Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)

1971-09-26 / nr. 8305

t Uzina „Ciocanul" Nădrag marcă de prestigiu. Fotografia ne înfățișează pe muncitorul Iosif Rost efecutînd lucrările de finisaj la mașina de gătit „Vesta“. MINDRIE CIVICĂ N­u-l văzusem la chip, era un simplu pasager, printre alții, in­tr-un tramvai, dimineața. Mi-a reținut atenția abia când s-a adre­sat celor doi copii care-l însoțeau: „Înainte de a ajunge în piața Tra­­ian, vreau sa coborîm aici, să ve­deți­ți voi, copiii tatei, Conti­nentalul. Merită. E ața de înalt și are forme minunate" . .. Desigur, mi-am zis, foarte fi­resc sentimentul acesta, e în el mândirie civică, bucurie, curiozita­te față de nou, l-au încercat mul­ți timișoreni, și-l mai încearcă încă. Poate că omul locuia într-un cartier îndepărtat și vine mai rar prin centru. Gestul călătorului a­­nonim m-a impresionat mult; o­­ NSEMNARI­ mul acesta știa să facem educație, educație cetățenească celor mai ti­neri, copiilor față de care are ma­re răspundere. Pilda lui simplă și tulburătoare e — dacă mai tre­buie să o accentuăm — să nu pri­vim cu indiferență noul, tot ceea ce se face în jurul nostru (și pen­tru noi!), dar e și o alta: să nu uităm că dacă generațiile trec, după inexorabila lege a firii, d ar­ceasta trecere nu poate fi pasivă, lipsită de mesaj. Lăsăm ceva­ în urma noastră, ceva ce trebuie să fie bine cunoscut de către urmași. Pentru a fi respectat. Pentru a fi iubit. Pentru a putea fi întregit de către ei, cina, le va veni rân­­dul. „Tinere — îi spunea odată un om în vîrstă unuia care arun­case o vorbă grea : „ ce să învă­țăm de la voi, că n-aveți să ne învățați“ — nu vorbi nimic așa că lăcătuiești. Nu uita că noi, cei bătrîni, noi am pus temeliile. Nu ne poți uita contribuția, meritele. Ce facem noi sa vă învățăm ! Uite asta facem ! Vă arătăm“. Și avem, intr-adevăr ce arăta tineretului. Ieri orășelul studen­țesc, cu blocurile și scuarurile sale, dar tot iert stadionul, hala spor­turilor. Azi cartierele cele noi, încă nedesprinse din haina sche­lelor, azi Continentalul, mîine noul „universal“, aflat la săpătu­ra fundațiilor ... Dar nu e rostul acestor rînduri să încerce bilan­țuri edilitare. Ci să puncteze cu­­ vorbă gestul simplu al unui ti­mișorean ce vede departe, care vede firescul proces de întindere a orașului prin prisma unui senti­ment civic, ba — mai mult— care știe să transmită acest sentiment celor ce vin după noi. Și un asemenea gest, gest de conștiință, se cere aplaudat. SIMION DIM­A ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.305 Duminică, 26 septembrie 1971 6 pagini, 30 bani PORTOFOLIUL DE COMENZI PENTRU 1972 ASIGURAT IN ÎNTREGIME potrivit prevederilor Legii con­tractelor economice, în scopul unei bune desfășurări in următorul an de plan a activităților economice in întreprinderile industriale, a­­cestea trebuiau încheiate pină la 30 iunie a.c., pentru materiile prime de bază, mașini și instalații și, res­pectiv, 31 august a.c. pentru restul produselor. Pornind de la faptul că acțiunea de contractare a producției pen­tru anul 1972, practic, putea fi ter­minată, discuțiile purtate cu tova­rășii ing. Mircea Bodeanu, pre­ședintele comitetului de direcție de la uzina „Ciocanul“, și Cornel Bogdan, șeful serviciului de plani­ficare, au fost axate pe tema pre­gătirii anului 1972. Din interpretarea datelor sta­tistice privind rezultatele econo­mice obținute la uzina „Ciocanul", se desprinde tendința colectivului nu numai de a-și îndeplini, ci chiar de a depăși sarcinile de plan din primul an al cincinalului. Elocvent în acest sens ni se pare nivelul de îndeplinire a prevederilor de plan. Cumulat de la începutul anului, indicatorul producției marfă a fost realizat în proporție de 103 la sută. S-au putut da astfel econo­miei importante cantități de tablă neagră, silicioasă, utilaj de tur­nare, precum și bunuri de consum. Paralel cu eforturile depuse pen­tru îndeplinirea exemplară a obli­gațiilor ce le revin în acest an, preocupări susținute există și in­ domeniul pregătirii anului 1972. In vederea încheierii din timp a contractelor economice pentru anul 1972, în intenția de a se înlătura unele anomalii ce s-au înregistrat în anii trecuți, au fost create con­dițiile necesare unei bune desfășu­rări a acțiunii de contractare, în sensul că sarcinile de plan pentru anul 1972 au fost cunoscute din timp.­De asemenea, o atenție deo­sebită a fost acordată unor activi­tăți pregătitoare contractării pro­ducției pentru anul viitor, cum ar fi : îmbunătățirea normelor de con­sum, determinarea necesarului de aprovizionat, încheierea contracte­lor“ etc. Eficiența măsurilor adop­ LA UZINA „CIOCANUL NĂDRAG tote in această direcție poate fi ilustrată, de­ exemplu, prin redu­cerea cu circa 150 tone metal necesarului de platine pentru fa­­­bricarea tablei, sau reducerea cu 18 la sută a nivelului de consum­ de energie în condițiile creșterii cu circa 5 la sută a sarcinilor de plan din 1972. Pregătirea fabricației, prin asigu­rarea S.D.V.-urilor, a desenelor tehnice, a constituit o altă acțiune menită să asigure condiții pentru o bună desfășurare a activității de producție din anul viitor. Nomen­clatorul de produse a fost și el îm­bunătățit. Din analiza stadiului încheierii contractelor economice pentru pro­ducția anului 1972, rezultă două situații complet diferite. Pentru pro­ducția proprie, portofoliul de co­menzi a­ asigurat, încheierea con­tractelor pentru întreaga produc­ție, fie că e vorba de tablă, unde beneficiarii sunt întreprinderile te­ritoriale de aprovizionare de la Baia Mare, Craiova etc., de gătit — I.C.R.M. Brașov, mașini Timi­șoara, București, fie că e vorba de lanț minier, destinat unităților mi­niere din­ Valea Jiului. In ceea ce privește stadiul încheierii contrac­telor privind materiile­ prime, el este intratolu­ necorespunzător, mai ales că termenul limită stabilit prin lege a expirat de mult. Față de necesarul total, s-a asigurat doar 1,8 la sută. Dacă la unele ministere, cum ar fi Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, Ministerului Industriei Chimice, s-a constatat o preocupare activă asigurind întreprinderilor subordonate o îndrumare conti­nuă in acțiunea de Încheiere a contractelor economice, nu același lucru se poate spune privitor la Ministerul Industriei Metalurgice ing. C. DOBREANU (Continuare in pag. a 5-a) ii In pag. a iv-A §§§ O revistă militantă, de înalt prestigiu !J Au cuvîntul cititorii Jjj „Teatrul e o școală“ UNIVERSITĂȚILE POPULARE etapa autodefinirii în La începutul unui nou an de învățămînt Deschiderea noului an de învăța­­mint la universitățile populare se în­scrie ca un important moment în ac­tivitatea cultural-educativă de masa­in anul acesta, mai mult­ ca oricind, universitățile populare sunt chemate să devină instituții de instruire pol­­tico-ideologică, de cultura și știința, de educație marxist-leninistă a mase­lor largi de oameni ai muncii. Pregătit sub auspiciile înaltelor e­­xigențe ce reies din transpunerea­­ practică a programului de măsuri a­­doptat de conducerea partidului nos­tru privind activitatea politico-ideo­­logică în rîndul maselor, noul an de învățămînt popular oferă largi posi­bilități de informare în cele mai di­verse domenii de activitate. Dezbaterea organizată de redacția noastră cu unele cadre de conducere ale Universității populare din T­im­i­­șoara, prof. univ. ar. doc. Nicolae Apostolescu, conf. univ. dr. Nestor Lupei, Petru Punici, șeful secției cul­turale a Consiliului județean al sin­dicatelor și prof. Doru­ Luminosu în­cearcă să sublinieze eforturile ce se depun pentru ca universitățile popu­lare să se bucure de adeziunea cursanților săi. Învățământul popular in județul nostru a dobîndit de-a lungul anilor — arăta prof. Dem Luminosu — o valoroasă experiență. Universitățile populare din Timișoara și din județ s-au impus pe plan național prin a­­bordarea unor modalități instructive de lucru care au determinat creșterea cursanților și a numărului de cursuri an de an. Planul de măsuri al Comitetului județean de partid privind „pregăti­rea cadrelor din economia județului Timiș" a determinat o cotitură în­semnată în programul de activitate al acestor instituții. Lectorii, cadre din învățămîntul superior, practicieni cu o bogată activitate au oferit cursanților posibilități reale de reci­clare și pregătire tehnică, de ridica­rea calificării profesionale în cele mai diverse domenii: calculatoare electro­nice, desen tehnic, conducere auto, ra­dio, TV, steno-dactilografiere ș.a.m.d. Pe de altă parte, ele au încercat să vină în sprijinul organizațiilor U.T.C. prin întărirea disciplinei în muncă și în­lesnirea pregătirii profesionale a ti­neretului. Profesorul univ. Nestor Lupei s-a oprit la cîteva aspecte negative care reies din activitatea universităților populare. La Timișoara, de pildă, cursul de „economie concretă“ orga­nizat la Uzinele mecanice s-a auto­­desființat, deși lecțiile erau­ predate la un înalt nivel universitar. E drept că unii dintre cei ce se aflau în sala de cursuri aveau o pregătire sub ni­velul pretențiilor acestuia, oameni trimiși acolo numai să facă un sim­plu act de prezență. Aceeași soartă, au avut și cursurile „Femeia și contemporaneitatea“ și cel adresat tineretului de la Fabrica de ciorapi din Timișoara , cel dinții, or­ganizat mai tîrziu la fabrica Bana­tul,­ condus de același lector, profe­soara Adina Popa, s-a bucurat de succes deplin. Continuînd ideea, to­varășul Petru Ponici a adus și alte casă rotundă realizată de ANTOANETA MAGURA (Continuat­ă în pagina a TVs) La Porțile de Fier A intrat în funcțiune ultimul hidroagregat al centralei electrice Sâmbătă la ora 14:25 apele Dunării au pus in mișcare ulti­mul hidroagregat al puternicei centrale electrice românești de la Porțile de Fier. Mentorii constructorii scriu astfel epilo­li­rul celei mai memorabile opere de pină acum a programului de electrificare hidroenergetic a țării. Sistemul și de navigație de pe Dunăre. Prima rotire a turbinei, mo­ment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a decurs in condiții foarte bune. Situațiile fierului arată operative ale­gan­că acest eveni­ment se petrece cu 5 zile mai devreme față de angajamentul asumat de mentorii in întrece­rea socialistă și cu peste două luni în avans față de termenele menționate in planul de stat. îm­ Cu planul pe 9 luni îndeplinit întreprindere semicentenară, cu rezultate economice de pre­stigiu, „Electrobanat" a consem­nat, vineri, îndeplinirea integra­lă a sarcinilor de plan pe cele 9 luni ale anului. Comunicîndu-ne acest succes remarcabil, ing. Dumitru Grigo­­rescu, directorul întreprinderii, a precizat că, în restul interva­lului pină la sfîrșitul lunii sep­tembrie, se va realiza suplimen­tar o producție marfă de 30 mi­lioane lei. Practic, harnicul colectiv de la „Electrobanat" va livra in plus economiei naționale peste 60.000 corpuri de iluminat fluo­rescent și 10.000 corpuri de ilu­minat cu vapori de mercur și alte produse. Este important de subliniat că aproape 70 la sută din acest im­portant spor de producție s-a obținut pe seama creșterii pro­ductivității muncii. ★ Salariații fabricii Ceramica din Jimbolia­ și-au înzecit eforturi­le pentru a trimite șantierelor patriei câ­ mai multe materiale de construcție. Așa au ajuns să raporteze îndeplinirea sarcini­lor de plan, aferente pe nouă luni, cu mult înainte de termen. Până la sfîrșitul lunii curente ei vor realiza o producție mar­fă suplimentară de 8.170.000 lei. Strinsul recoltei si fără pierderi,semănatul griului in epoca optimă! A In pag. a # Ritm susținut, angajare totala # Floarea-soa­­relui se scutură, iar combina... sta # Fertilizarea rațională, rezerva importantă in sporirea pro­ducției de griu # Cu sprijinul elevilor Folosind fiecare oră bună de lu­cru, mecanizatorii de la ferma VI. Cioreni, a întreprinderii agrico­le de stat Timișoara au ajuns să însămânțeze ultimele hectare cu orz. (Foto : E. ROBICSEK) Noul cadru juridic in care își des­fășoară activitatea organele locale ale puterii de stat, îl constituie Le­gea de organizare și funcționare a consiliilor populare, chemate să traducă in viață multiplele sar­cini încredințate de partid și gu­vern. Potrivit prevederilor acestei legi întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orînduirii socialiste, asigurarea li­bertății și demnității oamenilor, o­­crotirea sănătății publice, asigura­rea bazei materiale a școlilor, a­­provizionarea populației, buna gos­podărire a loca­­lităților, respecta­rea disciplinei in construcții, valo­rificarea resurselor locale etc. In condițiile in care au considerabil crescut atri­buțiile populare, consiliilor cînd in fața lor se pun sarcini, de o tot mai mare comple­xitate, o Însemnă­­tate hotăritoare o capătă pregătirea și desfășurarea sesiunilor — principala formă de lucru prin care consiliile populare exercită democratic puterea de stat, pe plan local și care constituie funcția de legătură între deputați și alegători. Plecînd de la aceste consideren­te, Consiliul popular al orașului nostru, pe baza experienței cîști­­gată pină acum s-a străduit și a reușit în mare parte să convoace cu regularitate toate sesiunile pla­nificate și să includă , pe ordinea lor de zi cele mai actuale probleme ce contribuie la consolidarea legăturii sale cu masele și la garanția înde­plinirii pină la capăt a hotărîrilor luate. Preocupat continuu de ridi­carea nivelului sesiunilor, comite­tul executiv a folosit, în ultimii ani, unele metode care s-au dovedit efi­ciente și au stimulat interesul de­putaților în elucidarea problemelor afteste pe ordinea de zi. Exprimind munca și gîndirea colectivă, majo­ritatea materialelor prezentate în fața sesiunilor consiliului popular, din acest an, au oglindit munca desfășurată de comitetul executiv în toate domeniile analizate și in deosebi­m­ organizarea și desfășu­rarea întrecerii patriotice pentru buna gospodărire și înfrumusețare a orașului; in 1971 această proble­mă a figurat, pe agenda de lucru a consiliului popular, de două ori. Am făcut acest lucru ținînd seama de importanța deosebită ce o con­stituie, pentru orașul-stațiune, ri­dicarea aspectului său edilitar-gos­­podăresc. Pentru fiecare sesiune, comitetul executiv stabilește colec­tive din factorii competenți care, împreună cu deputații, se deplasea­ză pe teren pentru culegerea unor date și aspecte necesare definitivă­rii rapoartelor care, în formă fi­nală, sunt discutate de comitetul executiv. Așa s-a procedat, de pil­dă, cu ocazia examinării stadiului întrecerii patriotice dezbătută în sesiunea din luna iunie a.c. cînd, datorită imprimării unui caracter de lucru, dat lucrărilor, angajamen­tul inițial de 2.500.000 lei, a fost suplimentat la propunerea deputați­lor, cu lucrări în valoare de încă 50.000 lei. Avînd in vedere rezul­tatele obținute, in anii 1969 și 1970 — cînd orașul Buziaș a primit două mențiuni, în cadrul întrecerii pa­triotice pe țară , anul acesta, co­mitetul executiv, folosind diferite metode pentru stimularea inițiati­vei maselor a reușit să realizeze, cu ajutorul cetățenilor, lucrări in valoare de aproape 3.000.000 lei, de­pășind cu cca. 400.000 lei angaja­mentul stabilit inițial. Prin participarea cetățenilor muncile necalificate s-a reușit as­ia faltarea străzilor Primăverii, Emi­­nescu, Republicii, 30 Decembrie și Florilor pe o suprafață de 10.000 mp., amenajarea de noi spații verzi pe lângă cele existente, construirea suprafeței de 6.500 mp trotuare la Buziaș, Bacova și Silagiu, lucrări care, împreună cu altele au creat o ambianță plăcută orașului-stațiune. O­­ latură importantă in activita­tea noastră o constituie organizarea aplicării în viață a hotărîrilor a­­doptate de sesiuni, acțiune care re­­prezintă, de fapt, finalizarea dez­baterilor. Acest lucru îl facem cu ajutorul deputaților cărora le re­comandăm ca imediat după sesiuni să organizeze consfătuiri cu alegă­torii în fața cărora să expună mă­surile luate în sectorul de activita­te analizat, recomandare înțeleasă de majoritatea deputaților noștri. Au fost cazuri cînd comitetul exe­cutiv, pentru a cunoaște anumite aspecte din raza orașului a orga­nizat discuții operative cu un nu­măr restrîns de deputați, metodă utilă deoarece ne-a dat posibilita­te să cunoaștem mai bine gîndurile oamenilor și ce anume doresc ei. De pildă cu acest prilej a reieșit necesitatea îmbunătățirii procesului de fabricare și desfacere a pîinii din Bacova cit și necesitatea înfiin­țării unui punct alimentar pe str. Ion Vidu din Buziaș, propuneri în­sușite de comitetul executiv în se­siunea consiliului popular din luna august a.c. cînd s-a analizat apro­vizionarea populației cu produse de larg consum. Evident că acest dialog purtat între organul local al puterii de stat și cetățeni este asigurat in cea mai mare parte cu ajutorul depu­taților, care, prin participarea în proporție de 90—95 la sută, la lu­crările sesiunilor, iau cunoștință de modul cum se preocupă comitetul executiv de îndeplinire a hotărîrilor anterioare și fiind în posesia aces­tor date pot transmite măsurile în­treprinse. Evidențiem în această di­recție deputații Ion Ababei, Mihai Turtă, Maria Buta, Constanța Gu­­leran, Ion Rusz, Cornel Bîndaru, Nicolae Izgăreanu, Marcel Spitzer, Ion Cojuc, Ionel Borca, Carol Ga­rant și mulți alții care pe lângă faptul că merg periodic în circum­scripții, participă cu regularitate la dezbaterile din sesiuni ceea ce dovedește că se achită față de cel care le-a încredin­țat mandatul. O altă metodă folosită curent de comitetul executiv este stația lansarea prin de ampli­ficare a orașului a unor chemări către populație prin care reco­mandă cetățenilor respectarea reguli­lor de conviețuire socialistă, de com­baterea unor dău­nători și alte măsuri menite să creeze o opinie de masă în rîndul populației, pentru înțelegerea și respectarea legilor statului nostru. Sînt insă și unii deputați ca Iosif Richeter și Adam Petra din Baco­va, Nicolae Bratu din Silagiu, Ion Bisele din Buziaș, a căror activi­tate nu se ridică la nivelul încre­derii acordate de masele de cetă­țeni. Vinovat de acest lucru se face și­ comitetul executiv care au reușit să-i determine a fi mai ac­a­tivi. Am consemnat în cele de mai sus­­preocuparea și răspunderea c­u care privește comitetul executiv pregă­tirea și desfășurarea sesiunilor, cum acționează pentru traducerea in viață a hotărîrilor proprii, convinși fiind că respectînd indicațiile or­ganelor noastre superioare vom crea posibilități de îmbunătățire a activității noastre și totodată, vom acționa prompt pentru înlăturarea neajunsurilor. ION IANCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Buziaș SESIUNEA—FOR DE DEZBATERI UTILE TRIBUNA CONSILIILOR POPULARE

Next