Drum Nou, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4515-4541)
1959-07-25 / nr. 4536
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, NR. 4536 * SÎMBATĂ, 15 IULIE 1959 ★ 6 PAGINI, *0 BANI Sub conducerea partidului spre noi succese în producţie, pentru cît mai mari economii în 1959 Popas în cîteva întreprinderi sibiene... Hotăririle plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 13—14 iulie a.c au fost primite cu satisfacţie şi entuziasm în toate întreprinderile sibiene. La comitetele de partid sosesc zilnic numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri care exprimînău-şi bucuria pentru prevederile recentei plenare a C.C. al P.M.R., îşi manifestă hotărîrea de a munci cu mai multă dîrzenie pentru noi succese în producţie. In şedinţele organizaţiilor de partid şi în cele organizate pe grupe sindicale, comuniştii şi oamenii muncii fără de partid din fabricile oraşului s-au angajat să obţină economii sporite, să mărească producţia, să reducă preţul de cost al produselor şi să îmbunătăţească calitatea lor. Brigada de tineret de la secţia ţesătorie a fabricii „Partizanul Roşu“ condusă de maistrul Haupt Eduard, candidat de partid, şi Roman Ioana, membră de partid, răspunzînd grijii arătate oamenilor muncii de către partid, şi-au sporit cu încă 4.000 lei angajamentul de a da economii peste plan, prin mobilizarea de noi rezerve interne. Ei vor da pînă la sfîrșitul anului 19.000 lei economii. La uzinele „Independenţa"... In anul regimului democratpopular, uzinele metalurgice „Independenţa“ au devenit una din principalele unităţi ale ramurii constructoare de maşini. Odată cu succesele obţinute în producţie a crescut an de an nivelul de viaţă al muncitorilor şi tehnicienilor. S-au construit pentru salariaţii uzinei noi blocuri cu apartamente moderne, s-a înălţat pentru ei cel mai frumos club din oraş, s-au ridicat construcţii noi în staţiunile climaterice. A luat fiinţă un spital propriu, cantină etc. Despre toate aceste realizări şi despre faptul că salariile reale au cunoscut o creştere simţitoare cu fiecare nouă etapă parcursă, au discutat îndelung muncitorii şi toţi salariaţii uzinei „Independenţa“. Tovarăşul Nicolae Spătaru, secretarul organizaţiei de partid a uzinei, ne-a declarat : „Metalurgiştii de la uzinele „Independența“ (Continuare în pag. 3-a) RECOLTAREA ŞI TREIERISUL — SARCINĂ URGENTĂ A întrecerea îşi spune căminul Chemarea la întrecere lansată de colectiviştii din comuna Alţina, raionul Agnita în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea ţării, către toate gospodăriile agricole colective din raionul Agnita, a găsit un larg ecou şi în rândurile colectiviştilor din gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“ din oraşul Agnita. Muncind cu multă însufleţire, colectiviştii au terminat de recoltat cele 20 hectare cultivate cu orz. De curînd a început şi recoltatul griului. Colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“ s-au mai angajat ca pînă la 23 August să termine construirea unui grajd care va adăposti 100 de vaci cu lapte. Lucrările sunt deja într-un stadiu avansat. I. VULCAN, coresp. La bazele de recepţie Pentru bogata recoltă de cereale din anul acesta, bazele de recepţie din raionul Agnita au fost curăţite şi dezinfectate, iar imele din ele au fost renovate asigurindu-se astfel o conservare mai bună a cerealelor, faţă de anul trecut. In anul acesta, votarml magaziilor va fi de aproape 290 vagoane. Prima unitate socialistă care a predat datoriile către stat la baza de recepție a fost gospodăria agricolă colectivă din romana Vărd. V. ION, coresp. Muncă intensă la Şona Pe întinsele tarlale ale gospodăriei colective „Voinţa noastră“ din comuna Şona raionul Tirnăveni, munca pentru strîngerea recoltei de păioase este în toi. Sub lozinca „Nici un bob pierdut“, brigăzile de cîmp conduse de Heinerich Miss şi Wilhelm Shelerc, a combainierului Ioan Marc de la S.M.T. Boziaş, au terminat cele 67 hectare cu orz de toamnă. Producţia medie de orz la hectar este de 3.200 kg. Harnicii colectivişti din comuna Şona au trecut şi la recoltarea griului de pe cele 115 hectare, recoltare care se apropie de sfîrşit. Recolta medie la hectar este de 2.000 kg. grîu. Colectiviştii au luat toate măsurile pentru transportarea la baza de recepţie a celor 20.000 kg. grîu şi 13.000 kg. orz contractate cu statul. Paralel cu secerişul şi treierişul păioaselor, colectiviştii au intensificat lucrările de întreţinere a culturilor prăsitoare. S. BOCHIȘ, coresp. Studenţii în practica Zilele trecute au sosit în oraşul Sighişoara un număr de 30 studenţi de la Institutul politehnic din Timişoara şi Bucureşti, pentru a face practică la Fabrica de faianţă. Din partea studenţilor se vede un vădit interes pentru a-şi îmbogăţi cît mai mult cunoştinţele practice. „Suntem bucuroşi — au spus studenţii — de a putea face practică la o întreprindere nouă, dotată cu cele mai moderne utilaje“. STANCIU ŞTEFAN, coresp. Ieri cocioabă, azi fabrică modernă O groapă lingă şinele de cale ferată, nu departe de gară, la marginea Mediaşului, cu citeva cocioabe de lemn, cu aspectul imid atelier meşteşugăresc, aşa arăta pe vremuri fabrica de şuruburi din Mediaş, azi fabrica „Drum nou“. In cei 24 de ani, stăpinul, fostul fabricant de piele, Karres Samuel, n-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale muncitorilor, în schimb a făcut totul pentru a scoate cut mai mult profit prin exploatarea nemiloasă a muncitorilor. Muncitorii lucrau cite 10—15 ore în şir în condiţii în care în fiecare clipă se produceau ameţeli leşinuri provocate de căldurile înăbuşitoare, sufocante, produse de cuptoarele de la presele calde. Totul era îngrămădit intr-o singură încăpere: prese calde, reci, strungărie, atelierul de sculărie, de trefilare. Protecţia muncii era inexistentă, ca şi asistenţa medicală. Dacă aceasta este trista amintire a trecutului, actul revoluţionar de la 11 iunie 1048, înfăptuit de clasa voastră muncitoare sub conducerea P.M.R., a deschis noi orizonturi, un nou drum, (şi aceasta se observă în denumirea dată de muncitori fabricii). Vechea fabrică — atelier cu construcţii de lemn a fost complet transformată. S-au ridicat construcţii noi, iar cele vechi au fost reconstruite din temelii. Noua viaţă a început să se arate. Statul nostru democrat popular a alocat peste 1.500.000 lei pentru construirea de noi hale cum sunt: hala de inele de resort, hala pentru presele calde, atelierul de sculărie, hală de decapare, trefilare, casă de reglare a gazului metan, două poduri rulante etc. în fabrică s-a adus utilaj modern, care uşurează munca. Situaţia grea de la prese calde, care prin căldura insuportabilă punea în pericol sănătatea muncitorilor, zecile de curele care alunecau deasupra capetelor muncitorilor din toate direcţiile, provocind deseori accidente, au dispărut. Organizarea şi sistematizarea fabricii pe baza tehnicii avansate, asigură spaţiul necesar pentru fiecare operaţie. Toate acestea erau irealizabile sub patron, pentru că singurul lut (Continuare în pag. 4-a) IMAGINI DIN VIATA FERICITA A COLECTIVIŞTILOR DIN LASLEA Brigadierul de cîmp Dop Ioan, decorat cu „Ordinul Muncii* servind gustarea de dimineaţă împreună cu fiica sa Elena, elevă a şcolii medii, făcind actualmente practică în gospodărie. Ing. Amlacher Eberhard, împreună cu brigadierul de cîmp Savu Cornel, urmărind la microscop rezultatele selecţiei la ovine, pentru obţinerea firelor de lină lină. Colectivistul Hetrea Petru, are o mare slăbiciune pentru nepotul său, Adrian, care vrea să devină inginer zootehnist. Iată-l răsfoind împreună cu interes o revistă. Vicepreşedintele gospodăriei, Recher Daniel, împreuna cu ing. Ablacher, discutînd rezultatele obţinute pe lotul experimental de grîu, tratat cu îngrăşăminte bacterie*, îngrijitorul mulgător Frat Nicolae obţine producţii de lapte deosebite de la vacile aflate în îngrijirea sa. De la vaca Doina a obţinut 6.000 kg. lapte în 300 zile. Foto : VIERI)