Drum Nou, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4515-4541)

1959-07-25 / nr. 4536

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, NR. 4536 * SÎMBATĂ, 15 IULIE 1959 ★ 6 PAGINI, *0 BANI Sub conducerea partidului spre noi succese în producţie, pentru cît mai mari economii în 1959 Popas în cîteva întreprinderi sibiene... Hotăririle plenarei Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Român din 13—14 iulie a.c au fost primite cu satisfac­ţie şi entuziasm în toate întreprinderile sibiene. La comitetele de partid sosesc zilnic numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri care exprimînău-şi bucuria pentru prevederile recentei plenare a C.C. al P.M.R., îşi manifestă hotărîrea de a munci cu mai multă dîrzenie pentru noi succese în producţie. In şedinţele organizaţiilor de partid şi­ în cele organizate pe grupe sindicale, comuniştii şi oamenii muncii fără de partid din fabricile ora­şului s-au angajat să obţină economii sporite, să mărească pro­ducţia, să reducă preţul de cost al produselor şi să îmbunătă­ţească calitatea lor. Brigada de ti­neret de la secţia ţesătorie a fabri­cii „Partizanul Roşu“ condusă de maistrul Haupt Eduard, candidat de partid, şi Ro­man Ioana, mem­bră de partid, răspunzînd grijii arătate oamenilor muncii de către partid, şi-au spo­rit cu încă 4.000 lei angajamentul de a da economii peste plan, prin mobilizarea de noi rezerve inter­ne. Ei vor da pî­­nă la sfîrșitul a­­nului 19.000 lei e­­conomii. La uzinele „Independenţa"... In anul regimului democrat­­popular, uzinele metalurgice „Independenţa“ au devenit una din principalele unităţi ale ra­murii constructoare de maşini. Odată cu succesele obţinute în producţie a crescut an de an nivelul de viaţă al muncitori­lor şi tehnicienilor. S-au con­struit pentru salariaţii uzinei noi blocuri cu apartamente mo­derne, s-a înălţat pentru ei cel mai frumos club din oraş, s-au ridicat construcţii noi în staţiunile climaterice. A luat fiinţă un spital propriu, canti­nă etc. Despre toate aceste realizări şi despre faptul că salariile reale au cunoscut o creştere simţitoare cu fiecare nouă etapă parcursă, au discutat îndelung muncitorii şi toţi salariaţii u­­zinei „Independenţa“. Tovară­şul Nicolae Spătaru, secretarul organizaţiei de partid a uzinei, ne-a declarat : „Metalurgiştii de la uzinele „Independența“ (Continuare în pag. 3-a) RECOLTAREA ŞI TREIERISUL — SARCINĂ URGENTĂ A întrecerea îşi spune căminul Chemarea la întrecere lansată de co­lectiviştii din comuna Alţina, raionul Agnita în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea ţării, către toate gos­podăriile agricole colective din raionul Agnita, a găsit un larg ecou şi în rân­durile colectiviştilor din gospodăria a­­gricolă colectivă „Ilie Pintilie“ din oraşul Agnita. Muncind cu multă în­sufleţire, colectiviştii au terminat de recoltat cele 20 hectare cultivate cu orz. De curînd a început şi recoltatul griului. Colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“ s-au mai anga­jat ca pînă la 23 August să termine construirea unui grajd care va adăposti 100 de vaci cu lapte. Lucrările sunt deja într-un stadiu avansat. I. VULCAN, coresp. La bazele de recepţie Pentru bogata recoltă de cereale din anul a­­cesta, bazele de recep­ţie din raionul Agnita au fost curăţite şi de­zinfectate, iar imele din ele au fost renovate asigurindu-se astfel o conservare mai bună a cerealelor, faţă de anu­l trecut. In anul acesta, vota­­rm­l magaziilor va fi de aproape 290 vagoa­ne. Prima unitate socia­listă care a predat da­toriile către stat la baza de recepție a fost gospodăria agricolă colectivă din romana Vărd. V. ION, coresp. Muncă intensă la Şona Pe întinsele tarlale ale gos­podăriei colective „Voinţa noastră“ din comuna Şona ra­ionul Tirnăveni, munca pen­tru strîngerea recoltei de pă­­ioase este în toi. Sub lozinca „Nici un bob pierdut“, brigăzi­le de cîmp conduse de Heine­­rich Miss şi Wilhelm Shelerc, a combainierului Ioan Marc de la S.M.T. Boziaş, au terminat ce­le 67 hectare cu orz de toam­nă. Producţia medie de orz la hectar este de 3.200 kg. Harnicii colectivişti din co­muna Şona au trecut şi la recoltarea griului de pe cele 115 hectare, recoltare care se apropie de sfîrşit. Recolta me­die la hectar este de 2.000 kg. grîu. Colectiviştii au luat toa­te măsurile pentru transpor­tarea la baza de recepţie a celor 20.000 kg. grîu şi 13.000 kg. orz contractate cu statul. Paralel cu secerişul şi treie­­rişul păioaselor, colectiviştii au intensificat lucrările de între­ţinere a culturilor prăsitoare. S. BOCHIȘ, coresp. Studenţii în practica Zilele trecute au sosit în oraşul Si­ghişoara un număr de 30 studenţi de la Institutul politehnic din Timi­şoara şi Bucureşti, pentru a face prac­tică la Fabrica de faianţă. Din partea studenţilor se vede un vădit interes pentru a-şi îmbogăţi cît mai mult cunoştinţele practice. „Sun­tem­ bucuroşi — au spus studenţii — de a putea face practică la o între­prindere nouă, dotată cu cele mai moderne utilaje“. STANCIU ŞTEFAN, coresp. Ieri cocioabă,­­ azi fabrică modernă O groapă lingă şinele de ca­le ferată, nu departe de gară, la marginea Mediaşului, cu citeva cocioabe de lemn, cu aspectul imid atelier meşte­şugăresc, aşa arăta pe vremuri fabrica de şuruburi din Me­diaş, azi fabrica „Drum nou“. In cei 24 de ani, stăpinul, fostul fabricant de piele, Karres Sa­muel, n-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale mun­citorilor, în schimb a făcut totul pentru a scoate cut mai mult profit prin ex­ploatarea nemiloasă a mun­citorilor. Muncitorii lucrau cite 10—15 ore în şir în con­diţii în care în fiecare clipă se produceau ameţeli leşinuri provocate de căldurile înăbu­şitoare, sufocante, produse de cuptoarele de la presele calde. Totul era îngrămădit intr-o singură­ încăpere: prese calde, reci, strungărie, atelierul de sculărie, de trefi­lare. Protec­ţia muncii era­ inexistentă, ca şi asistenţa medicală. Dacă aceasta este trista amintire a trecutului, actul revoluţionar de la 11 iunie 1048, înfăptuit de clasa voastră muncitoare sub conducerea P.M.R., a des­chis noi orizonturi, un nou drum, (şi aceasta se observă în denumirea dată de munci­tori fabricii). Vechea fabrică — atelier cu construcţii de lemn a fost complet transformată. S-au ridicat construcţii noi, iar ce­le vechi au fost reconstruite din temelii. Noua viaţă a în­ceput să se arate. Statul nos­tru democrat popular a alocat peste 1.500.000 lei pentru con­struirea de noi hale cum sunt: hala de inele de resort, hala pentru presele calde, atelierul de sculărie, hală de decapare, trefilare, casă de reglare a ga­zului metan, două poduri ru­lante etc. în fabrică s-a adus utilaj modern, care uşurează munca. Situaţia grea de la prese calde, care prin căldura insuportabilă punea în pericol sănătatea muncitorilor, zecile de curele care alunecau dea­supra capetelor muncitorilor din toate direcţiile, provocind deseori accidente, au dispărut. Organizarea şi sistematizarea fabricii pe baza tehnicii avan­sate, asigură spaţiul necesar pentru fiecare operaţie. Toa­te acestea erau irealizabile sub patron, pentru că singurul lut (Continuare în pag. 4-a) IMAGINI DIN VIATA FERICITA A COLECTIVIŞTILOR DIN LASLEA Brigadierul de cîmp Dop Ioan, de­corat cu „Ordinul Muncii* servind gustarea de dimineaţă împreună cu fiica sa Elena, elevă a şcolii medii, făcind actualmente practică în gos­podărie. Ing. Amlacher Eberhard, împreună cu brigadierul de cîmp Savu Cornel, urmărind la microscop rezultatele selecţiei la ovine, pentru obţinerea firelor de lină lină. Colectivistul Hetrea Petru, are o mare slăbiciune pentru nepotul său, Adrian, care vrea să devină inginer zootehnist. Iată-l răsfoind împreună cu interes o revistă. Vicepreşedintele gospodăriei, Rec­her Daniel, împreuna cu ing. Ab­lacher, discutînd rezultatele obţinute pe lo­tul experimental de grîu, tratat cu îngrăşăminte bacterie*, îngrijitorul mulgător Frat Nicolae obţine producţii de lapte deosebite de la vacile aflate în îngrijirea sa. De la vaca Doina a obţinut 6.000 kg. lapte în 300 zile. Foto : VIERI)

Next