Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)

1929-10-09 / nr. 600

2 Obzarisaf! narco fjobrfcmt VIZITATI MAGA­ZINELE MELE 01 DETALIU STR.LIPSCANI 75 CAL CRIVITEI ISO ÎNTOTDEAUNA Asortat teu CDEPEdeGHINE CREPE PAPION GEORGETTE CREPE SATIN RTC. .. •RTC IN TOATE- I CULORILE STR SUTER 19 BUCURESTI Pentru sezonul de toamnă puteți cumpăra: Mătăsuri pure naturale, culori moderne Flanele de Lână Flanele de Bumbac Ciorapi simpli si cu desen delei magazinele Dr. CERKEZ din Str. Lipscani 75 si Cal. Grivitei 130 cu PRETURI EXTREM DE REDUSE. Se semnaza imediat total sau in parte patru saloane elegante a­­vând cal car­if­er, apă rece si caldă, etc. pentru birouri sau orice întreprindere, vedere spre Palatul Regal, Stat. Imperială 2, sub hote­lul Imperial. EFORIA SPITALELOR CIVILE Bucureşti , Direcţia Pădurilor şi Regii. Publicaţiune In ziua de 22 Octombrie 1929, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu oferte închise băligarul păios ce se află la ferma Panteli­­mon judeţul Ilfov. Licitaţia va începe dela 20.000 (două zeci mii) lei. No. 25448, 5 Oct. 1929 DIRECŢIUNEA CASSEI MUNCII C. F. R. Publicat­iune Se aduce la cunoştinţa amatori­lor că până în ziua de 22 Octombrie a. C. ora 10 să prezinte Direcţiunei Cassei Muncii C. F. R. str. Barbu Catargiu No. 18 oferte pentru dă­râmarea vilei «Beatrice» din car­tierul C. F. R. Şoseaua Viilor, pre­cum şi pentru cumpărarea mate­rialelor rezultate din dărâmarea a­­cestei vile. Orice informaţiuni se pot lua la adresa de mai sus între orele 11—13. Ad. No. 29.281/1929 Mc. DIRECŢIUNEA CASSEI MUNCII C. F. R. Publicaţi­une Luni 21 Octombrie a. c. ora 10 La Direcţiunea Cassei Muncii C. F. R. Str. Barbu Catargiu No. 18, se va ţine licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor materiale: 95.382 bucăţi ţiglă solzi; 21.000 bucăţi ţiglă Marsilia; 1.355 bucăţi coame; 450 bucăţi coame mari. Orice informaţiuni se pot lua la adresa de mai sus, între orele 11—13. Ad. No. 17.756/1929 Mc. Comemorarea bătă­liei de la Predeal in ziua de 23 octombrie, se împli­nesc patrusprezece ani de la sânge­roasa bătălie de la Predeal. Până astăzi nici un semn nu ma­terializează amintirea sfântă a a­­cestui foc şi zile de jertfă. O iniţiativă particulară şi-a pro­pus ridicarea unui monument co­memorativ pe linia unde era mai înainte o aripă a gărei, distrusă de bombardament şi în care aripă tru­pele româneşti au rezistat până la complecta prăbuşire a zidurilor. Ministerul instrucţiunii socotind că şcoala are cea dintâi datoria de a prăznui astfel de zile, a trimis o adresă circulară, tuturor direcţiu­nilor şcoalelor secundare, prin care le roagă să comemoreze anul aces­ta aniversarea bătăliei de la Pre­deal. In acelaş timp ministerul instruc­ţiunii trimite şi indicaţiuni de fe­lul cum se va or­ganiza sărbători­rea aniversărei, cum şi colectarea unui fond pentru sprijinirea iniţia­tivei particulare pentru ridicarea monumentului eroilor de la Predeal. HBH Minunile Gândului de O. S. MARDEN «Cartea aceasta este de un mare sprijin moral tineretului» a spus vestitul educator englez Lord North­­cliffe. Ea nu trebue să lipsească din biblioteca nici unui tânăr acum la Începutul unui nou an de muncă și trebue pornită cu încredere. Două milioane de exemplare în englezește, justifică faima acestei broșuri. Un volum de 123 pag. l­i 10. Cam calomniază liberam Primim din partea d-lui Kraka­­lia următoarea scrisoare: Domnule director,­­Vă rog să binevoiţi a publica ur­­mătoarul răspuns la acuzaţiunile aduse mie prin ziarele «Viitorul», «Universul» şi «Curentul». In numărul din 29 Septembrie a. c. al ziarului liberal din Cernăuţi «Glasul Bucovinei» a fost publicat un articol fără semnătură în care sub titlul «Căpătuiala lui Krakalia» au fost aduse ştiri fanteziste şi cu cu totul inexacte. Aceste ştiri au fost repetate de ziarele liberale din Bucureşti «Viitorul» şi «Universul» şi de ziarul «Curentul». Mi s’a adus acuzaţiunea că eu aşi fi fost reabi­litat şi restabilit în toate drepturi­le ca învăţător, după ce aş fi fost scos din învăţământ încă de către autorităţile şcolare austriace şi că aş fi fost scos sub toate guvernele româneşti de până acuma şi că aş fi fost reintegrat acum în învăţă­mântul public, numit director şco­lar şi că mi s’ar fi lichidat retribu­­ţiunile pe timpul trecut, indicân­­du-se şi fantastica sumă de peste 800 mii lei. Nu răspund la afirma­ţiile celor de la «Glasul Bucovi­nei» despre «trădare», «subminare» renegatul etc., cunoscând foarte bi­ne armele de luptă ale liberalilor. Constat numai că înainte de ale­gerile generale din anul 1927, cei din partidul liberal aveau altă pă­rere despre mine şi d. Duca singur mi-a trimis o telegramă în care îmi asigura alegerea în parlament, da­că voiu părăsi partidul meu şi dacă voi candida pe lista blocului mino­ritar. Se înţelege că am refuzat aceste oferte. In ce priveşte afirmaţiunile «Gla­sului Bucovinei» declar că ele sunt de la început până la fine fantezii ale unei minţi bolnăvicioase. Este o calomnia ordinară că am fost scos din învăţământ de către auto­rităţile şcolare austriace şi că am rămas scos sub toate guvernele ro­mâneşti de până acuma. Adevărul este că niciodată n’am fost scos din învăţământ şi că am fost până în 24 Februarie 1923 în­văţător în Lenţeşti de sus, când am primit următoarea scrisoare: Komilnia — Ministerul Instrucţiunii Publice — Directoratul General din Cer­năuţi. No. 1814 din 1923. Cuprinsul: — Cernăuţi 24 Februarie 1923. D-lul Con­stantin Krakalia învăţător Lenţeşti de sus. In baza paragr. 1 al legii din 9/6 1929 F. L. T. No. 39, sunteţi pus în retragere din oficiu, cu ziua avizării plăţilor de pensiune din partea cassei pensiilor, deoarece în baza cercetărilor oficiale fă­cute de Inspectorul general pentru salu­britatea publică de aici sunteţi cu totul şi continuu incapabil pentru serviciul şcolar. Despre aceasta sunteţi incuno­­ştiinţa cu adaosul că anii de serviciu calculabili şi mărimea pensiunii cuveni­te se vor stabili de directoratul general al finanţelor din Cernăuţi, respectiv de cassa pensiilor din Bucureşti. Până a­­tunci sunteţi considerat concediat din oficiu din cauză de boală şi anume cu începutul anului şcolar curent, deci pe ziua de 1 Septembrie 1922. In consecinţă vi se vor ordonanţa dela data asta plă­ţile de activitate cu reţinerile legale îm­potriva acestei hotărâri aveţi deplină libertate ca în interval de 60 zile dela data următoarei zile de primire să decla­raţi apel prin directoratul general pen­tru Instrucţiunea publică în Cernăuţi că­tre ministerul pentru instrucţiunea pu­blică din Bucureşti. Directoratul gene­ral: Al. Procopovici m. p. Până la 1 Februarie 1925 am pri­mit salariul meu cu reţinerile le­gale când mi s’a oprit plata fără nici o cauză. In anul 1929 am făcut o cerere către ministerul instrucţiunii pu­blice pentru plata salariului reţi­nut fără drept în suma totală de 126.000 lei şi am primit la 15 Mai 1929 următorul răspuns de la d. di­rector general Ghiţescu: România — Ministerul Instrucţiunii — Direcţiunea generală a contabilităţii — seria C. Biuroul No- 59784 din 1929, Bu­cureşti în 15 Mai 1929 D-nule, la cererea dv­ de a vi se achita salariul pretins dela data punerii in re­tragere până la regularea drepturilor la pensie, vă răspundem că ministerul ţi­nând seama de avizul Onor, consiliul de avocaţi, care constată că această cerere nu este întemeiată nu v-o poate satisfa­ce. Astfel neîndeplinind obligaţia legală de a depune actele, spre a vă reclama pensia, aţi intrat în totul în prevederile art. 71 din noua lege a pensiilor şi deci nu mai puteţi reclama nici-o pensie pen­tru trecut. Director general: indiscifra­­bil; şeful serviciului indiscifrabil. D-lui Constantin Krakalia Cernăuţi. Dovadă că afirmaţiunile «Glasu­lui Bucovinei» sunt ca totdeauna calomnii şi minciuni ordinare. N’aş fi răspuns la aceste calomnii ale liberalilor cum n’am răspuns până acuma şi nu voiu răspunde nici când, însă acuzaţiunile şi ca­lomniile sunt de aşa natură încât acele persoane, cari nu cunosc încă îndeajuns armele de luptă ale libe­ralilor, cari constau din calomnii şi neadevăruri sfruntate, ar putea crede în afirmațiunile lor. Cred că acest răspuns este îndea­juns pentru oamenii cinstiţi. Mulțumind, etc. CONSTANTIN KRAKALIA deputat al județului Cernăuți. Reducere de 50 la suta pe c. f. r. pentru elevi Pentru excursiile şi coloniile şcolare, se acordă o reducere de 50 la sută din taxele tarifare. De această reducere vor benefi­cia numai grupurile de cel puţin 5 (cinci) studenţi, elevi sau cercetaşi români sau streini. Pentru fiecare grup de 5 (cinci) studenţi, elevi sau cercetaşi, se va admite câte un conducător care va beneficia de aceiaşi reducere. Această reducere se va acorda pe baza certificatelor cu reducere pen­tru excursii emise de Direcţia Ex­ploatării, Serviciul M. G, care se va elibera în urma recomandării mi­nisterului respectiv. aa Chil­l­­jmiiiikr. - —OOA? .v Dela Cercul de stu­dii al partidului naţional-ţărănesc Vineri, 4 Octombrie ora 7 seara, s’au început şedinţele cercului de studii al partidului naţional-ţărănesc, secţia În­văţământului pe anul 1929/30­ După ce d. Stănescu, vice­preşedinte deschide şedinţa, vorbeşte d. V. Semeţ, care arată mai întâiu felul cum a luat finţă cercul şi progresul ce l-a făcut, atât prin Înmulţirea membrilor săi cât şi mai ales prin conferinţele şi discuţi­­unile ce au avut loc în şedinţele de anul trecut, referitoare la toate laturile di­dactice­­Au fost puse în lumină multe chestiuni neglijate până acum şi s’au tras concluzii menite să aducă Îndrep­tări reale învăţământului. In altă ordine de idei, d-sa reamin­teşte că conducerea municipiului în do­rinţa de a începe o acţiune culturală în proporţii mari, s’a adresat încă din iunie cercului de studii cerând a-i da concursul. Acum urmând ca această ac­ţiune să intre în fapt, se face apel ca fiecare membru al cercului să contribue cum poate la acest act de propagandă culturală. După ce membrii cercului consimt a da concursul cerut, se hotărăşte ca să fie rugat de primar al municipiului ca să apeleze la elemente de acţiune din sânul cercului ori de câte ori va fi ne­voie. D­­I- Bucovineană vorbeşte în chesti­uni ce privesc administrarea şi reorga­nizarea cercului. ------DOXXOO-----­ «DREPTATE­A». Progresele teh­nice­ moderne din toate domeniile sdruncină sistemul ner­vos al generaţiilor de az. Una din consecin­ţele acestei încordări nervoase sunt durerile de cap atât de fre­cvente am­­iotoizii le ameliorează în timp scurt. Cereţi ambalajul original cu eticheta roşie şi cu marea înfrumuseţarea şi varonficarea tere­nurilor C. F. R. O FRUMOASA INIŢIATIVA A DIRECŢIUNII GENERALE C.F.R. Direcţiunea Generală C. F. R. a luat lăudabila măsură de­ a se curăţa, înfru­museţa şi valorifica terenurile căilor fe­rate, atât cele de pe linie, cât şi cele de prin staţii, depouri, ateliere, secţii şi cantoane. De pe aceste terenuri, începând chiar din toamna aceasta, se vor scoate, cu u­r­dăcini cu tot, toţi mărăcinii şi se vor arde toate bălăriile, pentru a putea fi plantaţi pomi roditori şi a se face se­mănături de zarzavaturi şi flori. Chiar din primăvara anului 1930, se va face prima încercare a valorificării şi înfrumuseţării terenurilor, pe o secţie impărţindu-se locurilor de pe linie, sta­fii şi depouri personalului care va da garanţii suficiente că va cultiva pă­mântul. Se va da personalului poeţi, arbori, pomi roditori şi seminţe-Direcţia Generală C. F. R. ţine ca te­renurile sale, în special cantoanele, să ajungă pilde de gospodărie rurală. Celor de prin staţii, cari vor face cele mai frumoase grădini şi celor cu cele mai frumoase gospodării de pe la can­toane, li se vor acorda premii constând în stupi de albine­ a G. MILL. ACHITAREA UNOR COMUNIŞTI Secţia a 3-a a Tribunalului în complectul d-lor Costinescu şi Chi­­vulescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror Petres­­cu, a judecat cri procesul comuniş­tilor Martin Encel şi Sabina Leven­­soho, acuzat de a fi colpotat ziarul comunist «Steagul roşu». Apărarea a fost susţinută de d. avocat Pătraşcu. Tribunalul după o deliberare de o oră a achitat pe acuzaţi. PROCESUL PAŞAPORTULUI LUI BARBU IONESCU In faţa secţiei a 2-a a tribunalu­lui au continuat dri dimineaţa dez­baterile procesului paşaportului lui Barbu Ionescu­ D-nii avocaţi Slăvescu şi Chihaia, din partea apărării au cercetat şi criticat ordonanţa de trimitere în judecată, după care arată buna credinţă a d-lui Staicu, şi au cerut achitarea acuzaţilor. Dezbaterile vor continua azi. ——posxxoo—— Deschideri de halte începând dela 15 Octombrie a. c. halta Calea Mare de pe linia Ora­dea Mare-Sâmbășag-Rogoz, halta Cionchești de pe linia Satu Mare- Grădina Romei-Ardud se deschid ca halte comerciale independente. Halta comercială liba de pe linia Satu Mare-Baia Mare se transform­­ă în staţie, iar staţia Berveni de pe linia Careii Mari-Berveni se transformă în haltă comercială. Deasemenea haltele Ludoveni, Sim şi Hideaga de pe linia Ghilva­­ci-Şomcuta Mare şi haltele Tăuţii de Sus de pe linia Baia Mare-Baia Sprie şi Săldăbagiu de pe Săuceni- Sărmăşag se vor desființa. ­Nu se fac reduceri în personalul auxiliar universitar Ministerul instrucţiuni ne trimite următorul: COMUNICAT Ministerul instrucţiunii nu a luat nici o măsură pentru reducerea cu 25o/o a personalului institutelor, la­­boratoriilor, clinicilor, etc. aşa în­cât ştirea în forma apărută în une­le ziare nu corespunde realităţii. E adevărat însă că ministerul de finanţe a cerut, printr-o adresă cir­culară, tuturor departamentelor să comprime cheltuelile actuale, redu­­cându-se, dacă e posibil, quantu­­mul lor cu o pătrime. Aceasta adresă circulară primită de ministerul instrucţiunii a fost comunicată tuturor organelor de­pendente de acest minister, deci şi institutelor universitare, rămânând ca dezideratul ministerului de fi­nanţe să fie realizat în limitele po­sibilităţii, fără ca prin aceasta să se stânjenească întru nimic învă­țământul universitar. ! | Drepturile de pensie ale funcţionarilor c. f. r. Direcţiunea generală C. F. R. a trimis ieri o circulară prin care a­­trage atenţia ca să se urgenteze regularea drepturilor la pensie ale funcţionarilor şi agenţilor c.f.r. Intre încetarea serviciului, (deci şi a salariului) şi până la regularea drepturilor la pensie, trecând ade­sea un mare interval de timp, func­ţionarii scoşi la pensie se văd lip­siţi de mijloacele materiale. Circulara atrage atenţia ca ase­menea stare de lucruri trebue să înceteze, pensia trebuind să succe­­deze în termen de o lună ultimei lefi. Şefii de unităţi vor rămâne în viitor responsabili de întârzieri şi contra vinovaţilor se vor lua sanc­ţiuni severe. ------ooxxxoo------­ Cursuri de lîzare în spccia­igienă La 1 Noembrie a. c., se vor începe cursurile de specializare în­ igienă şi sănătate publică in institutele din Bu­cureşti şi Cluj şi cursurile de speciali­zare în igienă şcolară la institutul din Iaşi. Durata cursurilor este de un an la Bucureşti şi Cluj şi de 4 luni la Iaşi. Se pot înscrie la aceste cursuri numai medici cu cel puţin trei ani practică în funcţiuni publice. Ministerul Sănătăţii acordă concediu cu salar tuturor medi­cilor oficiali cari se înscriu la cursuri. Taxa de­­inseflere este de 6000 lei, plă­­tibilă înainte, iar taxa de examen de 1000 lei­ Diplomele eliberate de institutele de specializare acordă dreptul de a concura pentru posturi de medici şcolari con­form legii învăţământului secundar pre­cum şi ori­ce post de igienist pentru care legile şi regulamentele sanitare vor prescrie specialitatea în Igienă. Diploma de medic şcolar califică nu­mai pentru specialitate de igienă şco­lară. înscrierile se fac la institutele res­pective intre 10 și 20 Octombrie a. c­­ -------ooxxxoo-------­ Prețul oficial al ce­realelor la Brăila LUNI 7 OCTOMBRIE 1929 Grâu bun curat (80 kg. la hl-) 690 Iei suta de kgl. Grâu mijlociu (77 kg. la hl.) cu până la 5% corpuri străine 620 lei. Grâu (75 kg. la hl­) cu până la 5% corpuri străine 550 lei. Secară 440 lei. Orz (64 kg. la hl.) cu până la 5% corpuri străine 415 lei. Ovăz (42 kg. la hl.) 315 lei. Porumb nou 415 lei. Fasole comună de Moldova lei. Meiu 300 lei. Linte de mâncare 1310 Iei. Mazăre furaj 500 lei. Răpită sălbatică curată 500 lei. 1410 ——GOXXXOO­Conversaţiile dintre d-nii Hoover şi Mac­Donald încep azi Washington 7 (Rador). — Con­­versaţiunile oficiale între d-nii Hoo­ver şi Mac­Donald vor începe astăzi. Presa americană critică sever dis­cursul ţinut de d-l Snowden la con­gresul partidului laburist, relativ la specula de bursă din Statele Unite. Orar accident de auto­mobil In Capitala «——COSXXOO—— Şapte răniţi. Şoferul Pintea Ion din Moreni, ve­nind ori în Capitală, a luat câţiva pasageri de ocazie şi pe când­­mer­ge spre Cotroceni a suferit un grav accident.­­ La podul «Regele Ferdinand» din splaiul gărei centrale, şoferul a fă­­cut un viraj brusc, şi automobilul a lovit un felinar pe care l’a rupt, apoi s’a isbit de un pom­iurbân­­du-se De sub sfărămături au fost scoşi grav răniţi şoferul, servitoarea Flo­­rea Gheorghe din strada Apolodor No. 22, munucitorii Ion Gârlea şi V. Comşa cari au fost transportaţi la spital. Alţi trei pasageri mai uşor răniţi au fost pansaţi şi lăsaţi la domici­liu! *■ ooxxoo—— ----ooxxxoo Congresul de la Dresda şi Krems La Dresda şi la Krems, aproa­pe de Viena, s-au ţinut de curând două congrese pentru ajutorarea studenţilor universitari. Dresda a fost aleasă ca loc de întâlnire a primei manifestări de acest fel, întrucât acest oraş este sediul acelei cunoscute «Interna­tional Institute for Student Self- Help and Cooperative Organisa­tions», întemeiată în anul 1927 sub auspiciile societăţii Ajutorul Universitar. Institutul se ocupă cu desvol­­tarea cooperativă universitară în toate părţile lumii, în vederea a­­meliorării condiţiunilor materia­le ale studenţimii. Tot­odată el caută să răspân­dească concepţia studentului lu­crător permiţând lucrătorilor să beneficieze de o educaţie univer­sitară. Principalele chestiuni discuta­te la Dresda au fost înfiinţarea cooperativelor universitare, ca­sele de studenţi, ajutorul finan­ciar, studentul-lucrător, şomajul muncitorilor intelectuali, asisten­ţa financiară a operelor lui «Self- Help» în favoarea studenţilor. Dintre aceste chestiuni, proble­ma studentului-lucrător, şoma­jul intelectualilor şi mijloacele de a-l remedia au fost îndelung discutate. In cursul discuţiunilor asupra chestiunii ultime, s’au fă­cut multe aluzii la ancheta biu­­roului internaţional al muncii a­­asupra situaţiei muncitorilor inte­lectuali fără întrebuinţare. Conferinţa a votat o rezoluţie prin care mulţumeşte biuroului internaţional al muncii pentru iniţiativa sa în această direcţie, invitând în acelaş timp delegaţii prezenţi să depună sforţări pen­tru realizarea ei. Conferinţa anuală de la Krems a fixat programul de activitate al Ajutorului universitar pe anul 1930. Aici, pe ordinea de zi a fi­gurat printre altele şi importanta problemă a exercitării de către studenţi a unei meserii plătite. Unii delegaţi au propus să se ţi­nă, cât de curând, o conferinţă specială, la care să asiste studen­ţi şi lucrători, cu scopul de a gă­si prilejul să pună în contact studenţimea cu lucrătorii şi func­ţionarii şi de a-i familiariza la­olaltă cu problema condiţiunilor de muncă. Această din urmă conferinţă a decis să ajute material pe studen­ţi şi să răspândească mişcarea Institutului internaţional «Self- Help» în ţările unde studenţimea posedă resurse mediocre de între­ţinere. Desbaterile de la Dresda şi Krems sunt de o mare importan­ţă şi ele privesc şi pe studenţii noştri cari nu sunt încă familia­rizaţi cu problemele vitale socia­le şi nu au avut încă prilejul sa se familiarizeze cu concepţia stu­dentului-lucrător, concepţie care în ţările germane şi anglo-saxone este un fapt îndeplinit de multa vreme. M. M. 1 CÂRTI NOUA F. Aderca: Mic tratat de estetică -----ooxxxoo---­ D. Aderca cercetează în acest tra­tat, mult discutata problemă a ex­cluderii ce ar exista în raportul sferelor: moral, estetic şi etnic. Dis­cuţia aceasta la noi s’a mai desbătut odată între Gherea şi Maiorescu, — cu desăvârşita biruinţă a acestuia din urmă. Dar Maiorescu, admiţând perfecta diferenţiere a calităţilor dintre cele trei noţiuni, nu ajungea în conclu­zie la escluderea lor în creaţiunea artistică şi în nici­ un caz la unirea necesară între artă şi moral. Tocmai în îmbinarea, în contopirea celor trei sfere: estetic, etnic şi etic, avea să stea darul poetului, prozatorului, sau al artistului în genere, dându-le suport, relief şi energie reciprocă, întocmai cum naşte rezultanta vie­ţii din funcţiunea organelor deose­bite şi totuşi interdependente, în creaţiunile Naturii. In această concepţie maioresciană, artistul preiază deci întocmai ca Natura, când ea ne dă, nu tipuri a­­vortate, ci tipuri vii, cu energia scăpărătoare, născută din prisosul şi biruinţa sănătăţii asupra elemen­telor de descompunere. Un elev al lui Maiorescu, mai mult poet liric şi critic, plasticiza astfel ideia maestrului în raportul celor trei sfere deosebite şi totuşi prezente în fenomenul creaţiunii estetice: «Fireşte că oxigenul, azotul şi plă­mânul sunt trei lucruri absolut de­osebite. Dar contopite în fenomenul respiraţiunii (inspiraţiune şi expi­­raţiune) ele dau naştere actului ce­lui mai necesar vieţii: arderea, că­reia îi datorăm toată iluminarea cosmosului în oglindirea cunoştin­ţei. Suspendă această funcţiune, şi toată viaţa se întunecă şi moare. Tot astfel şi cu etnicul, esteticul şi eticul. Fiecare în parte sunt lucruri absolut deosebite între ele. Dar în fenomenul inspiraţiunii poetice, şi numai în acesta,­­ ele devin elementele componente ale fenome­nului estetic. Şi atunci imoralul se exclude de la sine din fenomenul es­tetic, ca ceva morbid, ca o pie­dică înpotriva scopului subconştient al creaţiunii estetice, care este o prelungire mai departe a vieţii, iar nu moartea, căreia i-s închinate ca nişte imnuri, operele avortate. Concepţia d-lui Aderca revendi­că o sferă şi mai largă a esteticului şi nu are decât ironie pentru artis­tul «bine crescut şi moral». Artistul deci poate fi, mai ales rău crescut şi imoral, numai artist să fie! «Dacă s’a făcut confuzie — spune d-sa — între sănătate (funcţia nor­mală a organelor) şi estetică, cu a­­tât mai lesne s’a făcut confuzie în­tre educaţie şi estetică. Viaţa oa­recum desordonată a unor mari scriitori din veacul trecut, începând cu romanticul Byron şi sfârşind cu estetul Oscar Wilde sau perechea Verlaine-Rimbaud, a pus în discu­ţie problema din resolvarea căreia trebuia să rezulte, în sfârşit, eli­berarea definitivă din ganga şi sgu­­ra valorilor de alt ordin». Nu ni se pare deloc o relaţiune cauzală intre viaţa dezordonată a unui artist şi valoarea morală şi estetică a operei sale chiar. Sunt două terenuri deosebite şi unul nu poate impune concluzii similare ce­luilalt. Se poate ca tocmai viaţa de­zordonată a unui poet ca Verlaine, să fi smuls acele accente înalte ale psalmilor din Sagesse, adevăra­­tată purificare şi ispăşire a clipe­lor sale de rătăcire. Pentru noi, forma ori­cât de perfectă nu poate justifica ori­ce fond, «după cum fru­museţea femeii nu poate justifica prostituţia ei». Forma trebue să înlesnească acceptarea concepţiunii poetului de către cititor, şi aceasta nu se poate face în afară de atmo­sfera de simpatie pre-existentă în sufletul cititorului, pentru fondul sufletesc ce are să-l descriu poetul. Oricât de decăzută în moravuri ne place a crede că era societatea elenă, ea n’ar fi putut naşte din sânul ei atmosfera în care Sofocle a tratat pe Oedip; şi bunul renume de care se bucura această operă în vremea ei, arată că era un unison între concepţia publicului şi con­cepţia poetului. Iată pentru ce, fie şi după mai bine de 2000 de ani, oroarea sufle­tului pentru incest, tratată cu măestria lui Sofocle în Oedip, ne umple de admiraţie în faţa acestei opere veşnic tinere, fiindcă e ade­vărată şi în formă şi în fond. Cu toată deosebire societăţii noastre de societatea elenilor, adevărul ar­tei ne cuprinde în acelaş fior. A­­cesta este adevăratul sincronism al artei. Să fi sincronic peste timp şi spaţiu, aceasta este confirmarea a­­devăratei arte. Din ce cauză trage­diile clasice ne plac şi azi? Un sin­gur răspuns: în cauza inspiraţiei şi talentului, adică din pricina iz­butitei şi reciprocei înrâuriri a a­­mândurora, fond şi formă, prin fap­tul creaţiunii artistice, isvorînd din regiunile permanente ale sufletului. După cum dintr’un organism viu, nu poţi separa sistemul nervos de muşchi, aşa nu poţi separa în con­ceptul artei, simpatia artistului de îndemânarea cu care îşi tratează subiectul său iubit. Această simpatie este însăşi să­mânţa care l-a produs: încântarea etică, e duhul de sus. Ea dă în mod subconştient viaţă formei, şi forma dă viaţa sentimen­tului estetic.. Sentimentul estetic e unitar ca lumina care ne apare în­­tr’o singură culoare albă, dar e for­mată din 7 colori ale spectrului so­lar. «Micul tratat de estetică» al d-lui Aderca, este bogat şi extrem de in­teresant, tocmai prin ideile pe care le sugerează, chiar când nu eşti de acord cu autorul. Şi calitatea aceas­ta, de a te face să citeşti mai clar în propria ta concepţiune, nu reu­şeşte s’o evidenţieze decât o carte bine scrisă, care defineşte clar punc­tele discuţiei. Ele sunt torţele ce aprind torţele noastre.

Next