Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)
1972-01-15 / nr. 8398
In Intimpinarea aniversării SEMICENTENARULUI U.T.C. TINERII SE EXPRIMĂ PRIN MUNCĂ ȘI ELAN SPORIT în fabrici și uzine, pe șantiere și ogoare, oamenii muncii își dăruiesc cu hărnicie forțele înfăptuirii Directivelor elaborate de Congresul al X-Iea ai P.C.R., transpunerii in viață a Programului de educare comunistă a maselor, adoptat de conducerea partidului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. In acest climat are efervescență creatoare, la 19 martie 1972 Uniunea Tineretului Comunist aniversează 50 de ani de muncă și luptă eroică revoluționară, în slujba cauzei politicii P.C.R., a înfăptuirii aspirațiilor fundamentale ale poporului. Activitatea de jumătate de secol a U.T.C., strîns legată de însăși Istoria Partidului Comunist Român, reprezintă o parte inseparabilă a luptei clasei muncitoare, a întregului popor, sub conducerea partidului, pentru înfăptuirea pe pământul patriei a idealurilor socialismului și comunismului. De la crearea sa, Uniunea tineretului Comunist s-a dovedit un detașament de nădejde în mobilizarea tineretului la marile bătălii de clasă, la lupta împotriva asupririi și exploatării burghezo-moșierești, a dictaturii militaro-fasciste, înscriind în istoria revoluționară a poporului pagini de măreție și eroism. „In aceste bătălii, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la Congresul al VIII-lea al U.T.C., in anii grei de teroare și ilegalitate, U.T.C. și-a îndeplinit cu cinste rolul de organizator și conducător al luptelor tineretului pentru eliberarea socială și națională. Va trece timpul, dar figurile luminoase ale tinerilor comuniști și ale altor militanți progresiști, pildele lor de eroism și spirit de sacrificiu, de fierbinte patriotism vor continua să însuflețească în luptă și muncă generațiile viitoare". Astăzi, înconjurat cu adinca grijă și atenție de partid, de Întregul popor, tineretul patriei noastre se bucură de minunate condiții de dezvoltare și afirmare pe toate tărâmurile vieții materiale și spirituale și de aceea țelurile nobile pentru care luptă partidul nostru înaripează mințile și inimile, gîndurile și faptele tinerilor, îi însuflețește spre muncă, creație, spre o viață demnă de epoca pe care o trăim. Semicentenarul creării U.T.C. găsește tineretul timișean ancorat cu forțele și entuziasmul, caracteristice virstei, în activitatea economică și social-culturală a județului care, în anii socialismului a cunoscut importante prefaceri și înnoiri. Acestea au constituit pentru cei peste 100.000 tineri români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități din județ, climatul propice de afirmare prin muncă și învățătură, de manifestare a nobilelor sentimente patriotice și partinice. Se evidențiază convingător grija pe care partidul nostru drag o acordă tineretului, pe care-1 vrea mai activ, mai combativ, energic și întreprinzător, demn continuator al tradițiilor de muncă și luptă ale poporului nostru. In acest sens in Hotărîrea C.C. al U.T.C. cu privire la aniversarea semicentenarului creării organizației revoluționare de tineret se stabilește ca sarcină de onoare și de mare răspundere, ce revine tuturor organizațiilor U.T.C., de a mobiliza Întregul tineret la îndeplinirea exemplară, la un inalt nivel calitativ, a obligațiilor profesionale, la sporirea eficienței întregii activități economice. Avînd in vedere sarcinile deosebite ce revin județului nostru în 1972, considerăm că nu există pentru tinerii muncitori, țărani, intelectuali, elevi și studenți o cinste mai mare decit aceea de a-și dărui cu abnegație forțele tinerești realizării lor, de a cinsti mărețul eveniment din viața tineretului patriei noastre, cu rezultate deosebite în muncă, de a fi prezenți acolo unde necesitățile producției o cer. In actualul cincinal vor intra In funcțiune numeroase obiective economice ca Fabrica de aparate electrice de măsurat, Fabrica de matrițe, scule și dispozitive, Fabrica de tramvaie, alte obiective social-culturale prin care se vor crea tinerilor dornici să muncească noi condiții de formare și afirmare. în perioada care urmează, organizațiile U.T.C. din întreprinderi vor trebui să-și intensifice organizarea de activități pentru insuflarea la tineri a înaltelor trăsături ale clasei noastre muncitoare, dezvoltării dragostei și responsabilității față de locul în care-și desfășoară activitatea. Este un bun prilej, acum, de a se iniția întîlniri cu muncitori care au o îndelungată activitate în producție, cu cadre din conducerea uzinei, dezbateri pe teme ca : „Uzina noastră ieri și azi", prezentind aspecte din munca și eforturile depuse de colective pentru realizazarea sarcinilor de producție. La rindul lor, uteciștii, toți tinerii de la sate vor folosi perioada de iarnă pentru popularizarea în rindul tinerilor a politicii partidului nostru, perspectivelor de dezvoltare a a agriculturii in viitorii ani, a planului de producție din unitățile in care muncesc participînd la învățămintul agricol, la cursurile de calificare în diverse meserii, specifice mediului sătesc. Pe această linie Comitetul județean U.T.C. a inițiat in cadrul ciclului de activitate „Munca, izvor de frumuseți", intilniri cu membri ai Biroului Comitetului județean de partid, cu activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură. De asemenea, simpozioanele, dezbaterile preconizate— urmăresc popularizarea sarcinilor economice, a obiectivelor care stau in fața lu VASILE BOLOG secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C. (Continuare in pag. a I!!-a) LOCOMOTIVE CU VIAȚĂ LUNGĂ Printre preocupările mecanicilor de locomotive se înscrie și prelungirea funcționării mașinilor încredințate între două reparații generale. Acest obiectiv al întrecerii socialiste conduce la o înaltă eficiență economică. Parcursul a 6 locomotive și a 6 automotoare a fost prelungit, între două rații generale, în proporție repede 4—18,8 la sută. La aceste succese au contribuit mecanicii de locomotivă Gheorghe Roșu, Ioan Marton, Mihai Barta, Petru Giurgiu precum și mecanicii de automotoare Cornel Șuvăgău, V. Peteu, Ilie Cojocaru și alții. anelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.398 Simbată, 15 ianuarie 1972 ■ii SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA Comitetul executiv al Constroției locale pe anul 1972 anului popular al municipiului municipiului Timișoara, Timișoara, prin decizia nr. 2 , .... . „ . . 2. Proiect de hotărre cupridin 5 ianuarie 1972 convoacă : ............... , vine la adoptarea bugetului local deputații sai in cea de-a XV-a pe anul 1972 al municipiului Tisesiune ordinara care va avea loc In ziua de 27 ianuarie 1972, nișoara. , „ . . . . 3. Angajamentele de răspuns ora 16, în sala de ședințe a * , ... la chemarea la întrecere langonsinului popular municipal, ... ...... , fată de Consiliul popular al din lr. Victoriei nr. 1, cu nr, județului Hunedoara, motoarea ordine de zi ,r. Proiect de hotărire cu pri ^ Aprobarea sarcinilor de vire la adoptarea planului eco- hidroameliorații pe anul 1972. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! POATE FI SPORITA PRODUCȚIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ? Biroul Comitetului județean de partid acordă o deosebită atenție realizării amplului program de investiții industriale, agrozootehnice și social-culturale . In mod obiectiv, o asemenea acțiune necesită cantități sporite de materiale de construcții. Procesul din ultima vreme, de schimbare a ponderii diferitelor structuri constructive — in sensul restringerii consumului de metal și extinderii acelor soluții care se bazează pe folosirea prefabricatelor, zidărie, betoanelor — a dus, de asemenea, larea masivă a creștecererii de materiale. astfel de Deopotrivă, măsurile de stimulare a construcției de locuințe proprietate personală au am ——— plificat și ele simțitor cererile de materiale de construcții ; totodată, necesitățile pentru fondul pieței tind să crească, și în legătură cu ritmul întreținerii fondului locativ. Iată, așadar, un sumum de motive care ne-au determinat să urmărim, in cadrul unei recente anchete, răspunsuri la o întrebare de sinteză : POATE FI SPORITA PRODUCTIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ? AUREL HERIȘANU, directorul întreprinderii „Ceramica" din Jimbolia . Colectivul nostru are satisfacția de a fi înscris în bilanțul anului 1971 succese remarcabile : 10.248.000 lei la producția globală și 7.508.000 bucăți materiale de zidărie peste plan, creșterea productivității muncii cu 1,64 la sută peste prevederi și circa 2.500.000 lei beneficii suplimentare. Aceste realizări nu ne pot face însă să uităm că în activitatea unor sectoare de fabricație s-au semnalat și unele neajunsuri. Secția din Cărpiniș, de exemplu, a Înregistrat indici de utilizare a cuptorului cu 5 procente inferioare secției „C“ din Jimbolia — cu care este comparabilă — ceea ce denotă că aici nu s-au valorificat integral capacitățile de producție ale unor Instalații de lucru. Se poate spune că organizarea exploatării carierei de argilă constituie un punct deficitar pe agenda de. Juqpi a laborat cwlui uzinal și a șefului de secție din Cărpiniș, carență la care se adaugă cazurile de indisciplină comise de lucrătorii de la cuptor. Trăgînd concluziile de rigoare, comitetul oamenilor muncii a hotărît măsuri corespunzătoare pentru ridicarea secției din Cărpiniș la nivelul de organizare a producției și a muncii atins de secțiile din Jimbolia. încă din trimestrul IV 1971, s-a trecut la sistematizarea carierei de argilă din Cărpiniș și la extragerea stocului necesar pentru macerare, destinat producției anului 1972. In programul de activitate al laboratorului uzinal au fost incluse sarcini precise privind optimizarea rețelei de fabricație prin sectorizarea frontului de lucru și efectuarea unui număr sporit de determinări ale caracteristicilor argilelor. Pot spune, de asemenea, că in domeniul materiei prime, care ne-a produs, în anii din urmă, multe neajunsuri la toate secțiile, ne-am organizat acum mult mai bine activitatea : suntem pregătiți să Îndeplinim sarcinile de plan și în perioada anotimpului rece cind avem dificultăți în desfășurarea procesului de producție. Tot in scopul creșterii producției, s-a trecut la repararea uscătoriilor și cuptoarelor din toate secțiile. Referindu-mă la cele de mai sus, am în vedere că planul pe 1972 este cu 16.000.000 țigle și cărămizi mai mare decit anul trecut, iar la export s-a prevăzut o creștere de 5.600.000 bucăți materiale de zidărie. La reușita îndeplinirii acestor sarcini sporite stau, alte numeroase măsuri: deopotrivă, mecanizarea operațiunilor de transportîncărcare cu materie primă (la sectorul de fabricat blocuri de zidărie ușoară) și completarea — din fonduri rambursabile — a suport_ ților mecanici pe platforma de exploatare , mecanizarea operațiunilor de transport intern și extinderea paletizării in sectorul de încărcare a vagoanelor de cale ferată etc. Asemenea lucrări de mecanizare asigură creșterea suprafeței utile de exploatare ” și contribuie la calității produselor. În N, vom trece la labrisporirea trimestruloarea unui tip de bloc ceramic de dimensiuni mari, cu pereți subțiri — intens solicitat pe șantiere pentru realizarea unor zidării mai ușoare, cu caracteristici termice îmbunătățite, la grosime echivalentă — cu efecte favorabile asupra productivității muncii constructorilor'.' -------------- ' ‘' ~ - -Aceste măsuri, precum și celelalte care se vor întreprinde, sunt de natură să creeze premise favorabile îndeplinirii exemplare a pianului pe 1972. Inteligența colectivă a lucrătorilor noștri, capacitatea și devotamentul lor s-au manifestat in numeroase cazuri: avem convingerea că, anul acesta va repre- Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ I Continuate in pag. a ll.a) Directorii marilor unități timișene producătoare de materiale de construcții: Aurel Hereșanu, „Ceramica“ Jimbolia, ing. Francisc Boroș, „Mondial“ Lugoj, ing. Tiberiu Serafin, „Extraceram Timișoara, răspund in legătură cu aceasta cerința In pagina a h-a . Comitetul comunal de partid a trecut cu eforturi sporite la lucru Științele sociale, însușite în mod creator de către elevi IN LOCUL MĂRĂCINILOR... Pe masa de lucru a tovarășului Adam Cișmaș, secretar al comitetului comunal de partid Făget, stau așezate in ordine mai multe însemnări, cu diverse notițe, leva cuvinte pe o gem că rezolvarea adrese, care tembliniază cîninie , înțeleproblemelor nu suferi nici o amânare. Evităm orice altă introducere, adresînd, direct, întrebarea : — Ați participat, cu cîteva saptămîni în urma la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale. Cum acționați, in prezent, pentru traducerea în fapt a prețioaselor indicații transmise de tovarășul Nicolae Ceaușescu și a prevederilor rezoluției adoptate ? — Pentru că tot mă pregăteam de plecare, haideți sa mergem acolo unde, de fapt, oamenii dau viață acestor indicații. ... Plecăm înspre Bătești, sat aparținător comunei Făget, situat la nici 2 km. La marginea lui, pe locul pe care oamenii îl numesc „Rovini“, aveam să ne convingem de spusele secretarului de partid. Pe locul acesta care se întinde pe vreo 12 hectare cooperativa agricolă de producție Bătești dispune un total de 328 hectare pămint arabil) n-a crescut niciodată altceva decit răchită. Cu vreo trei ani in urmă oamenii au ridicat „problema focului“, dar nu s-a pornit nici o acțiune pentru defrișare. Pămintul a rămas mai departe dominat de răchită și pomi NICOLAE PTRVU (Continuau in pag. * lll a) Locuitorii din satul Lătești (comuna Făget) câștigă noi suprafețe de pămint fertil (Foto ; E. ROBICSEK) -J 4 pagini, 30 bani In pagina a Iv-a Știri» comentariitelegrame de peste hotare Cornelia Beca se numără printre cele mai bune bobinatoare ale uzinei „Electromotor". Colectivul din care face parte o stimează pentru calitatea bună a lucrărilor executate și, deopotrivă, pentru faptul că de 15 ani neîntrerupți se dovedește o muncitoare deosebit de conștiincioasă. O SOLUȚIE CARE STIRNEȘTE OPTIMISM Complexul de solarii de la Boldur, în toiul pregătirilor de primăvară Boldurul Își conturează tot mai evident numele In rindul celor mai importante centre de producere a legumelor protejate din județ. Pentru că aici, prin asocierea a 5 cooperative agricole din zonă, s-a ridicat un mare complex de sere solarii. Adăugîndu-i-se și hectarul propriu al cooperativei agricole din localitate, complexul însumează 21 de hectare solarii de producție, plus un hectar seră inmulțitor. Intîiul an de cultură — 1971 — a acumulat o anumită experiență bună, dar a conturat și o serie de evidente deficiențe in gospodărirea complexului, care s-au repercutat negativ asupra nivelului producției, a timpurietății apariției recoltei pe piața comercială, diminuind, in ultimă instanță, eficiența economică scontată. Situația s-a datorat faptului că responsabilitatea pentru asigurarea forței de muncă necesare și aprovizionarea tehnicomaterială a fost divizată, revenind, proporțional, tuturor cooperativelor asociate. In condițiile specifice din zonă,acest fapt a cauzat o serioasă discontinuitate în asigurarea forței de muncă, în perioadele cele mai aglomerate, când se cereau acțiuni urgente, operative, la plantări, în salarii, Întreținerea culturilor, recoltări etc. Așa se face că unele lucrări importante nu s-au încadrat, adesea, în timpul optim stabilit și la calitatea cerută. Transportul zilnic al echipelor, uneori de la distanțe apreciabile, a implicat nu numai cheltuieli suplimentare, ci și o scăzută productivitate a muncii, prin faptul că activitatea începea târziu și se încheia devreme. Fără să mai vorbim că erau trimiși să lucreze în solarii și cooperatori insuficient pregătiți profesional. Firește, cu asemenea anomalii, nu se putea începe, spornic, un nou an de producție în complexul de solarii de la Boldur. înlăturarea deficiențelor resimțite a suscitat serioase bătăi de cap la nivelul asociației, la comitetul comunal de partid și la consiliul popular comunal, la consiliile de conducere ale cooperativelor agricole asociate. S-a cerut sprijin și din partea organelor agricole județene, a întreprinderii pentru producerea, valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor. Printr-o multilaterală analiză colectivă a situației concrete, s-a conturat optimism, o soluție care stîrnește Anume, cooperativa agricolă din Boldur și-a asumat răspunderea pentru activitatea întregului complex de solarii. De altfel și pînă acum unitatea aceasta, cu cea mai bună experiență din zonă în producerea legumelor, a dus greul in ceea ce privește efectuarea lucrărilor in solarii. In noul an fiind în postura de a răspunde exclusiv da activitatea solariilor și mai ales pentru a asigura forța de muncă necesară, cooperativei agricole din Boldur i s-au adus însemnate corective la planul de producție pa culturi. — Tocmai privind disponibilitatea forței de muncă necesară la salarii — ne spunea tov. Silviu Cătuna, inginerul șef al cooperativei — am primit un deosebit sprijin, prin faptul că ni s-a scos din cultură sfecla de zahăr, ni s-au redus cu 25 hectare legumele de cîmp și ni s-a micșorat simțitor suprafața de cartofi. In funcție de noua structură a culturilor am întocmit, împreună cu conducerea cooperativei și cu ceilalți specialiști din unitate, o detaliată situație a dinamicii forței de muncă ca sectoare de activitate. Pentru salarii, am selecționat cu grijă, circa G. MĂLAI (Continuare în pag. a II-a) REPARAȚII DE CALITATE După ce tractoarele și mașinile agricole s-au tras din cîmp in ateliere și remizele bine amenajate ale întreprinderii de mecanizare a agriculturii Variaș, au fost organizate echipe de mecanizatori pentru a repara și revizui întregul parc de tractoare și mașini în vederea viitoarelor campanii agricole, în ateliere, lucrează acum la reparații mulți dintre tractoriștii noștri care, în timpul anilor trecuți, au fost trimiși la diferite cursuri de calificare unde și-au însușit noi meserii. Ion Pisoca este acum și sudor, Ion Gabrian, strungar, Milan Raicov, electrician. Avem reparate peste 65 la sută din tractoare și o bună parte din celelalte mașini agricole. Printre cei ce-și dau cel mai mult aportul la terminarea reparațiilor se numără Pavel Heresies, Francisc Eschmiiler, Anton Fridrich, Ion Trifan, Aurel Ciumedeanu și alții.