Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)

1972-05-16 / nr. 8501

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.501 Marți, 10 mai 1972 4 pagini, 30 bani Cu prilejul împlinirii a 1850 de ani de la întemeierea municipiului O­rodet­a Tur­nu Severin, ieri a avut loc V­izita tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU i­n județul Mehedinți Secretarul general al Partidului Comunist Roman, președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a plecat, luni dimineață, la Turnu Severin, pentru a parti­cipa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, cu soția, Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Virgil Trofin, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele păr­ții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ziasm, conducătorii de partid și de stat părăsesc aeroportul. Mașinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare mul­ticolore, țesute de meșterii popu­lari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceaușescu și poporul“ — sînt încadrate de Urările „B­ine ați venit în județul Mehedinți, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“, „Bun sosit în străvechea așezare a mu­nicipiului Drobeta — Turnu Seve­rin“. Oaspeții, însoțiți de urările a nu­meroși locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lun­gul străzilor, se îndreaptă spre zo­na industrială a orașului. În drum spre uzina ele vagoane localnicii, precum și cetățeni din numeroase așezări învecinate, invi­tați din alte orașe ale patriei fac o caldă și entuziastă primire condu­cătorilor de partid și de stat. La intrarea in uzină conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, de Nicolae Te­șu­, directorul general al Gru­pului de uzine pentru construcția de vagoane cu sediul la Arad, de membrii Comitetului de direcție al întreprinderii, ai comitetelor de partid, sindicatului și organizației U.T.C. din uzină. O companie for­mată din membri ai gărzilor pa­triotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea pa­triei, prezintă onorul. Grupuri de tineri și tinere muncitoare oferă oaspeților buchete de flori. Sunt de față un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni, precum foști salariați ai uzinei, astăzi pen­si­sionari, sau cărora, în decursul a­­nilor, le-au fost încredințate munci de răspundere in activul de partid și de stat, oameni ai muncii din în­treprinderile severinene, invitați la sărbătoarea constructorilor de va­goane. Domnește o atmosferă de vibrant entuziasm. Toți c­ei prezenți aplau­dă, ovaționează pentru partid, pen­(Continuări în pag. a II-a) La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau tovarășii Manea Măntucu, Gheorghe Pană, Gheorghe Râdulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Ianos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popesc­u, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec cu soțiile: Iasu­ Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Erau prezenți Bojidar Bukum­­­iici, consilier­ al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București,­­ cu soția, și membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, In întîmpinare au venit pri­mul secretar al Comitetului ,județean Dolj al P.C.R.. Constan­tin Băbălan, membrii Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului Executiv al Co­n­­li­­u­lui popular județean, activiști de partid și de stat. Conducătorii de partid și d­e stat se îmbarcă apoi în elicopte­re,­­ continuîndu-și drumul spre Turnu Severin. Turnu Severin, oraș cu glorioa­se tradiții istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de ates­tare documentară. O dată cu a­­ceastă importantă sărbătoare, co­lectivul uneia din importantele­ întreprinderi constructoare de mașini a țării — Uzina de vagoa­ne din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. În această zi de mare sărbătoa­re, oamenii muncii din munici­piul Turnu Severin și, împreună cu ei, reprezentanți ai altor lo­calități din județul Mehedinți, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul NICOLAE CEAUȘEȘC­U, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au venit la acest ju­bileu tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Virgil Trofin, Em­il Dragonescu, Ștefan Andrei. Conducătorii de partid și de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10.00, elicopterul, la bor­dul căruia au călătorit tovarășii Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uz­i­­lele mulțimii. În întîmpinarea­­ conducători­lor de partid și de stat au v­enit tovarășii Traian Dudaș, prim­­secretar al Comitetului județean Mehedinți al P.C.R , președin­tele Consiliului popular județean, Ion Radu, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid Tur­nu Severin, primarul lui, membrii birourilor municipiu­comite­telor­­ județean și municipal de partid și ai comitetelor executi­ve ale consiliilor­­ populare jude­țean și municipal. Sunt­­ prezenți prim-secretari ai comitetelor municipale de par­tid și primari ai municipii­lor din întreaga țară, precum și delegații de partid­­ și de stat din orașele rive­rane Kladovo și Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la ma­rea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, forma­tă din militari, din membri ai gărzilor patriotice și ai detașa­mentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei, pre­zintă onorul conducătorului par­tidului și statului nostru, coman­dantului suprem al forțelor noas­tre armate, tovarășului Nicolae Ceaușescu Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovară­șul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un­­­ bătrîn din partea locului, pensio­narul Vasile Fota, însoțit de bă­ieți și fete, îmbrăcați în costume populare mehedințene, oferă con­ducătorilor de partid și de stat tradiționala pline și sare, ploști cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți oas­peți garoafe roșii. In această atmosferă de entu­ Drobeta Turnu Severin — vedere panoramică. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată do­cumentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Repu­blicii Socialiste România de­cretează : ARTICOL UNIC. — Incepînd cu data prezentului decret, mu­nicipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Dro­beta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu NICI O PALMĂ DE PAMÎNT SĂ NU RĂMÂNĂ NELUCRATĂ! Starea cultu­rilor impune intensificarea praștiei! In marea majoritate a între­prinderilor agricole de stat din județul nostru se desfășoară din plin lucrările de întreținere a cul­turilor prășitoare. La indicațiile specialiștilor, mijloacele mecaniza­te sunt utilizate cu precădere pe terenurile mai zvîntate și unde gradul de îmburuienare a plante­lor este mai mare. Din evidențe­le Trustului județean rezultă că prașila I mecanică la floarea-soa­­relui a fost efectuată pe toate cele 15 500 hectare cultivate cu această importantă plantă olea­ginoasă. In m­ulte ferme se lu­crează efectiv și la prașila manu­ală. In altele însă această lucrare se desfășoară în ritm de mere. La I.A.S. din Banloc, bunăoară, au fost prășite manual numai 50 hectare de floarea-soarelui in­­ cele 500 cultivate, iar la Teremia Mare tot 50 hectare din 250. Cu toate că vremea neprielni­că a stînjenit într-o oarecare mă­sură buna dezvoltare a porumbu­lui totuși și la această cultură resimte din plin nevoia prașile­­lor pentru a o salva de pericolul îmburuienării. Ținind seama toc­mai de nevoia acută pe care o re­clamă prașila, conducerea I.A S. Buziaș a și reușit să efectueze prașila­­ mecanică pe 720 din cele 840 hectare cultivate cu po­rumb , și la T.A.S. Ionel au fost prășite 1 220 hectare cu porumb din cele 1­285 cultivate. Cu re­zultate sub posibilități se prezin­tă această lucrare la I.A.S. din Sinnicolau­ Mare, Făget și la al­te întreprinderi unde ritmul de lucru se cere a fi mult intensifi­cat. Ploile care au căzut in ultima vre­me au refăcut rezerva de apă din sol. Se poate spune ca plantele au acum la dispoziție cantități suficiente de umezeală pentru a se putea dez­volta în condiții normale. Dar, al­ternarea zilelor noroase cu cele se­nine a dus și duce nu numai la creșterea plantelor ci și la dezvolta­rea buruienilor. Daca acest dușman periculos al culturilor nu este dis­trus la timp prin prăștle repetate și prin plivit lanurile poc­ii îmburuie­­nate, plantele înăbușite și recolta pe­riclitată. Tocmai de aceea, azi, mai mult decît oricînd, se pune problema intensificării lucrărilor de stîrpire a buruienilor folosindu-se în acest scop orice zi și ora bună de lucru. Dacă ținem seama de faptul că ploile vor continua să cadă și în această săptă­­mînă, așa după cum o prevede prog­noza, atunci ne putem da seama și m­ai limpede de marea răspundere cu care conducerile de unități și spe­cialiștii, cu sprijinul și sub îndruma­rea directă și nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid trebuie să mobilizeze toate forțele atît manuale cît și cele mecanice la întreținerea culturilor folosind în acest scop și „ferestrele“ dintre ploi. Care­­ este stadiul­­ treținerii cul­turilor în raza de activitate a S.M.A. Gătaia ? La această întrebare ne-au răspuns atît inginerul Gheorghe Va­­silescu, directorul stațiunii, cît și co­operatorii din unitățile deservite. —­ Am însămînțat la timp și in condiții optime aproape 4­000 hecta­re de sfecla de zahăr, floarea-soare­­lui si porumb. Utilajele de întreținere se află toate în perfectă stare de funcționare. Comitetul nostru de di­recție, de comun acord cu consiliile de conducere ale celor 5 cooperativi agricole de producție deservite a în­treprins o seamă de măsuri tehnice­­organizatorice menite sa ducă la exe­cutarea la un înalt nivel calitativ a fiecărei lucrări în parte si ca atare la obținerea unor recolte mari. Ar aminti printre acestea încadrarea ce­lor 89 de mecanizatori în 12 forma­țiuni mixte de lucru permanente. Atît cooperatorii cît și mecanizatorii lucrează în acord global fiind retri­buiți în funcție de rezultatele pe care le obțin în producție — ne spunea directorul stațiunii. Cînd a fost vorba despre rezulta­tele practice pe care le-au obținut mecanizatorii la prășitul sfeclei de zahăr, florii-soarelui și porumbului, tovarășul Vasilescu n-a prea avut ce ne spune. N-a avut pentru că, deși timpul este destul de înaintat, lucră­rile acestea se află abia la început ; prima lucrare cu sapa rotativă fost efectuată doar pe 750 hectare , adică nici pe un sfert din suprafața cultivată cu plante prășitoare. Sfec­la de zahăr, de exemplu, a fost pră­jită mecanic, țină in ziua de 12 mai, doar pe... 45 hectare din cele 46î existente in cultură. — N-am prășit mai mult pentru că ploile ne-au împiedicat — căuta să se justifice directorul stațiunii. Este adevărat că ploile au împie­dicat într-o oarecare măsură între­ținerea culturilor cu mijloace meca­nizate. Dar, tot atît de adevărat este că dacă se lucra printre ploi și în mod organizat, dacă se­­ folosea cu chibzuință fiecare oră bună de lucru rezultatele puteau fi mult mai bune. Că s-a lucrat cu jumătate de măsură se poate vedea și din faptul că floarea -soarelui nu s-a încheiat pra­la știa I mecanică, iar la porumb pina în ziua respectivă ea era făcută nu­mai pe 80 de hectare din care 40 ( cooperativa din Semlac, iar celelalte 40 la cooperativa din Buti­). Văzînd că mijloacele mecanice nu pot fi folosite la întreaga capacitate atît din cauza ploilor cit și din cea a slabei organizări a muncii în sec­ții, consiliile de conducere ale unor cooperative agricole, au dispus tre­cerea efectivă la prașila manuală. Datorită acestei orientări bune pra­șila manuală a fost efectuată pe în­treaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr, pe 500 hectare de floarea­­soarelui și pe cele 29 hectare de car­tofi. Pornind de la viteza zilnică de prășit pe stațiune care­­ atinge 350 de hectare (în cazul în care toate trac­toarele și agregatele vor fi folosite la întreaga capacitate), observăm ca prașila 1 va putea fi efectuată în 8—10 zile , cea de a doua în 5—6 zile, iar a treia în patru zile. îndepli­nirea acestui obiectiv impune ca to­varășii din conducerea stațiunii, con­siliile de conducere ale cooperativelor deservite și specialiștii să se preocupe în mod deosebit atît de folosirea par­ B. BUR3 (Continuare în pagina a IV-a) Buruienile nu trebuie să înăbușe culturile! ■ ------ In raza de activitate a S.M.A. Gătaia acest lucru e cunoscut dar se acționează cu... jumătăți de măsură Consfătuire pe teme ale sericiculturii La indicația Biroului Comi­tetului județean de partid, Di­recția generală agricolă­­ jude­țeană și Uniunea județeană cooperativelor agricole de pro­­­ducție au organizat, ieri, la Filatura de mătase naturală din Lugoj, o consfătuire pri­vind dezvoltarea sericiculturii în județul nostru. La consfătuire au luat parte reprezentanți ai Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai Mi­nisterului Industriei Ușoare, ai Direcției generale agricole județene, ai Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, ai Comitetului mu­nicipal de partid Lugoj, ai Sta­țiunii centrale de cercetări pen­tru sericicultură și apicultură. Au participat, de asemenea, spe­cialiști de la pepiniera, de duzi pitici din Sacoșu Turcesc, in­gineri șefi și șefi de ferme zo­otehnice din cooperativele a­­gricole, medici veterinari de circumscripții,­ profesori de științe naturale de la licee din județ, cadre de conducere și specialiști de la Direcția gerys­­rală a­gricolă­­ Județeană, goti­­­viști ai Uniunii județene a co­operativelor agricole de pro­ducție, conducători și cadre tehnice de la D.C.A., specialiști de ta Filatura de mătase natu­rală și numeroși alți invitați.­ Referatele și filmul docu­mentar prezentate, ca și dezba­terile pe marginea lor, au pri­lejuit un bogat schimb de ex­periență privind creșterii viermilor de tehnologia mătase, menit să contribuie la sporirea substanțială a producției de materie primă pentru filatura de mătase naturală. Un vădit interes practic, pen­tru participanții la consfătuire, l-a constituit vizitarea secțiilor de bază ale Filaturii de mătase naturală din Lugoj, precum și a plantației intensive de dud pi­tic și a crescătoriei de viermi de mătase de la cooperativa a­­gricolă din Recats. DEPĂȘIREA ÎNSEAMNĂ COSTURILOR DE FABRICAȚIE UN TRIBUT AL DEFICIENȚELOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI Pe baza indicațiilor Biroului Comitetului județean de­­ partid, în acest an, majoritatea covîr­­șitoare a întreprinderilor in­dustriale, au acordat o atenție sporită gospodăririi raționale a fondurilor materiale și bănești, descoperirii și valorificării re­zervelor existente de reducere continuă a costurilor de produc­ție și în special a consumurilor specifice de materii prime și materiale, ceea ce a contribuit la creșterea eficienței econo­mice a întregii activități. Ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii, sub conducerea organizațiilor de partid, pentru utilizarea rațională și eficientă a capacităților de producție,­­a timpului de lucru și a forței de muncă, pentru sporirea produc­tivității muncii, mai buna folo­sire a mijloacelor circulante, re­ducerea consumurilor specifice și prelucrarea superioară a ma­teriilor prime, prevenirea și li­chidarea cheltuielilor neproduc­tive și a pierderilor de natură, pe total industrie, orice în trimestrul I din acest an s-au obținut beneficii peste plan în sumă de 14,1 milioane lei și e­­conomii suplimentare față de costurile planificate de 9,5 mi­lioane lei. De asemenea s-a re­dus cu 1,83 nivelul costurilor planificate la 1.000 lei producție­ marfă. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectivele de sala­riați de la uzina „Azur", Fa­brica de confecții „Bega“, Uzi­nele textile, Tehnometal, C.E.I.La uzina „6 Martie" din Timișoara, Fabrica de sticlă din Tomești și altele care au­­ mani­festat inițiativă în fructificarea posibilităților de economisire a materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei elec­trice, de creștere a indicilor de utilizare a fondurilor fixe și circulante. Consider insă că nu în toate întreprinderile a existat o pre­ocupare susținută pentru redu­cerea costurilor de producție, pentru prevenirea și înlăturarea unor neajunsuri și gospodărirea fondurilor materiale și bănești aflate la dispoziția unităților, datorită unor atitudini de negli­jență, delăsare sau nepăsare din partea anumitor salariați. Unul dintre cei­ mai grăitori indici ai proastei gospodăriri a fonduri­lor îl constituie depășirea costu­rilor de producție planificate, așa cum s-a înregistrat la Uzi­na mecanică, Fabrica de piele și mănuși din Timișoara, între­prinderea de industrie locală ,,Timișul­ Lugoj și altele. In loc să se acționeze ferm pentru prevenirea și înlăturarea cauze­lor care au condus la aceste de­pășiri există tendința unor spe­cialiști de a justifica asemenea stări de lucruri pe seama unor factori „obiectivi“. Există și întreprinderi cum sunt „Electromotor“, Fabrica de detergenți, Fabrica de calapoa­de Lugoj, care înregistrează si­nele rezultate contradictorii, in sensul că, deși au obținut în­semnate beneficii peste plan și au realizat nivelul costurilor la 1.000 lei producție marfă se pre­zintă cu depășiri la costurile de producție planificate, lăsînd la o parte eventualele necorelări între acești indicatori de plan, se constată de fapt că la aceste unități industriale nu s-a acor­dat atenția cuvenită reducerii costurilor de producție și in special a costurilor materiale, ci a existat tendința de a realiza indicatorii financiari pe seama creșterii ponderii produselor cu rentabilitate ridicată. Cadrele de conducere, toți sa­lariații, trebuie să înțeleagă că desfășurarea în cadrul între­prinderilor a unei activități pro­ductive care să corespundă pe deplin intereselor economiei na­ționale, nu este posibilă fără respectarea disciplinei de plan și financiare. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de con­ IOAN NICOARA de la Comisia economică a Comitetului județean Timiș al P.C.R. (Continuare în pag. a III-a) Preocupări susținute pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.c.

Next