Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)

1929-10-09 / nr. 600

Şedinţa de dimineaţă Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 10 sub preşidenţia d-lui Canton de Wiant, preşedintele Asociaţiei In­ternaţionale de drept penal. OMAGIUL PENTRU ÎNALTUL REGENT Intr’o atmosferă de emoţie gene­rală, contele de Wiant spune :• «Deschidem această şedinţă într’o atmosferă de doliu. Urările ce am făcut ieri pentru sănătatea înaltului Regent al Ro­mâniei au fost zadarnice. El a încetat astăzi din viaţă. Doliul României este însă şi al nostru. Raportorul acestei chestiuni, d. Donnedien de Vabres, profesor la Facultatea de Drept din Toulouse, face un documentat expozeu ară­tând cum statornicirea suveranită­ţii absolute a statelor a atras du­pă sine recunoaşterea principiului teritorialităţii legii penale şi su­punerea străinilor imperiului legii locului. S’a ajuns să se refuze valoarea sentinţelor pronunţate de tribuna­lele s­t­răi­ne, s­ub influenţa diferitelor cauze, as­tăzi atât în doctrină cât şi în legis­laţie, se simte un reviriment împo­triva acestor principii. Trebue deci să cercetăm în ce măsuri şi sub ce garanţii, un stat poate să accepte înaintea tribunale­lor sale cooperarea legii penale străine, pentru protecţia ordinei pu­blice naţionale. Propune congresu­lui rezoluţia următoare: Socotind că judecătorul represiv al fiecărui stat nu trebue să aplice în regulă generală infracţiunilor cari-i sunt supuse spre apreciere, decât legea statului respectiv (lex fori) — socotind în acelaş timp că respectul dreptului individual, şi că interesul bunelor relaţiuni inter­naţionale, pot comanda în anumite cazuri aplicarea excepţională a le­gilor străine, congresul emite urmă­toarea propunere: „ Represiunea unei infracţiuni fie drept comun săvârşite în străi­nătate, să fie subordonată circum­stanţa că ea este prevăzută şi pe­depsită de legea teritorială străină (lex toci). 2. Judecătorul trebue să ţină sea­mă ca legea teritorială străină să fie aplicată de preferinţă atunci când este mai favorabilă delicven­tului. 3. Ca exigenţele legii relative la o plângere (în ceia ce priveşte fon­dul şi forma ei) să fie observate. 4. Cu privire la infracţiunile să­vârşite pe teritoriul naţional ca şi în străinătate, judecătorul trebue să aibă în vedere printre elemen­tele de care depinde responsabilita­tea delicventului, vârsta, la care le­­gea personală îi fixează majoratul. 5. In ipoteza când existenta unui delict sau agravarea unei pedepse, este subordonată minorității per­soanei care este în cauză, această minoritate să fie determinată în principiu de legea personală a vic­timei De­ aceia cred că veţi încuviinţa să ridicăm şedinţa pentru un sfert de oră». ALCĂTUIREA BIUROULUI La redeschidere se procedează la alcătuirea biuroului: PREŞEDINTE: d. Canton de Wiant, (Belgia). VICE-PREŞEDINŢI: d. Emil Stanislaw Rappaport (Polonia), d. d’Amelio (Italia), d. Soldana (Spa­nia), d. Garofalo (Italia) şi Iulian Teodorescu (România). Se intră în ordinea de zi. SECRETARI GENERALI: d. Pe­­aux (Franţa) şi I. Rădulescu (Ro­mânia). 6. In cazul când existenţa sau gravitatea infracţiunii depinde de anumite raporturi de familie ale inculpatului cu victima sau cu o terţă persoană, aceste raporturi să fie apreciate — afară de excepţiu­­nile cari au în vedere ordinea pu­blică — după legea pe care o indi­că regulele dreptului internaţional privat. 6. In ceea ce priveşte contraven­ţiile de simplă poliţie, judecătorul trebue să ţină seama, în favoarea străinilor, de necunoaştera legii lo­cale. 7. Refuzul de aplicare şi falsa in­terpretare a legilor penale străine să fie sancţionate de curtea de ca­saţie a fiecărui stat Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui Iulian Teodores­cu, vice-preşedinte. D-sa dă citire unei întâmpinări primite din partea doamnelor Ale­xandrina Cantacuzino şi Ella Ne­­grutzi, prin care congresul este ru­gat să cerceteze chestiunea înfiin­ţării unor Curţi de justiţie pentru delicvenţii minori. Adunarea hotărăşte ca acestei în­tâmpinări să se răspundă prin mo­ţiunea congresului. Se începe discuţia generală asu­pra chestiunii «Aplicarea legilor penale străine, de către judecătorul unui stat». Iau cuvântul d-nii: Roux, profe­sor la Universitatea din Stras­a. Să se stabilească printr’un a­­cord internaţional un tablou al echi­valenţelor penalităţilor prevăzute de legile diferitelor State cari com­pun comunitatea internaţională. 9. Orice sentinţă penală pronun­ţată de judecătorul competent, po­trivit legii aplicabile, să producă în străinătate efectele necesitate de cooperaţia internaţională, atunci când ele nu vatămă ordinea publică a statului unde trebuesc avute în vedere. * Şedinţa se ridică la orele 12, ur­mând ca o dtimă amiază la orele 3 să se înceapă discuţia generală a­­supra acestei chestiuni. bourg, Domnedieu de Vabres, pro­fesor la Facultatea de Drept din Paris, Matter, preşedinte la Curtea de Casaţie din Paris, Aloisi, consi­lier la Curtea de Casaţie din Ro­ma, Stanislaw Rappaport, şeful de­legaţiei poloneze, Magnat, profesor la Universitatea din Toulouse, Lt. col. Mircea Dumitrescu, comisar regal la consiliul de revizie, Carton de Wiart, baronul de Garofalo, pre­şedinte onorar la Curtea de Casa­ţie din Roma şi Ionescu-Dolj, pre­şedinte la Consiliul Legislativ. In urma acestor discutiuni, con­gresul aprobă rezolutiunile rapor­tului d-lui Donnedieu de Vabres. Şedința se ridică la orele 7 seara. -00XXX00- Aplicaț­iunea legilor străine de către judecătorul unui stat D. ROUX delegatul Franţei D. EMIL STANISLAW RAP­PAPORT şeful delegaţiei poloneze Horu la Londra «3, Londra 7 (Rador). — D-l Virgil Madgearu, ministrul Industriei şi Comerţului, a sosit Duminică seara la Londra, însoţit de d-l Aurelian Popescu, ataşat comercial. Guvernul englez va oferi Marţi seara, în onoarea d-lui ministru Madgearu un dejun la care vor a­­sista cincizeci de invitaţi, persona­lităţile cele mai de seamă din lumea economică şi financiară, între care fostul ministru de Finanţe d-l Mac­k Kenna, Sir Henry Deterding, direc­torul general al societăţii „Royal Dutch”, d-l Norman Montagu, gu­vernatorul Băncei Angliei, directorii generali ai celor cinci principale bănci engleze, d-l Lenox Lee, pre­şedintele Federaţiei industriilor bri­tanice, d-l Terel, preşedintele Uniu­­nei fabricanţilor britanici, Sir Henry Fontain, de la ministerul de comerţ şi alţii. D-l Philip Snowden, primul mi­nistru interimar şi ministru cancelar al Tezaurului va prezida acest de­jun. Conferinţa feroviarâ ceho-polonâ-românâ Luni d. a. ora 4 în sala de confe­rinţe a Ministerului de Comunicaţii s-a deschis conferinţa feroviară pentru stabilirea transitului fero­viar între Maramureş şi Bucovina prin Cehoslovacia şi Polonia via Valea Vişăului-Jasina-Woronienka Sniatyn Zalucze-Grigore Gh. Vodă. Din partea guvernului polon au participat: Dr. F. Moskwa, director, membru al Trib, arbitraj din Danzig şi al Ligii Naţiunilor, dr. Klechniow­­schi şef de divizie, Kunicki, Ruz­­kowski, Mazur şi Derecki, consi­­ieri technici. Din partea guvernului Cehoslo­vac: Dr. Ourednicek şef al departa­mentului, dr. Eben consilier minis­terial, dr. Vekoborsky consilier technic, M. Soucek, Vazuy şi Sac, consilieri. Din partea guvernului român au participat: de la ministerul de co­municaţii: T. Gâlcă secretar gene­ral, Tiberiu Sfinţescu, inspector general C. F. R., I. Aposto­­lescu, I. Ioanid, A. Zănescu- A. Adelştein, A. Gheorghiu, I. Pildner, V. Vanghelescu, şefi de serviciu teehnici, I. Naseiuc, I. Coza­chieviei, secretari. De la ministerul de externe, dr. Ion Puşcă, secretar delegaţei şi A. Georgescu, ataşat. Din partea Marelui Stat Major­­t.-colonel Potopeanu şi maior An­­tonescu ofiţeri de Stat Major. Din partea ministerului de finan­ţe d-nii: P. Adrian şi N. Paşcanu, din partea celui de interne d. Du­­mitrescu, director, iar din partea Regiei Autonome a Poştelor, d-nii I. Manca directorul exploatărei şi T. Popescu inspector. D. secretar general T. Gâlcă, des­chizând conferinţa urează bun so­sit delegaţiei, mulţumind pentru mo­dul prompt cum au răspuns la in­vitaţia guvernului român, şi-şi ex­primă speranţa că importantele lu­crări ale acestei conferinţe vor fi conduse la bun sfârşit. Din partea delegaţilor a răspuns d. dr. Ourednicek mulţumind pen­tru cuvintele frumoase exprimate de d. secretar general T. Gâlcă şi arătând că împărtăşesc cu durere doliul naţiunei române cauzat de moartea înaltului Regent Buzon- I­oan. Şedinţa va urma în palatul Minis­terului de Comunicaţii Marţi la ora 9 luni. ————oooxxooo-----­Impresia morţii Inaltului Regent la Focşani FOCŞANI, 7. — Moartea înaltu­lui Regent Buzdugan, a fost cu­noscută în localitate încă de la ore­le 8 dimineaţa, producând o con­sternare generală. înaltul Regent, fiind originar din localitate, vestea morfei a surprins dureros, întrucât defunctul se bu­cura act de unanimă stimă. Imediat ce s-a primit comunica­rea tristului desnodământ, autori­tăţile au arborat tricolorul îndo­liat. Şcolile şi-au încetat cursurile şi orice spectacole au fost suspendate în semn de doliu. «DREPTATE­A. Rendamentul şi soliditatea sa explică faima camionului Chevrolet Un câmp de acţiune mai vast şi mijloace de a-l servi, sunt elemente sigure de succes. QI camionul automobil e * mijlocul, care permite tu­turor comercianţilor să-şi spo­rească clientela şi să realizeze beneficii suplimentare. Creind camionul Chevrolet şi îmbunătăţindu-l în fiecare an, General Motors a izbutit să scadă până la extrema li­mită media cheltuelilor de transport pentru această cate­gorie de camioane. Camioanele Chevrolet au străbătut sute de mii de kilometri pe tot felul de drumuri, pe terenurile de încercare ale lui General Mo­tors, dând astfel inginerilor au­tomobilelor Chevrolet prilejul de a aduce modificările ne­cesare şasiului şi motorului. Rezultatul obţinut e un ca­mion, „care se vede pe dru­muri, iar nu în atelierul de reparaţii“. Fermierii, concesio­narii liniilor de autobuze, de­­tailiştii laudă în unanimitate calităţile sale de economie şi aleg acest camion de şase­­cilindri înaintea oricărui altuia. Vizitaţi pe cel mai apropiat concesionar şi cereţi lămuriri cu privire la şasiul şi caroseria, care convin mai bine genului Dv. de întreprindere. CAMIONUL CHEVROLET - CHEVROLET - PONTIAC - OLDSMOBILE - OAKLAND - VAUXHALL - BUICK - MARQUETTE Ji­! ‘ LA SALLE - CADILLAC - CAMIOANE CHEVROLET - CAMIOANE G.M.C. - CAROSERII FISHER ^PRODUSE ALE LUI GENERAL MOTORS Sir?: Automobile Chevrolet Reprezentant autorizat pentru România: LEONIDA & Co. Bucureşti ♦ Calea Victoriei, 53 ♦ Bucureşti INFORM­AŢIUNI D. prof. Tudor Popescu a fost­ nu­mit suplinitor al întregei catedre de «patrologie şi istoria, dogmelor» de la facultatea de teologie din Bucu­reşti. Ministerul instrucţiunii a apro­bat ţinerea examenului de docenţă, la facultatea de ştiinţe din Iaşi, pentru specialitatea «Geografie fi­zică», cerut de d. conferenţiar Emil Diaconescu. In anul şcolar 1929—1930 vor ur­ma cursurile de pregătire ale Insti­tutului naţional de educaţie fizică numai câte unul din ofiţerii de la şcolile pregătitoare de ofiţeri ac­tivi de infanterie, artilerie, cavale­rie şi geniu, corpul vânătorilor de munte, corpul grănicerilor, divizii­le de cavalerie, aviaţie, jandarme­rie şi pompieri şi câte doi ofiţeri de fiecare corp de armată şi mari­nă. Ofiţerii destinaţi a urma cursu­rile trebuesc să nu depăşească vâr­sta de 28 ani şi de preferat să nu fie căsătoriţi. Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat ca, începând de la 1 Sep­tembrie să se plătească personalului de locomotivă şi tren — care face serviciu cu quadruplă tracţiune pe linia Braşov-Predeal — să­ i se plătească indemnizaţii din fondul de prime. , ( D. Vintilă Ionescu, şeful persona­lului din Siguranţa generală a sta­tului, a fost însărcinat cu conduce­rea brigăzilor de siguranţă. Monitorul Oficial de Duminică 6 Oc­tombrie 1929 cu No. 223 publică că ta­bloul ofiţerilor superiori şi inferiori în­cadraţi în formaţiile teritoriale ale Jan­­darme­riei. Monitorul Oficial de Duminică publi­­că tabloul definitivărilor şi numirilor făcute în personalul direcţiunii genera­le a poliţiei­ Se aduce la cunoştinţa cetăţenilor domiciliaţi ln sectorul IV verde că înscrierile în listele electorale se fac în fiecare zi dela 8—13 şi 16—19 până în ziua de 11 Octombrie a. c. în localul primăriei sectorului IV verde din calea Griviţei No. 217. Societatea invalizilor şi văduve­lor de războiu debitanţi R. M. S. şi concesionari «Isbânda» aduce la cunoştinţa generală că în zilele de 14 şi 15 Octombrie a. c. are loc în Bucureşti, în sala cercului subofi­ţerilor, congresul general cu dele­­gaţiuni din întreaga ţară. La acest congres general vor participa toate societăţile gradelor inferioare din ţară, împreună cu Uniunea generală a invalizilor, or­fanilor şi văduvelor din războiu grade inferioare «Mucenicii nea­mului». -ooxxxoo- Doliul guvernului român ia moartea lui Stresemann Berlin 7 (Rador). — D. ministru Petrescu Comnen a prezentat în numele guvernului român condo­­leanţa cancelarului Müller şi mi­nisterului de externe al Reichului, pentru pierderea lui Stresemann. D. ministru Petrescu Comnen a depus pe mormântul lui Strese­mann o splendidă coroană de crini albi, cu panglici în culorile naţio­nale române, în numele guvernului. Cancelarul Müller, secretarul de Stat von Schubert şi doamna Stre­­semann au adresat reprezentantu­lui României călduroase mulţumiri. VARŞOVIA,­ 7 (Rador). -- Sub auspiciile Camerei de Comerţ polo­­no-române din Varşovia, o conferin­ţă a avut loc în ziua de 4 octom­brie în sala societăţii comercianţi­lor poloni. Au luat cuvântul Soko­­lowski, director în ministerul de Comerţ şi Industrie, care a făcut un interesant expozeu asupra acor­dului economic polono-român, sem­nat în Septembrie trecut, apoi d. Bălăcescu, ataşatul comercial al României, care a relevat importan­ţa acestor acorduri insistând asu­pra dispoziţiilor luate de Ministe­rul de Industrie şi Comerţ român, cu privire la exportul de struguri şi vinuri din România în Polonia; contele Wielogowski a insistat a­­supra tranzitului de la Marea Bal­tică la Marea Negră, d. D. Rosset, a relevat importanţa politică a ra­porturilor economice polono-româ­­ne; apoi un reprezentant a Camerii de Comerţ din Varşovia, a arătat importanţa tranzacţiilor de textile polone în România; apoi d. Iwa­­nowski, fost ministru, preşedintele Camerei de Comerţ polono-române, a mulţumit oratorilor şi numeroa­sei asistenţe, relevând în acelaş timp, importanţa acordurilor. Mem­brii Legaţiei române şi contele Rze­­wuski, delegatul Ministerului Afa­cerilor Streine, au luat parte la această întrunire. m­m­i in SOFIA 7 (Rador). — Conferinţa delegaţilor Camerilor de Comerţ şi Industrie din Bulgaria, întruniţi la Sofia, considerând situaţia extrem de precară a finanţelor, economii şi culturei bulgare, precum şi mizeria populaţiei, care nu ajunge să se sature, şi obligaţiile oneroase de tot felul, ale budgetului, şi având în vedere că în afară, datoriile repa­­raţiunilor pe care Bulgaria este ţi­nută să le plătească, precum dato­riile şi împrumuturile externe al căror total excede posibilităţile ţă­rii, ruinate de războiu,­­ a votat o rezoluţiune prin care invită gu­vernul să arate străinătăţii tabloul impu­­­ionant al realităţii din Bul­garia şi să întrebuinţeze toate for­ţele pentru a obţine dacă nu şter­gerea datoriilor ce reprezintă repa­raţiile, cel puţin un moratoriu de 20-30 ani, care va da putinţă Bul­gariei să-şi restaureze forţele eco­ o=Q=apad■ nomice, pentru a putea face faţă obligaţiunilor financiare impuse în virtutea tratatului de pace. Rezoluţiunea face apel la conştiin­ţa universală, pentru ca Bulgaria învinsă să fie tratată omeneşte de Puterile victorioase. 6 i Furtul dela Amba­sada franceză din Berlin BERLIN 7 (Rador). — In palatul ambasadei franceze s’a comis ori un furt senzaţional. Hoţii au furat de pe biroul aflat în camera de culcare a ambasadorului de Mar­­gerie bijuteriile ce aparţineau so­ţiei defuncte a ambasadorului, în­tre altele un colier de perle, ce pre­țuia aproximativ patru milioane de lei. Colierul avea 100 perle, cu o încheetoare de briliante.

Next