce revin fiecărei u­­nități economice impuse din partea conducerilor acestora, a serviciilor tehnice și mecanice o preocupare permanentă pentru perfecționarea tehnologiilor de fabricație, pentru executarea de modernizări și alte lucrări productive, cu eficiență imediată. Finanțarea acestor lucrări — menite să contribuie la ținerea pasului cu progresul tehnic­­ se face din credite de mică mecani­zare. De date bilanțiere, de sinte­ză, care să reflecte rezultatele fo­losirii in acest an a fondurilor de mică mecanizare puse la dispoziția întreprinderilor nu dispunem încă. Putem arăta însă că cea mai mare parte a creditelor de mică mecani­zare acordate au fost planificate a se investi în lucrări care să con­ducă la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și folosirea mai judicioasă a capa­cităților de producție. De altfel, cu aceleași efecte au fost utilizate in anul trecut asemenea credite de către întreprinderea de trans­port auto Constanța, Direcția na­vigației maritime, întreprinderea­­ minieră „Dobrogea,“» I.M.U. Med­gidia, Uzina de reparații Năvodari și altele, exemplele acestor unități demonstrind cu prisosință că acolo unde conducerile unităților știu să stimuleze inițiativa colectivelor de muncitori și acordă toată atenția elaborării documentației tehnice necesare executării lucrărilor de mică mecanizare se pot obține re­zultate bune, se mobilizează în­semnate rezerve și cu mijloace re­lativ mici se realizează un grad ridicat de eficiență. Aceleași întreprinderi au dovedit în acest an preocupări deosebite pe această linie. La D.N.M., de pildă, fiind identificate largi posi­bilități de dezvoltare a autodotării prin mica mecanizare a fost pla­nificată execuția a 25 de obiective diferite în valoare de 7.486.000 lei, menite să contribuie la perfecțio­narea operațiunilor de manipulare, la sporirea eficienței muncii me­canizatorilor. De asemenea, la În­treprinderea minieră „Dobrogea", prin folosirea aceleiași surse de finanțare, a fost realizată moderni­zarea tehnologiei la instalația de măcinare a argilei la secția Med­gidia prin care se asigură creșterea capacității de producție cu 5.000 tone argilă, reducerea prețului de cost­unitar cu 9,57 lei pe tona de produs și se obțin beneficii supli­mentare de 528.000 lei anual. Creș­teri însemnate de producție (la diatomică) se preconizează a fi ob­ținute in acest an prin lucrările de extindere a instalației de prepara­re de la Adamclisi. Ceea ce vrem să remarcăm este George PETRESCU, inspector principal la Banca Națională a R.S.R., Sucursala județeană Constanța (Continuare m pag. a 111-a) în construcție O NOUĂ SERIE DE NAVE La Șantierul naval Con­stanța a început zilele acestea construcția primului dintr-o nouă­ serie de cargou șase nave de 1.920 tdw pentru transportul de cherestea, des­­tinate exportului. Față de na­vele din prima serie - dintre care două au fost livrate, iar trei se află în diferite stadii de montaj — cargourile din noua serie prezintă o serie de îm­bunătățiri. Astfel, suprastruc­tura este prevăzută cu un etaj d­e plus, ceea ce va pem­ite realizarea unei vizibilități mai bune. Crește, de asemenea, gradul de modernizare și au­tomatizare al instalațiilor de bord. • Note de lector „LUMINI CREPUSCULARE“ • Cronica diurnă • AGENDĂ pag. a II-a. • Un suflu viu în activitatea organizatei de partid Acordul global stimulează din plin participa­rea oamenilor la muncă pe 3. I i-ct AVEM UN FRONT DI SOCRU NEIMITAT pentru înfrumusețarea orașului, a fiecărei localități Con­stanța își schimbă in fiecare zi înfățișarea. Apar cartiere noi, fabrici­­ și uzine, instituții culturale și sociale, pentru gospodărirea înfrumusețarea orașului se cheltu­și­iesc zilnic mii de lei. In asemenea condiții este normal ca cetățenii să păstreze ceea ce s-a făcut, să a­­dauge lucruri noi la frumusețea parcurilor și străzilor sau propriilor locuințe. Bunul gospodar se cu­noaște după curte. Or, curtea pen­tru noi înseamnă întreg orașul. Din păcate, orașul Constanța și cele subordonate municipiului mai poar­tă încă amprenta lipsei de gospo­dărire. Evident, problema gospodăririi nu cade numai in sarcina Întreprin­derilor, ci a fiecărui om, a fiecă­rui deputat. La în­frumusețarea și buna gospodărire a orașului toată lumea trebuie să pună umărul. De­ Nicolae PETRE, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Constanța putații trebuie să acționeze împre­ună cu alegătorii mai ales in cir­cumscripțiile unde curățenia lasă mult de dorit. De pildă, in circumscripția nr. 131 exista un teren viran, in fața pieței Mu­reșului, teren plin de noroi și gropi cu gunoi. Acest teren putea foarte bine fi împrejmuit cu gard viu, nivelat. Cetățenii, mobi­lizați de către deputatul lor, cu si­guranță vor face ca acest loc să capete altă înfățișare. Și in­ circum­scripția »nr. 128, str. Alexandru O­­dobescu, este necesar să se ia mă­suri pentru menținerea curățeniei străzii și pentru a se preintimpina depozitarea gunoaielor și a mate­rialelor de construcții pe stradă. în circumscripția nr. 78 se simte ne­voia unor acțiuni susținute pentru repararea gardurilor și curățenia curților. Multe probleme gospodă­rești ridică și circumscripțiile 75, 11 — unde sunt încă multe proble­me de pus la punct. Se impune ca și asociațiile de locatari să între­prindă mai multe acțiuni pentru gospodărirea blocurilor și a spații­lor verzi din jurul lor. Desigur, avem și foarte mulți de­putați și președinți de asociații de locatari plini de inițiative, dar am dat aceste exemple pentru a arăta că mai sunt incă multe de făcut și (Constinuare in pag. a IlI-a) • INFORMAȚII . INFORMAȚII • INFORMAȚII • IINFORMAȚII . ieri și astăzi în județ­s­ieri și astăzi în județsieri și astăzi în județ CAZINOUL CONSTĂNȚEAN In renovare In aceste zile, Cazinoul din Constanța, construcție ce înfru­musețează, prin stilul arhitecto­nic, faleza portului, a devenit un adevărat șantier, întreprinderea de reparații materiale pentru baza turismului propunându-și a-l re­­vitaliza prin ample lucrări de re­construcție. Șeful șantierului, Gheorghe Negoescu, ne-a furnizat cîteva elemente interesante. Ast­fel, se vor returna, după modelul inițial, toate basoreliefurile exis­tente în sălile interioare, se vor executa importante lucrări de pa­­tinări, aurării, construcții de so­cluri și profile, vopsitorii, mozai­curi în marmură etc. Spre exem­plu, lucrările de placare cu mar­mură se vor extinde pe o supra­față de peste 100 mp. De aseme­nea, marmura folosită va avea to­nuri și nuanțe într-o diversificată gamă de culori de la alb la ne­gru. ȘI FALEZA CAZINOULUI.. Concomitent, se desfășoară lucrările de restaurare și înfru­șt­rusețare a falezei Cazinoului, loc de agrement și promenadă, mult solicitat de localnici și turiști. Aici, se vor executa și monta, pe toată lungimea falezei, plăci de gresie în desene, forme și cu­lori diferite, se va înlocui actualul grilaj metalic, se vor realiza a­­menajări suplimentare in portul Tomis și pe plaja acestuia. Zonele verzi din vecinătatea falezei, vor fi revitalizate prin plantarea de copaci ornamentali și flori. ÎN AVANS, LUCRĂRILE LA ȘOSEAUA EFORIE N­ORD—MANGALIA Un șantier întins pe zeci de kilometri, așa se prezintă lucră­rile de extindere și modernizare a șoselei Constanța — Mangalia, arteră de mare circulație în pe­rioada sezonului estival. După cum am mai anunțat, înainte de deschiderea sezonului, noua șosea va beneficia, pe toată lungimea, ei, de patru benzi de circulație, avînd o lățime totală de 14 m. In aceste zile, pe șan­tier, lucrările de construcții avan­sează în ritm alert. Aici iși des­fășoară activitatea 700 de munci­tori, în două schimburi. Șantierul este dotat cu trei stații de mix­tură asfaltică de mare capacitate, cu o productivitate de 2.000 tone in 24 de ore, peste 20 de com­­presoare, buldozere, excavatoare etc., utilaje ce concură la încheie­rea lucrărilor pînă la data de 8 mai. Pentru lățirea șoselei vor fi folosite, spre exemplu, 82.000 tone de mixtură asfaltică, 100.000 tone de piatră spartă și se vor executa 91.000 mc de săpături. RENOVĂRI CAPITALE LA „HANUL PIRAȚILOR*" Loc solicitat de turiștii sosiți pe litoral, „Hanul piraților“ se află, in aceste zile, în renovări struc­turale. Maistrul Toader Mavro­­malidîs, șeful lucrărilor de aici, ne-a comunicat că „Hanul pira­ților“ se va extinde, beneficiind în viitor de 600 locuri, se vor rea­liza construcții noi din piatră, se­pareuri, fintini arteziene, ringuri de dans, locuri pentru parcare auto etc. De asemenea, se va îm­bunătăți posibilitatea de transport prin înmulțirea mjloacelor auto ce vor deservi acest mult solicitat restaurant rustic, aflat pe litoral. CONSTRUCȚII NOI IN MAMAIA Stațiunea Mamaia, denumită pe drept cuvânt perlă a litoralului, își va primi oaspeții, în acest se­zon, cu citeva construcții in pre­mieră. Dintre acestea evidențiem noile restaurante „Ovidiu“, „Nep­tun“, „Bicaz", modernizarea com­plexului „Parc“, extinderea hote­lului „Rivier­a“ și construcția­­ unei piscine, o discotecă­ bar in tabăra de nord, o piscină la hotelul „Pa­tria“, amenajări de plajă în peri­metrul hotelurilor „Internațional“ și „Tomis“ etc. PROCLAMAREA REPUBLICII -un eveniment măreț în istoria României socialiste ideea aifaptuirii unei forme su­­perioar­e a organizării de stat — re­publica — are rădăcini adinei în viața spirituală a poporului nostru. „In decursul veacurilor — sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — exprimind aspirațiile de liberta­te și independență ale poporului, patrioții cei mai luminați au năzuit către o formă de stat democratică, progresistă care să asigure liberta­te și dreptate socială pentru cei mulți, neatîrnarea politică și înflo­rirea economică a țării, să înfăp­tuiască dreptul sacru al poporului de a fi singur stăpîn, în patria stră­moșească“. Apariția și afirmarea pe arena istoriei a clasei muncitoare, forța cea mai înaintată a societății, pur­tătoarea consecventă a idealurilor de progres, de eliberare socială și națională ale poporului român­ au determinat introducerea unor ele­mente calitativ noi in ideologia re­publicanismului și critica monar­hiei. Incă de la sfîrșitul veacului trecut socialiștii români au abor­dat problema republicii in lumina tezelor marxismului despre carac­terul de clasă al statului. în programul primului partid al muncitorilor din România, P.S.D.M.R. din 1893 republica era apreciată ca „singura formă posi­bilă și comparabilă cu socialismul“. Gândirea socialistă a legat idea­lul republicii de înfăptuirea unor profunde transformări sociale, sub­liniind că nu înțelege mișcare re­publicană fără „mișcarea socialis­tă română“. Aceste țeluri au fost exprimate cu o mare forță de că­tre CONSTANTIN DOBROGEANA­­GHEREA in articolu­l său „Socia­lismul și republica“: „Dacă noi vom putea organiza pe muncitori și a-i face să capete stăpînirea politică vom putea reuși ca mijloacele de producție, uneltele și pământul să nu fie in mina­­ unei singure clase ci in mina națiunii întregi, dacă prin aceste mijloace am pus în ne­putința de a se exploata și jefui om pe om... atunci domnia burghe­ziei va dispărea, domnia silniciei și jafului nu vor mai fi, alcătuirea sa­,setații de azi va pieri cu toate in­stituțiile ei, cu armată, regalitate, poliție etc.“ Continuînd și ridicînd pe treaptă superioară tradițiile mișcă­­­rii democratice și revoluționare din perioada anterioară, Partidul Co­munist Român încă de la crearea sa a înscris pe steagul său de luptă cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către cei exploatați și asupriți, de construire a socialis­mului. Exponent fidel al interese­lor întregului popor, partidul co­munist a dezvăluit legătura intimă dintre monarhie și regimul burghe­­zo-moșieresc, a subordonat lupta pentru un stat republican, demo­cratic, luptei generale revoluționa­re. In numeroase documente ale F.C.R. se arată clar că „puterea e­­conomică și politică se află în mâi­nile marii burghezii române și ale «narilor boieri români semifeudali; în fruntea marii puteri de stat se află primul „boier“ — regele“. Pe baza analizei stadiului dezvoltării economice și sociale, a contradicții­lor de clasă, P.C.R. a stabilit linia strategică și tactică pentru, daloc­­a­­rea puterii de stat burghezo-moșie­­rești, a monarhiei, pentru instaura­rea dictaturii revoluționar-demo­­cratice a clasei muncitoare și țără­nimii și trecerii la revoluția socia­listă, înfăptuirea actului de la 23 Au­gust 1944 a deschis larg poporului român calea spre realizarea depli­nei independențe naționale, a aspi­rațiilor sale de democrație și pro­gres social. Voinței maselor de a asigura dezvoltarea României pe calea progresului social , se opu­neau clasele exploatatoare, partide­le reacționare grupate în jurul mo­narhiei care devenise centrul raliere­a reacțiunii interne și de a sprijinitorilor săi din exterior. In aceste condiții partidul comunist a­ chemat poporul la făurirea noilor destine ale patriei, el a unit intr-un singur șuvoi lupta clasei munci­toare, a țărănimii, a intelectualită­ții, a tuturor forțelor progresiste și Gh. PÎRVULES­CU, cercetător principal la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România (Continuare In pag. a III-a) 192­37Î Noua trăire socialistă a țării, înțeleaptă viziune asupra prezen­tului și viitorului poporului nos­tru, proprii Partidului Comunist Român au inaugurat în România timpul fertil al industrializării energice și multilaterale. Româ­nia tuturor energiilor descătușa­te a intrat cu competență și re­zonanță în competiția progresului tehnic, in competiția valorificării superioare a bogățiilor solului și subsolului, a talentului și hărni­ciei fiilor săi, realizînd­­ unul din cele mai înalte ritmuri de dez­voltare industrială din lumea în­treagă. Mai sint, in aceste condiții, la fel de necesare meșteșugurile care au stat vreme de secole la baza existenței satelor noastre? La a­­ceastă întrebare, direcțiile princi­pale ale dezvoltării industriei noastre socialiste, prefacerile sur­venite în însăși viața satelor, con­verg într-un răspuns afirmativ. Dezvoltăm o mare și puternică industrie națională nu pentru a asigura în mod ostentativ cu mij­loace moderne ascuțitul fiarelor de plug sau coaselor, nu pentru a înlocui frumos încrustata cană de lemn sau de lut de pe raftul gos­podinei cu vase de mare serie. Nici pentru a înlocui cu dreptun­ghiuri de mase plastice frumoa­sele covoare durate cu un meș­teșug transmis din generație in generație, nici pentru a centra­liza în chip absurd extracția și arderea pietrei în supercariere și supervăzării. Vizăm mai mult oțel și mai multă energie electrică, mașini mai multe și mai puternice la baza tuturor activităților noas­tre esențiale, vizăm consolidarea propriei electronici, a propriei ci­bernetici și nu risipirea de mij­loace materiale importante in lu­cruri pentru care rămîne apt orice atelier meșteșugăresc, orice om înzestrat cu pricepere, cu ta­lent. Departe deci de a-și pierde im­portanța, mica industrie a satelor, zestrea în care și-au dat mina necesitatea cu o înaltă realizare artistică, rămîne și în condițiile puternicei noastre industrializări socialiste un factor important in viața economică a patriei, un mijloc de valorificare a resurse­lor de materii prime, a disponi­bilităților de forță umană a unui talent tradițional. Sunt in satele județului nostru numeroase exemple de activitate meșteșugărească susținută ale că­rei produse se bucură de o tot mai largă apreciere. Cojocelele do­brogene cusute in unitățile din Saraiu, Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Castelu sau Cobadin ale cooperației de consu­m sunt a­­preciate în țara întreagă. Ca și frumoasele covoare și carpete țe­sute la Mihail Kogălniceanu, ca și budanele meșterilor dogari din Nicolae FATU (Continuare în pag. a t­l-a) FĂURARI NOI PE VA­TRA TRADIȚIILOR SATULUI MUZICA - sursă de astenie ? STRIDENTE ÎN „MUZICA“ UNOR FORMAȚII ORCHESTRALE DIN LOCALURILE PUBLICE Lupta împotriva zgomotelor de orice fel este situată la rangul de atitudine mondială, ocupă a­­genda a numeroase reuniuni științifice internaționale, devenit o cauză, s-a a transformat într-un deziderat al tutu­ror oamenilor res­ponsabili pentru să­nătatea generală. Dacă așa stau lu­crurile, atunci de­vine aproape inex­plicabilă atitudinea celor care permit, cu bună știință, să nu se macereze ner­vii cu acele mijloa­ce — pînă nu de mult rezervate des­tinderii. Este vorba de muzica ce se o­­feră consumatoru­lui în localurile de alimentație publică, în timpul docu­mentării noastre am testat sute și sute de oameni și, cu foarte mici ex­ ATITUDINI­ cepții, ni s-a răs­puns aproape inva­riabil ; atmosfera din restaurante ar trebui supusă ace­luiași regim de su­praveghere ca și i­­giena urmărită de Inspecția sanitară de stat, sau respec­tarea gramajului ce preocupă organele miliției economice. Deci, interesul ne-a fost reținut, în pri­mul rind, de stri­dența notelor difu­zate în local, care pun in primejdie nu numai sănăta­tea personalului din restaurante, ci, in general, sănătatea publică. Aceasta nu înseamnă că noi nu ținem seamă de marea diversitate a gusturilor privind muzica ce se con­sumă in această e­­pocă, dar vom spu­ne că nu este în­găduit jumănui să „contamineze“ ab­solut toate localu­rile de alimentație publică cu formația Emil ZĂLOG (Continuare în pag. a II-a) \

Next