Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)
1972-05-16 / nr. 8501
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.501 Marți, 10 mai 1972 4 pagini, 30 bani Cu prilejul împlinirii a 1850 de ani de la întemeierea municipiului Orodeta Turnu Severin, ieri a avut loc Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Mehedinți Secretarul general al Partidului Comunist Roman, președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a plecat, luni dimineață, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, cu soția, Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ziasm, conducătorii de partid și de stat părăsesc aeroportul. Mașinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, țesute de meșterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceaușescu și poporul“ — sînt încadrate de Urările „Bine ați venit în județul Mehedinți, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“, „Bun sosit în străvechea așezare a municipiului Drobeta — Turnu Severin“. Oaspeții, însoțiți de urările a numeroși locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona industrială a orașului. În drum spre uzina ele vagoane localnicii, precum și cetățeni din numeroase așezări învecinate, invitați din alte orașe ale patriei fac o caldă și entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat. La intrarea in uzină conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, de Nicolae Teșu, directorul general al Grupului de uzine pentru construcția de vagoane cu sediul la Arad, de membrii Comitetului de direcție al întreprinderii, ai comitetelor de partid, sindicatului și organizației U.T.C. din uzină. O companie formată din membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri și tinere muncitoare oferă oaspeților buchete de flori. Sunt de față un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni, precum foști salariați ai uzinei, astăzi pensisionari, sau cărora, în decursul anilor, le-au fost încredințate munci de răspundere in activul de partid și de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invitați la sărbătoarea constructorilor de vagoane. Domnește o atmosferă de vibrant entuziasm. Toți cei prezenți aplaudă, ovaționează pentru partid, pen(Continuări în pag. a II-a) La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarășii Manea Măntucu, Gheorghe Pană, Gheorghe Râdulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Ianos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec cu soțiile: Iasu Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Erau prezenți Bojidar Bukumiici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București, cu soția, și membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, In întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului ,județean Dolj al P.C.R.. Constantin Băbălan, membrii Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului Executiv al Conliului popular județean, activiști de partid și de stat. Conducătorii de partid și de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-și drumul spre Turnu Severin. Turnu Severin, oraș cu glorioase tradiții istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de mașini a țării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. În această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin și, împreună cu ei, reprezentanți ai altor localități din județul Mehedinți, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul NICOLAE CEAUȘEȘCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au venit la acest jubileu tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Dragonescu, Ștefan Andrei. Conducătorii de partid și de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10.00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarășii Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uzilele mulțimii. În întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat au venit tovarășii Traian Dudaș, primsecretar al Comitetului județean Mehedinți al P.C.R , președintele Consiliului popular județean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul lui, membrii birourilor municipiucomitetelor județean și municipal de partid și ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal. Sunt prezenți prim-secretari ai comitetelor municipale de partid și primari ai municipiilor din întreaga țară, precum și delegații de partid și de stat din orașele riverane Kladovo și Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului și statului nostru, comandantului suprem al forțelor noastre armate, tovarășului Nicolae Ceaușescu Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoțit de băieți și fete, îmbrăcați în costume populare mehedințene, oferă conducătorilor de partid și de stat tradiționala pline și sare, ploști cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți garoafe roșii. In această atmosferă de entu Drobeta Turnu Severin — vedere panoramică. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : ARTICOL UNIC. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu NICI O PALMĂ DE PAMÎNT SĂ NU RĂMÂNĂ NELUCRATĂ! Starea culturilor impune intensificarea praștiei! In marea majoritate a întreprinderilor agricole de stat din județul nostru se desfășoară din plin lucrările de întreținere a culturilor prășitoare. La indicațiile specialiștilor, mijloacele mecanizate sunt utilizate cu precădere pe terenurile mai zvîntate și unde gradul de îmburuienare a plantelor este mai mare. Din evidențele Trustului județean rezultă că prașila I mecanică la floarea-soarelui a fost efectuată pe toate cele 15 500 hectare cultivate cu această importantă plantă oleaginoasă. In multe ferme se lucrează efectiv și la prașila manuală. In altele însă această lucrare se desfășoară în ritm de mere. La I.A.S. din Banloc, bunăoară, au fost prășite manual numai 50 hectare de floarea-soarelui in cele 500 cultivate, iar la Teremia Mare tot 50 hectare din 250. Cu toate că vremea neprielnică a stînjenit într-o oarecare măsură buna dezvoltare a porumbului totuși și la această cultură resimte din plin nevoia prașilelor pentru a o salva de pericolul îmburuienării. Ținind seama tocmai de nevoia acută pe care o reclamă prașila, conducerea I.A S. Buziaș a și reușit să efectueze prașila mecanică pe 720 din cele 840 hectare cultivate cu porumb , și la T.A.S. Ionel au fost prășite 1 220 hectare cu porumb din cele 1285 cultivate. Cu rezultate sub posibilități se prezintă această lucrare la I.A.S. din Sinnicolau Mare, Făget și la alte întreprinderi unde ritmul de lucru se cere a fi mult intensificat. Ploile care au căzut in ultima vreme au refăcut rezerva de apă din sol. Se poate spune ca plantele au acum la dispoziție cantități suficiente de umezeală pentru a se putea dezvolta în condiții normale. Dar, alternarea zilelor noroase cu cele senine a dus și duce nu numai la creșterea plantelor ci și la dezvoltarea buruienilor. Daca acest dușman periculos al culturilor nu este distrus la timp prin prăștle repetate și prin plivit lanurile pocii îmburuienate, plantele înăbușite și recolta periclitată. Tocmai de aceea, azi, mai mult decît oricînd, se pune problema intensificării lucrărilor de stîrpire a buruienilor folosindu-se în acest scop orice zi și ora bună de lucru. Dacă ținem seama de faptul că ploile vor continua să cadă și în această săptămînă, așa după cum o prevede prognoza, atunci ne putem da seama și mai limpede de marea răspundere cu care conducerile de unități și specialiștii, cu sprijinul și sub îndrumarea directă și nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid trebuie să mobilizeze toate forțele atît manuale cît și cele mecanice la întreținerea culturilor folosind în acest scop și „ferestrele“ dintre ploi. Care este stadiul treținerii culturilor în raza de activitate a S.M.A. Gătaia ? La această întrebare ne-au răspuns atît inginerul Gheorghe Vasilescu, directorul stațiunii, cît și cooperatorii din unitățile deservite. — Am însămînțat la timp și in condiții optime aproape 4000 hectare de sfecla de zahăr, floarea-soarelui si porumb. Utilajele de întreținere se află toate în perfectă stare de funcționare. Comitetul nostru de direcție, de comun acord cu consiliile de conducere ale celor 5 cooperativi agricole de producție deservite a întreprins o seamă de măsuri tehniceorganizatorice menite sa ducă la executarea la un înalt nivel calitativ a fiecărei lucrări în parte si ca atare la obținerea unor recolte mari. Ar aminti printre acestea încadrarea celor 89 de mecanizatori în 12 formațiuni mixte de lucru permanente. Atît cooperatorii cît și mecanizatorii lucrează în acord global fiind retribuiți în funcție de rezultatele pe care le obțin în producție — ne spunea directorul stațiunii. Cînd a fost vorba despre rezultatele practice pe care le-au obținut mecanizatorii la prășitul sfeclei de zahăr, florii-soarelui și porumbului, tovarășul Vasilescu n-a prea avut ce ne spune. N-a avut pentru că, deși timpul este destul de înaintat, lucrările acestea se află abia la început ; prima lucrare cu sapa rotativă fost efectuată doar pe 750 hectare , adică nici pe un sfert din suprafața cultivată cu plante prășitoare. Sfecla de zahăr, de exemplu, a fost prăjită mecanic, țină in ziua de 12 mai, doar pe... 45 hectare din cele 46î existente in cultură. — N-am prășit mai mult pentru că ploile ne-au împiedicat — căuta să se justifice directorul stațiunii. Este adevărat că ploile au împiedicat într-o oarecare măsură întreținerea culturilor cu mijloace mecanizate. Dar, tot atît de adevărat este că dacă se lucra printre ploi și în mod organizat, dacă se folosea cu chibzuință fiecare oră bună de lucru rezultatele puteau fi mult mai bune. Că s-a lucrat cu jumătate de măsură se poate vedea și din faptul că floarea -soarelui nu s-a încheiat prala știa I mecanică, iar la porumb pina în ziua respectivă ea era făcută numai pe 80 de hectare din care 40 ( cooperativa din Semlac, iar celelalte 40 la cooperativa din Buti). Văzînd că mijloacele mecanice nu pot fi folosite la întreaga capacitate atît din cauza ploilor cit și din cea a slabei organizări a muncii în secții, consiliile de conducere ale unor cooperative agricole, au dispus trecerea efectivă la prașila manuală. Datorită acestei orientări bune prașila manuală a fost efectuată pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr, pe 500 hectare de floareasoarelui și pe cele 29 hectare de cartofi. Pornind de la viteza zilnică de prășit pe stațiune care atinge 350 de hectare (în cazul în care toate tractoarele și agregatele vor fi folosite la întreaga capacitate), observăm ca prașila 1 va putea fi efectuată în 8—10 zile , cea de a doua în 5—6 zile, iar a treia în patru zile. îndeplinirea acestui obiectiv impune ca tovarășii din conducerea stațiunii, consiliile de conducere ale cooperativelor deservite și specialiștii să se preocupe în mod deosebit atît de folosirea par B. BUR3 (Continuare în pagina a IV-a) Buruienile nu trebuie să înăbușe culturile! ■ ------ In raza de activitate a S.M.A. Gătaia acest lucru e cunoscut dar se acționează cu... jumătăți de măsură Consfătuire pe teme ale sericiculturii La indicația Biroului Comitetului județean de partid, Direcția generală agricolă județeană și Uniunea județeană cooperativelor agricole de producție au organizat, ieri, la Filatura de mătase naturală din Lugoj, o consfătuire privind dezvoltarea sericiculturii în județul nostru. La consfătuire au luat parte reprezentanți ai Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai Ministerului Industriei Ușoare, ai Direcției generale agricole județene, ai Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, ai Comitetului municipal de partid Lugoj, ai Stațiunii centrale de cercetări pentru sericicultură și apicultură. Au participat, de asemenea, specialiști de la pepiniera, de duzi pitici din Sacoșu Turcesc, ingineri șefi și șefi de ferme zootehnice din cooperativele agricole, medici veterinari de circumscripții, profesori de științe naturale de la licee din județ, cadre de conducere și specialiști de la Direcția gerysrală agricolă Județeană, gotiviști ai Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, conducători și cadre tehnice de la D.C.A., specialiști de ta Filatura de mătase naturală și numeroși alți invitați. Referatele și filmul documentar prezentate, ca și dezbaterile pe marginea lor, au prilejuit un bogat schimb de experiență privind creșterii viermilor de tehnologia mătase, menit să contribuie la sporirea substanțială a producției de materie primă pentru filatura de mătase naturală. Un vădit interes practic, pentru participanții la consfătuire, l-a constituit vizitarea secțiilor de bază ale Filaturii de mătase naturală din Lugoj, precum și a plantației intensive de dud pitic și a crescătoriei de viermi de mătase de la cooperativa agricolă din Recats. DEPĂȘIREA ÎNSEAMNĂ COSTURILOR DE FABRICAȚIE UN TRIBUT AL DEFICIENȚELOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI Pe baza indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid, în acest an, majoritatea covîrșitoare a întreprinderilor industriale, au acordat o atenție sporită gospodăririi raționale a fondurilor materiale și bănești, descoperirii și valorificării rezervelor existente de reducere continuă a costurilor de producție și în special a consumurilor specifice de materii prime și materiale, ceea ce a contribuit la creșterea eficienței economice a întregii activități. Ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii, sub conducerea organizațiilor de partid, pentru utilizarea rațională și eficientă a capacităților de producție,a timpului de lucru și a forței de muncă, pentru sporirea productivității muncii, mai buna folosire a mijloacelor circulante, reducerea consumurilor specifice și prelucrarea superioară a materiilor prime, prevenirea și lichidarea cheltuielilor neproductive și a pierderilor de natură, pe total industrie, orice în trimestrul I din acest an s-au obținut beneficii peste plan în sumă de 14,1 milioane lei și economii suplimentare față de costurile planificate de 9,5 milioane lei. De asemenea s-a redus cu 1,83 nivelul costurilor planificate la 1.000 lei producție marfă. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectivele de salariați de la uzina „Azur", Fabrica de confecții „Bega“, Uzinele textile, Tehnometal, C.E.I.La uzina „6 Martie" din Timișoara, Fabrica de sticlă din Tomești și altele care au manifestat inițiativă în fructificarea posibilităților de economisire a materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei electrice, de creștere a indicilor de utilizare a fondurilor fixe și circulante. Consider insă că nu în toate întreprinderile a existat o preocupare susținută pentru reducerea costurilor de producție, pentru prevenirea și înlăturarea unor neajunsuri și gospodărirea fondurilor materiale și bănești aflate la dispoziția unităților, datorită unor atitudini de neglijență, delăsare sau nepăsare din partea anumitor salariați. Unul dintre cei mai grăitori indici ai proastei gospodăriri a fondurilor îl constituie depășirea costurilor de producție planificate, așa cum s-a înregistrat la Uzina mecanică, Fabrica de piele și mănuși din Timișoara, întreprinderea de industrie locală ,,Timișul Lugoj și altele. In loc să se acționeze ferm pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor care au condus la aceste depășiri există tendința unor specialiști de a justifica asemenea stări de lucruri pe seama unor factori „obiectivi“. Există și întreprinderi cum sunt „Electromotor“, Fabrica de detergenți, Fabrica de calapoade Lugoj, care înregistrează sinele rezultate contradictorii, in sensul că, deși au obținut însemnate beneficii peste plan și au realizat nivelul costurilor la 1.000 lei producție marfă se prezintă cu depășiri la costurile de producție planificate, lăsînd la o parte eventualele necorelări între acești indicatori de plan, se constată de fapt că la aceste unități industriale nu s-a acordat atenția cuvenită reducerii costurilor de producție și in special a costurilor materiale, ci a existat tendința de a realiza indicatorii financiari pe seama creșterii ponderii produselor cu rentabilitate ridicată. Cadrele de conducere, toți salariații, trebuie să înțeleagă că desfășurarea în cadrul întreprinderilor a unei activități productive care să corespundă pe deplin intereselor economiei naționale, nu este posibilă fără respectarea disciplinei de plan și financiare. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de con IOAN NICOARA de la Comisia economică a Comitetului județean Timiș al P.C.R. (Continuare în pag. a III-a) Preocupări susținute pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.c.