Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-15 / nr. 8398

In Intimpinarea aniversării SEMICENTENARULUI U.T.C. TINERII SE EXPRIMĂ PRIN MUNCĂ ȘI ELAN SPORIT în fabrici și uzine, pe șantiere și ogoare, oamenii muncii își dăru­iesc cu hărnicie forțele înfăptuirii Directivelor elaborate de Congresul al X-Iea ai P.C.R., transpunerii in viață a Programului de educare comunistă a maselor, adoptat de conducerea partidului, pentru edi­ficarea societății socialiste multi­lateral dezvoltate. In acest climat are efervescență creatoare, la 19 martie 1972 Uniunea Tineretului Comunist aniversează 50 de ani de muncă și luptă eroică revoluționa­ră, în slujba cauzei politicii P.C.R., a înfăptuirii aspirațiilor funda­mentale ale poporului. Activitatea de jumătate de secol a U.T.C., strîns legată de însăși Istoria Partidului Comunist Român, reprezintă o parte insepara­bilă a luptei cla­sei muncitoare, a întregului po­por, sub condu­cerea partidului, pentru înfăptui­rea pe pământul patriei a idealu­rilor socialismu­lui și comunis­mului. De la crearea sa, U­­niunea tinere­tului Comunist s-a dovedit un detașament de nădejde în mo­bilizarea tine­retului la mari­le bătălii de cla­să, la lupta împotriva asupririi și exploatării burghezo-moșierești, a dictaturii militaro-fasciste, înscri­ind în istoria revoluționară a po­porului pagini de măreție și eroism. „In aceste bătălii, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la Congresul al VIII-lea al U.T.C., in anii grei de teroare și ilegalitate, U.T.C. și-a îndeplinit cu cinste ro­lul de organizator și conducător al luptelor tineretului pentru elibera­rea socială și națională. Va trece timpul, dar figurile luminoase ale tinerilor comuniști și ale altor mi­litanți progresiști, pildele lor de eroism și spirit de sacrificiu, de fierbinte patriotism vor continua să însuflețească în luptă și muncă generațiile viitoare". Astăzi, înconjurat cu adinca gri­jă și atenție de partid, de Întregul popor, tineretul patriei noastre se bucură de minunate condiții de dezvoltare și afirmare pe toate tă­­râmurile vieții materiale și spiri­tuale și de aceea țelurile nobile pentru care luptă partidul nostru înaripează mințile și inimile, g­în­­durile și faptele tinerilor, îi însu­flețește spre muncă, creație, spre o viață demnă de epoca pe care o trăim. Semicentenarul creării U.T.C. gă­sește tineretul timișean ancorat cu forțele și entuziasmul, caracteris­tice virstei, în activitatea economică și social-culturală a județului care, în anii socialismului a cunoscut importante prefaceri și înnoiri. A­­cestea au constituit pentru cei peste 100.000 tineri români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționali­tăți din județ, climatul propice de afirmare prin muncă și învățătură, de manifestare a nobilelor senti­mente patriotice și partinice. Se evidențiază convingător grija pe care partidul nostru drag o a­­cordă tineretului, pe care-1 vrea mai activ, mai combativ, energic și întreprinzător, demn continuator al tradițiilor de muncă și luptă ale poporului nostru. In acest sens in Hotărîrea C.C. al U.T.C. cu pri­vire la aniversarea semicentenaru­lui creării organizației revoluționa­re de tineret se stabilește ca sarcină de onoare și de mare răs­­­pundere, ce revine tuturor orga­nizațiilor U.T.C., de a mobiliza Întregul tineret la îndeplinirea e­­xemplară, la un inalt nivel calita­tiv, a obligațiilor profesionale, la sporirea eficienței întregii activi­tăți economice. Avînd in vedere sarcinile deose­bite ce revin județului nostru în 1972, considerăm că nu există pen­tru tinerii muncitori, țărani, inte­lectuali, elevi și studenți o cinste mai mare decit aceea de a-și dărui cu abnegație forțele tinerești reali­zării lor, de a cinsti mărețul eve­niment din viața tineretului pa­triei noastre, cu rezultate deose­bite în muncă, de a fi prezenți a­­colo unde necesitățile producției o cer. In actualul cincinal vor intra In funcțiune numeroase obiective economice ca Fabrica de aparate e­­lectrice de măsurat, Fabrica de matrițe, scule și dispozitive, Fabri­ca de tramvaie, alte obiective­­ so­­cial-culturale prin care se vor crea tinerilor dornici să muncească noi condiții de formare și afirmare. în perioada care urmează, orga­nizațiile U.T.C. din întreprinderi vor trebui să-și intensifice orga­nizarea de activități pentru insufla­­rea la tineri a înaltelor trăsături ale clasei noastre muncitoare, dezvoltării dragostei și responsabi­­­lității față de locul în care-și desfă­șoară activita­tea. Este un bun prilej, acum, de a se iniția în­­tîlniri cu mun­citori care au o îndelungată ac­tivitate în pro­ducție, cu cadre din conducerea uzinei, dezbateri pe teme ca : „Uzina noastră ieri și azi", pre­­zentind aspecte din munca și e­­forturile depuse de colective pentru realiza­­zarea sarcinilor de producție. La rindul lor, ute­­ciștii, toți tinerii de la sate vor folosi perioada de iarnă pentru popularizarea în rindul tinerilor a politicii partidului nostru, perspectivelor de dezvoltare a a­ a­griculturii in viitorii ani, a planu­lui de producție din unitățile in care muncesc participînd la învă­­țămintul agricol, la cursurile de calificare în diverse meserii, spe­cifice mediului sătesc. Pe această linie Comitetul jude­țean U.T.C. a inițiat in cadrul ci­clului de activitate „Munca, izvor de frumuseți", intilniri cu membri ai Biroului Comitetului județean de partid, cu activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultu­ră. De asemenea, simpozioanele, dezbaterile­­ preconizate— urmăresc­­ popularizarea sarcinilor economice, a obiectivelor care stau in fața lu­ VASILE BOLOG secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C. (Continuare in pag. a I!!-a) LOCOMOTIVE CU VIAȚĂ LUNGĂ Printre preocupările mecani­cilor de locomotive se înscrie și prelungirea funcțio­nării mașinilor încredința­­te între două reparații ge­nerale. Acest obiectiv al între­cerii socialiste conduce la o înaltă eficiență economică. Parcursul a 6 locomotive și a 6 automotoare a fost prelungit, între două rații generale, în proporție repe­de 4—18,8 la sută. La aceste suc­cese au contribuit mecanicii de locomotivă Gheorghe Roșu, Ioan Marton, Mihai Barta, Pe­tru Giurgiu precum și mecani­cii de automotoare Cornel Șu­­văgău, V. Peteu, Ilie Cojocaru­ și alții. anelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.398 Simbată, 15 ianuarie 1972 ■ii SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA Comitetul executiv al Const­­roției locale pe anul 1972 a­­nului popular al municipiului municipiului Timișoara, Timișoara, prin decizia nr. 2 , .... . „ . . 2. Proiect de hotărre cu­pri­din 5 ianuarie 1972 convoacă : ............... , vine la adoptarea bugetului local deputații sai in cea de-a XV-a pe anul 1972 al municipiului Ti­sesiune ordinara care va avea loc In ziua de 27 ianuarie 1972, n­ișoara. , „ . . . . 3. Angajamentele de răspuns ora 16,­ în sala de ședințe a * , ... la chemarea la întrecere lan­gonsinului popular municipal, ... ...... , fată de Consiliul popular al din lr. Victoriei nr. 1, cu nr­, județului Hunedoara, motoarea ordine de zi ,­r. Proiect de hotărire cu pri­ ^ Aprobarea sarcinilor de vire la adoptarea planului eco- hidroameliorații pe anul 1972. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! POATE FI SPORITA PRODUCȚIA MATERIA­LELOR DE CONSTRUCȚII ? Biroul Comitetului județean de partid acordă o deosebită atenție realizării amplului program de in­vestiții industriale, agrozootehnice și social-culturale . In mod obiec­tiv, o asemenea acțiune necesită cantități sporite de materiale de construcții. Procesul din ultima vreme, de schimbare a ponderii di­feritelor structuri constructive — in sensul restringerii consumului de metal și extin­­derii acelor so­luții care se ba­zează pe folosirea prefabricatelor, zi­dărie, betoanelor — a dus, de ase­menea, la­rea masivă a crește­ce­rerii de materiale. astfel de Deopo­trivă, măsurile de stimulare a con­strucției de locu­ințe proprietate personală au am­ ——— plificat și ele simțitor cererile de­­ materiale de construcții ; totodată, necesitățile pentru fondul pieței tind să crească, și în legătură cu ritmul întreținerii fondului locativ. Iată, așadar, un sumum de motive care ne-au determinat să urmărim, in cadrul unei recente anchete, răspunsuri la o întrebare de sinte­ză : POATE FI SPORITA PRO­DUCTI­A MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ? AUREL HERIȘANU, directorul întreprinderii „Ceramica" din Jim­­bolia . Colectivul nostru are satisfacția de a fi înscris în bilanțul anului 1971 succese remarcabile : 10.248.000 lei la producția globală și 7.508.000 bucăți materiale de zidărie peste plan, creșterea productivității muncii cu 1,64 la sută peste pre­vederi și circa 2.500.000 lei benefi­cii­­ suplimentare. Aceste realizări nu ne pot face însă să uităm că în activitatea unor sectoare de fa­bricație s-au semnalat și unele neajunsuri. Secția din Cărpiniș, de exemplu, a Înregistrat indici de utilizare a cuptorului cu 5 procen­te inferioare secției „C“ din Jim­­bolia — cu care este comparabilă — ceea ce denotă că aici nu s-au valorificat integral capacitățile de producție ale unor Instalații de lucru. Se poate spune că organiza­rea exploatării carierei de argilă constituie un punct deficitar pe a­­genda de. Juqpi a laborat cwlui u­zinal și a șefului de secție din Căr­piniș, carență la care se adaugă cazurile de indisciplină comise de lucrătorii de la cuptor. Trăgînd concluziile de rigoare, comitetul oamenilor muncii a ho­­tărît măsuri corespunzătoare pen­­tru ridicarea secției din Cărpiniș la nivelul de organizare a produc­­ției și a muncii atins de secțiile din Jimbolia. încă din trimestrul IV 1971, s-a trecut la sistematiza­rea carierei de argilă din Cărpiniș și la extragerea stocului necesar pentru macerare, destinat produc­ției anului 1972. In programul de activitate al laboratorului uzinal au fost incluse sarcini precise pri­vind optimizarea rețelei de fabri­cație prin sectorizarea frontului­ de lucru și efectuarea unui număr sporit de determinări ale caracteris­ticilor argilelor. Pot spune, de a­­semenea, că in domeniul materiei prime, care ne-a produs, în anii din urmă, multe neajunsuri la toate secțiile, ne-am organizat a­­cum mult mai bine activitatea : suntem­ pregătiți să Îndeplinim sar­cinile de plan și în perioada ano­timpului rece cind avem dificul­tăți în desfășurarea procesului de producție. Tot in scopul creșterii producției, s-a trecut la repararea uscătoriilor și cuptoarelor din toa­te secțiile. Referindu-mă la cele de mai sus, am în vedere că planul pe 1972 este cu 16.000.000 țigle și cărămizi mai mare decit anul trecut, iar la export s-a prevăzut o creștere de 5.600.000 bucăți materiale de zidă­rie. La reușita îndeplinirii acestor sarcini sporite stau, alte numeroase măsuri:­ deopotrivă, mecani­zarea operațiunilor de transport­­încărcare cu materie primă (la sectorul de fabricat blocuri de zi­dărie­­ ușoară) și completarea — din fonduri rambursabile — a supor­­t_ ților mecanici pe platforma de ex­ploatare , mecani­zarea operațiunilor de transport intern și extinderea pale­­tizării in sectorul de încărcare a va­goanelor de cale fe­rată etc. Asemenea lucrări de mecani­zare asigură creș­terea suprafeței u­­tile de exploatare ” și contribuie la calității produselor. În N­, vom trece la labri­sporirea trimestrul­oarea unui tip de bloc ceramic de dimensiuni mari, cu pereți sub­țiri — intens solicitat pe șantiere pentru realizarea unor zidării mai ușoare, cu caracteristici termice îmbunătățite, la grosime echiva­lentă — cu efecte favorabile asu­pra productivității muncii construc­torilor'.' -------------- ' ‘' ~ - -Aceste măsuri, precum și celelal­te care se vor întreprinde, sunt de natură să creeze premise favora­bile îndeplinirii exemplare a pia­nului pe 1972. Inteligența colectivă a lucrătorilor noștri, capacitatea și devotamentul lor s-au manifestat in numeroase cazuri: avem con­vingerea că, anul acesta va repre- Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ­ I Continuate in pag. a ll.a) Directorii marilor unități timișene producătoare de materiale de construcții: Aurel Hereșanu, „Ceramica“ Jimbolia, ing. Francisc Boroș, „Mondial“ Lugoj, ing. Tiberiu Serafin, „Extraceram­ Timișoara, răspund in legătură cu aceasta cerința In pagina a h-a . Comitetul comunal de partid a trecut cu eforturi sporite la lucru Științele sociale, însușite în mod creator de către elevi IN LOCUL MĂRĂCINILOR... Pe­ masa de lucru a tovarășu­lui Adam Cișmaș, secretar al co­mitetului comunal de partid Fă­get, stau așezate in ordine mai multe însemnări, cu diverse notițe, leva cuvinte pe o gem că rezolvarea adrese, care te­­mbliniază cî­­ninie , înțele­­problemelor nu suferi nici o amânare. Evităm orice altă introducere, adresînd, direct, întrebarea : — Ați participat, cu cîteva sap­tămîni în urma la prima Confe­rință pe țară a secretarilor comi­tetelor de partid și a președinți­lor consiliilor populare comunale. Cum acționați, in prezent, pentru traducerea în fapt a prețioaselor indicații transmise de tovarășul Nicolae Ceaușescu și a prevederi­lor rezoluției adoptate ? — Pentru că tot mă pregăteam de plecare, haideți sa mergem a­­colo unde, de fapt, oamenii dau viață acestor indicații. ... Plecăm înspre Bătești, sat aparținător comunei Făget, situat la nici 2 km. La marginea lui, pe locul pe care oamenii îl numesc „Rovini“, aveam să ne convingem de spusele secretarului de partid. Pe locul acesta care se întinde pe vreo 12 hectare­­­ cooperativa agri­colă de producție Bătești dispu­ne un total de 328 hectare pămint arabil­) n-a crescut niciodată alt­ceva decit răchită. Cu vreo trei ani in urmă oamenii au ridicat „problema focului“, dar nu s-a pornit nici o acțiune pentru defri­șare. Pămintul a rămas mai depar­te dominat de răchită și pomi NICOLAE PTRVU (Continuau in pag. * lll­ a) Locuitorii din satul Lătești (co­muna Făget) câștigă noi suprafețe de pămint fertil (Foto ; E. ROBICSEK) -J 4 pagini, 30 bani In pagina a Iv-a Știri» comentarii­­telegrame de peste hotare Cornelia Beca se numără printre cele mai bune bobinatoare ale uzinei „Electromotor". Colectivul din care face parte o stimează pentru calitatea bună a lucrărilor executate și, deopotrivă, pentru faptul că de 15 ani neîntrerupți se dovedește o muncitoare deose­bit de conștiincioasă. O SOLUȚIE CARE STIRNEȘTE OPTIMISM Complexul de solarii de la Boldur, în toiul pregătirilor de primăvară Boldurul Își conturează tot mai evident numele In rindul celor mai importante centre de produ­cere a legumelor protejate din județ. Pentru că aici, prin aso­cierea a 5 cooperative agricole din zonă, s-a ridicat un mare complex de sere solarii. Adăugîndu-i-se și hectarul propriu al cooperativei a­­gricole din localitate, complexul însumează 21 de hectare solarii de producție, plus un hectar seră inmulțitor. Intîiul an de cultură — 1971 — a acumulat o anumită experiență bună, dar a conturat și o serie de evidente deficiențe in gospodărirea complexului, care s-au repercutat negativ asupra nivelului producției, a timpurietății apariției recoltei pe piața comercială, diminuind, in ultimă instanță, eficiența econo­mică scontată. Situația s-a datorat faptului că responsabilitatea pen­tru asigurarea forței de muncă necesare și aprovizionarea tehnico­­materială a fost divizată, revenind, proporțional, tuturor cooperative­lor asociate. In condițiile specifice din zonă,­­acest fapt a cauzat o serioasă dis­continuitate în asigurarea forței de muncă, în perioadele cele mai aglomerate, când se cereau acțiuni urgente, operative, la plantări, în salarii, Întreținerea culturilor, re­coltări etc. Așa se face că unele lucrări importante nu s-au înca­drat, adesea, în timpul optim sta­bilit și la calitatea cerută. Transportul zilnic al echipelor, uneori de la distanțe apreciabile, a implicat nu numai cheltuieli su­plimentare, ci și o scăzută produc­tivitate a muncii, prin faptul­ că activitatea începea târziu și se încheia devreme. Fără să mai vor­bim că erau trimiși să lucreze în solarii și cooperatori insuficient pregătiți profesional. Firește, cu asemenea anomalii, nu se putea începe, spornic, un nou an de producție în complexul de solarii de la Boldur. înlătura­rea deficiențelor resimțite a susci­tat serioase bătăi de cap la nivelul asociației, la comitetul comunal de partid și la consiliul popular co­munal, la consiliile de conducere ale cooperativelor agricole aso­ciate. S-a cerut sprijin și din partea organelor agricole județene, a întreprinderii pentru producerea, valorificarea și industrializarea le­gumelor și fructelor. Printr-o multilaterală analiză co­lectivă a situației concrete, s-a conturat optimism, o soluție care stîrnește Anume, cooperativa a­­gricolă din Boldur și-a asumat răspunderea pentru activitatea în­tregului complex de solarii. De altfel și pînă acum unitatea a­­ceasta, cu cea mai bună experiență din zonă în producerea legume­lor, a dus greul in ceea ce pri­vește efectuarea lucrărilor in solarii. In noul an fiind în pos­tura de a răspunde exclusiv da activitatea solariilor și mai ales pentru a asigura forța de­­ muncă necesară, cooperativei agricole din Boldur i s-au adus însemnate co­rective la planul de producție pa culturi. — Tocmai privind disponibilita­tea forței de muncă necesară la salarii — ne spunea tov. Silviu Cătuna, inginerul șef al coopera­tivei — am primit un deosebit spri­jin, prin faptul că ni s-a scos din cultură sfecla de zahăr, ni s-au redus cu 25 hectare legumele de cîmp și ni s-a micșorat simțitor suprafața de cartofi. In funcție de noua structură a culturilor am întocmit, împreună cu conducerea cooperativei și cu ceilalți specia­liști din unitate, o detaliată situa­ție a dinamicii forței de muncă ca sectoare de activitate. Pentru sa­larii, am selecționat cu grijă, circa G. MĂLAI (Continuare în pag. a II-a) REPARAȚII DE CALITATE După ce tractoarele și mași­nile agricole s-au tras din cîmp in ateliere și remizele bine amenajate ale întreprinderii de mecanizare a agriculturii Va­riaș, au fost organizate echipe de mecanizatori pentru a repara și revizui întregul parc de trac­toare și mașini în vederea vi­itoarelor campanii agricole, în ateliere, lucrează acum la repa­rații mulți dintre tractoriștii noștri care, în timpul anilor trecuți, au fost trimiși la dife­rite cursuri de calificare unde și-au însușit noi meserii. Ion Pisoca este acum și sudor, Ion Gabrian, strungar, Milan Rai­­cov, electrician. Avem reparate peste 65 la sută din tractoare și o bună parte din celelalte ma­șini agricole. Printre cei ce-și dau cel mai mult aportul la terminarea re­parațiilor se numără Pavel He­resies, Francisc Eschmiiler, An­ton Fridrich, Ion Trifan, Aurel Ciumedeanu și alții.

Next