Drum Nou, iunie 1967 (Anul 24, nr. 6970-6996)

1967-06-09 / nr. 6977

r / Nr. 6977 SA NU-ŢI FACI URECHEA TOACA! S-ar zice că tot ceea ce e menit să contribuie la practicarea unui co­merţ civilizat, îşi­ atrage implicit consensul şi aprecierea conducerilor de organizaţii comerciale. In practi­că, acest consens ia de multe ori aspecte formale, reflectînd astfel şi modul cum este apreciat, de cei vi­zaţi, ajutorul dat de organele de stat şi obşteşti. In luna ianuarie, organele Inspec­ţiei comerciale de stat, sesizate de cetăţeni, au constatat că in magazi­nul de confecţii „Braşovul", din bu­levardul Lenin, vînzătoarea Eleonora Radu, şefa de raion Emilia Şcheau şi şefa de magazin Maria Palotaş, se făceau culpabile de vînzarea unor raglane cu suprapreţ. Conducerea de atunci a O.C.L. Textile-încălţă­­minte s-a mulţumit să ia nişte mă­suri administrative lipsite de eficien­ţă şi, drept rezultat, la 31 mai s-au găsit din nou dosite, în acelaşi ma­gazin, 22 de raglane relon pentru bărbaţi. De multe ori a primit şi condu­cerea O.C.L. „Alimentara” (prin tov. Benke Geza, director coordo­nator şi Ion Petrescu, director co­mercial), avertismente din partea Inspecţiei comerciale de stat în le­gătură cu modul superficial în care sunt rezolvate recomandările acestui organ şi sesizările cetăţenilor. Con­­tinuînd să-şi facă „urechea toacă“, conducerea „Alimentara“ din Bra­şov ajunge să culeagă nişte roade foarte amare, aşa cum am găsit în ziua de 24 mai, la magazinul nr. 23 din bulevardul Lenin. In cutia de sugestii şi reclamaţii, pe care am desigilat-o, se aflau nu mai puţin de douăsprezece reclamaţii, neridi­­cate de cîteva luni de zile. Intr-o reclamaţie din luna ianuarie (!), in­ginerul Gh. Tănase, din strada Tra­­ian Grozăvescu nr. 5, arăta că, tri­­miţînd copiii să cumpere o jumă­tate kilogram de salam cu 30 de lei, au primit de la vînzătoarea Baciu Doina 470 grame de salam cu 13 lei. Pe același client, aceeași vîn­zătoare, mai încercase o dată să-l încarce la socoteală cu 9 lei. „Am lăsat salamul în magazin — încheie reclamantul — și rog ca, o dată cu răspunsul dumneavoastră, să-mi res­tituiţi şi suma plătită“. Putea să aş­tepte, clientul reclamant, mult şi bine... Chiar şi după ce a fost chemată să dea explicaţii Inspecţiei comerciale de stat, conducerea O.C.L. „Alimentara“ a trimis un răspuns evaziv, care se încheie ast­fel : „In cazul de faţă, tov. eco­nomist Luca Dumitru are sub în­drumare magazinul nr. 23 şi deci tot dînsul are sarcina de ridicare a reclamaţiilor“. Urmează semnătura, şi gata ! Cu toate că între cele douăsprezece reclamaţii mai erau încă cel puţin trei cu un conţinut tot atît de grav ca şi cel de mai sus, nu se spune nimic despre măsu­rile luate pentru ca sesizările să nu mai zacă cu lunile în cutii (nefiind vorba de un caz izolat), nici ce mă­suri au fost luate în legătură cu­ toate cazurile semnalate. Totul a fost lăsat pe seama ... posterităţii ... l în acelaşi mod s-a procedat şi cu sesizările echipei de control obştesc specializate, care a controlat unită­ţile de măcelărie din cartierul Stea­gul roşu (nr. 123, gestionar Virgil Neagoş; nr. 114, gestionar Mészáros Ştefan), unde se încarcă preţul, se doseşte marfa, carnea e tranşată în timpul vînzării, cu încetinitorul, fă­­cînd pe cumpărători să piardă foar­te multă vreme în aşteptare. Desigur, nu toate organizaţiile comerciale şi unităţile procedează la fel. în urma sesizărilor făcute de echipele de control obştesc, gestio­narul restaurantului „Poiana“, cei de la restaurantul „Rozmarin“ din Pre­deal, unitatea nr. 4 O.V.L.F., „Ali­mentara” nr. 27 şi alţii, au luat ime­diat măsuri de îndreptare. Cînd e­­chipa de control obştesc a consta­tat nereguli la restaurantul din Gara nouă, conducerea T.A.P. „Carpaţi“ a luat în aceeaşi zi măsuri de sanc­ţionare a celor vinovaţi şi de înlă­turare a posibilităţilor de repetare a aceloraşi nereguli. Nu în acelaşi fel procedează con­ducerea T.AP.L. Braşov. Echipele de control obştesc au sesizat că la bufetul „Zizin“ ospătăriţa Iacob Iu­­liana încarcă la preţ, iar gestiona­rul Cabăţ Vasile o acoperă , la bu­fetul „Panciu“ localul este prost întreţinut, iar soţia barmanului, care nu e salariată a întreprinderii, ser­veşte în locul soţului şi dă lipsă la gramaj. Dar lucrurile au fost tra­tate cu multă uşurinţă. Tot aşa a fost desconsiderată sesizarea echipe­lor de control obştesc privind abu­zurile grave găsite la restaurantul „Expres" din strada Lungă. Deşi tov. Nicolae Guţă, directorul co­­mercial al T.A.P.L., şi preşedintele comitetului sindicatului, tov. D. Oradea, ar fi trebuit să asigure aces­tui caz o dezbatere eficientă în a­­dunarea grupei sindicale, s-au mul­ţumit să minimalizeze lucrurile şi nici măcar n-au asigurat prezenţa în adunare a celor ce trebuiau să-i reprezinte. Incetăţenirea unor practici civili­zate în comerţul nostru este o sar­cină importantă, trasată de Congre­sul al IX-lea al partidului. Ar fi de dorit ca şi comitetul de partid al unităţilor din comerţ, cu sprijinul comitetului orăşenesc P.C.R., să-i cheme la răspundere pe cei ce pri­vesc cu uşurinţă sesizările organelor de control, reclamaţiile cetăţenilor. Nu este admis ca, în urma a 50 de sesizări primite de la echipele de control obştesc ale Fabricii de unelte şi scule Braşov, conducerile T.A.P.L., O.C.L. „Alimentara", I.A.P.L. „Co­fetarul", să dea numai 8 răspunsuri, la fel cum procedează şi cu sesiză­rile primite prin echipele de con­trol obştesc de la U­zina de trac­toare, Uzina de autocamioane şi altele. Şi în acest domeniu vom cîş­­tiga mult introducînd cel mai înalt simţ al răspunderii. CONST. DOBRESCU, şeful Inspecţiei comerciale de stat a regiunii Braşov DUMITRA TILICI, membru în Comitetul exe­cutiv al Consiliului local al U.G.S.R. Coliba „Haiducul“ din Poiana Braşov în urmă cu peste două săptămîni, s-au început lucrările la un local cu totul original şi atrăgător, coliba „Haiducul". El va fi plasat într-o poiană mică şi pitorească, situată pe drumul dintre hotelul Sport şi tele­feric, drum ce trece prin pădure. Această nouă unitate de alimentaţie publică, cu o capacitate de peste 60 de locuri, va avea un interior care i-ar incinta şi pe haiducii baladelor populare. Pereţii vor fi căptuşiţi cu diverse blănuri de animale, întregul mobilier şi decor va fi confecţionat în cel mai autentic şi sănătos spirit rustic, iar in mijlocul sălii se va în­­vîrti o frigare rotativă. Sperăm ca acest promiţător local să fie dat în folosinţă în toiul verii, cînd „haiducii“ sînt încă în plin sezon. Sport in Sport ■ Sport CAMPIONATUL REGIONAL DE FOTBAL S-a încheiat o nouă ediţie a cam­pionatului regional de fotbal, ediţie mai animată ca oricînd. După ce e­­tape la rînd nu se putea prefigura cîştigătoarea seriei a II-a, iată că şi titlul de campioană regională s-a decis, după două zile de la desfăşu­rarea­­ returului finalei din acest an dintre formaţiile Politehnica Braşov şi Textila Cisnădie. După cum s-a relatat în ziarul nostru, partida retur a finalei s-a întrerupt în mi­nutul 70, cînd formaţia din Cisnă­die nu a permis executarea loviturii de la 11 m., dictată de arbitrul în­Conform regulamentului de des­făşurare a campionatului regional de fotbal, retrogradează în campiona­tul orăşenesc Braşov, formaţia mul­tîlnirii. Comisia regională de fotbal, analizînd acest act de indisciplină, a hotărît descalificarea echipei Textila Cisnădie pentru atitudine nesporti­vă şi a decernat titlul de campioană regională la fotbal ediţia 1966—1967 formaţiei Politehnica Braşov, care a primit dreptul de a reprezenta re­giunea Braşov în jocurile de califi­care pentru promovarea în catego­ria C, unde va întîlni pe campioana regiunii Oltenia. Tot cu această ocazie, s-au omolo­gat şi rezultatele întregului campio­nat regional, clasamentele finale a­­rătînd astfel : mentul Braşov, iar în campionatul raional Mediaş, C.I.L. Blaj­, ŞT. PERVULESCU şi DAN VINTILA, coresp. SERIA I-A RADIO SIMBATA, 10 IUNIE PROGRAMUL I: Fragmente din o­­ratoriul „Horia“ de Alfred Mendel­sohn (versuri de Vlaicu Birna) (10,30). Succese ale muzicii uşoare (13,13). Memoria pămintului românesc. Din cuprins: Columna Traiana In Româ­nia. Prezintă prof. univ. Virgil Vătă­­şianu (17,10), ştiinţă, tehnică, fantezie (ÎS,10). Din repertoriul solistei de mu­zică populară Maria Butaciu­ (00,50). Teatru radiofonic serial : „Tănase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu. Seria a Vl-a „Pămintul" (21,05). Moment poe­­tic. Fabule celebre (22,45), progra­mul II: A­ VIII-a la concurs al for­maţiilor artistice de amatori (8,35). Fire de legendă. ..Divanul lui Ţepeş". Scenariu radiofonic de Călin Gruia (0,20). Capodopere ale literaturii: „Peer Gynt“ de H. Ibsen. Prezentare de conf. univ. dr. Ovidiu Drimba (10,30). Călătorie in istoria civilizaţiei (emi­siune pentru tineret). „Miracol în re­torism (11,15). Arii din operete inter­pretate de Nicolae Ţâranu (11,45). Or­chestra de muzică populară a Ansam­blului de cântece şi dansuri „Ciocir­­lia” (15,15). Mari cupluri ale iubirii : Tristan şi Isolda. Autorul prezentării: Romulus Vulpescu (15,30). Program oferit de soliştii Pompilia Stoian, Sacha Distel şi orchestrele dirijate de Alexandru Imre şi Bert Kaempfert (18.00). Poezia românească şi muzica. Pagini literare dedicate lui George Fitescu (18,25). Vechi melodii populare (19.30). Scriitori la microfon: Iulian Vesner (14,45), Aldo Ciccolini — In­terpret al sonatelor pentru pian de Domenico Scarlatti (23,22). CINEMA • PATRIA (telefon 1.18.18) „French-Cancan" — orele 8; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15. * BIRSA (telefon 1.23.45) „Angelica și regele" — orele 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. • POPULAR (telefon 1.40.22) „Reîn­toarcerea pe pămint" — orele 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. * TINERETULUI (telefon 1.23.63) „Cavalerul fără zale“ — orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. Miercuri și dumi­nică, orele 11, filme de desene animate pentru copii. 9 PACEA (telefon 1­48.27) „Un mar­tor in oraș" — orele 11; 15; 17; 19; 21. I DRUM NOU CITITORII ÎNTREABĂ — REDACŢIA RĂSPUNDE • Acum, în plin „sezon“ de înfru­museţare şi gospodărire a aşezărilor din mediul rural, din magazinele Coo­perativei de consum Fundata lipsesc varul şi cărămida. Sunt acestea care articole deficitare faţă de cerinţele mari, sau U.R.C.C. este deficitară la capitolul aprovizionare ? — întreabă mai mulţi locuitori ai acestei comune. Cererea fundăţenilor este pe deplin justificată. Ca atare, chiar în cursul acestei săptămâni, ne răspunde C. Mateuţ, şeful serviciului metalo-chi­­mice din cadrul U.Reg.C.C., le vom trimite necesarul de var, cărămidă și alte materiale de care au absolută nevoie.­­ In întreprinderea în care lucrez — I.M.C.M. — inspectoratul orășenesc A.D.A.S. nu are un agent care sâ se ocupe lunar de încasarea primelor de­­asigu­rare7-în­­acest caz,~otii­ trebuie să plătesc suma prescrisă în poliţă ? — ni se adresează muncitorul Petre Şelaru. Cazul nu este izolat. Suntem­ pe punctul de a definitiva sistemul În­casării acestor sume direct de la asi­guraţii care activează In astfel de întreprinderi şi instituţii. # In sfîrşit, în primăvara aceasta şi în oraşul nostru — Agnita — or­ganele cooperaţiei de consum au a­­menajat, un chioşc pentru vînzarea răcoritoarelor şi a dulciurilor. Ce fo­los însă dacă acesta stă închis. De ce atunci s-au mai cheltuit bani pentru amenajarea lui, dacă setea ne-o po­tolim tot cu apă de izvor? — întreabă Vasile Rusu şi alţi locuitori ai Ag­nitei. Chioşcul respectiv se va deschide chiar astăzi, punindu-se în vînzare un sortiment cit mai bogat şi variat de răcoritoare — ne comunică Ale­xandru Kantor de la U.Reg.C.C. • Ştiu oare tovarăşii de la Comite­tul orăşenesc pentru cultură şi artă Braşov că, de mai bine de un an, te­levizorul căminului cultural din To­­hanul Nou a dispărut ? Se spune că el s-ar afla undeva la şcoală. Unde-i este locul ? — întreabă Petre Şte­­fânescu. Intr-adevăr, ne comunică Maria Ior­­dănescu, şefa biroului sesizări a Sfa­tului popular orăşenesc Braşov, tele­vizorul a stat la şcoală şi nu la că­min. Acum s-au luat măsuri pentru reinstalarea lui definitivă în sala de festivităţi a căminului cultural. # Vom avea, sau tot nu vom avea apă potabilă în imobilul cu nr. 11­ 9 de pe strada I. Creangă din Braşov? — întreabă locatarii de aici. Aştep­tăm, poate că măcar de astă-dată I.C.Bv. se va decide să ia măsuri pentru punerea la punct a mecanis­mului de la conductă. Mă voi ocupa personal de rezolva­rea acestei probleme — ne comunică maistrul D. Golumba, de la secţia apă a întreprinderii comunale. Rubrică realizată de GH. MITREA Feisajul citadin, sursă de inspiraţie pentru cei mai tineri mînuitori ai penelului. Aspect de la o oră practică a elevilor Liceului de arte plas­tice din Braşov. Foto : O. ROATIŞ Micul public de astăzi, marele public de mîine f urmare din pag. l­a) responsabil, casieriţă, operatori, oa­meni de ordine etc., etc. Oare răs­pund ei întotdeauna cerinţelor le­gate de rolul pe care sunt chemaţi să-l îndeplinească ? Prezenţa micu­lui spectator în sală este tratată tot numai prin prizma „succesului de casă“ — cum se întîmplă de multe ori, din nefericire, în cazul spectatorilor adulţi ? Am vizionat în ultimul timp cî­teva spectacole de filme pentru copii şi tineret la cinematografele „Tineretului“ şi „Pacea“ din Bra­şov. Dacă în general se observă preocuparea de a proiecta filme in­teresante (deşi s-ar putea face mai mult şi în această direcţie, astfel încît scopul educativ să se eviden­ţieze cu mai multă pregnanţă — chiar şi numai din consultarea tit­lurilor programate), nu întotdea­una se poate vorbi de existenţa u­­nei griji faţă de micul spectator şi din alt punct de vedere. Se face totul pentru ca timpul pe care şi-l consumă acesta în sala de specta­cole să devină intr-adevăr util pen­tru el ? Acei care proiectează fil­mul, acei care vînd biletul îşi pun cu suficientă răspundere întreba­rea : cu ce se va alege acest copil în­ urma vizionării filmului? Va înţelege el aşa cum trebuie lumea de pe ecran ? Din păcate, situaţia existentă în prezent la cinematografele noa­stre nu atestă o atenţie constantă acordată acestui aspect. La cele cîteva spectacole pe care le-am vi­zionat recent lucrurile s-au desfă­şurat în modul următor. Micii şi tinerii spectatori au năvălit in sală, şi-au ocupat locurile, s-a stins lumina şi operatorii au trecut la proiecţie. Se naşte întrebarea dacă, intr-adevăr, e firesc să fie aşa ? N-ar fi şi mai firesc ca Începerea filmului în aceste cazuri să fie pre­cedată de cîteva cuvinte — pe În­ţelesul copiilor, desigur — in care să se spună ceva despre ceea ce urmează să vadă ei pe ecran, să li se indice eventual anumite sec­venţe, să li se explice anumite lu­cruri ? .Credem că suntem­ nevoiţi, vorbind despre acest lucru, să îm­părtăşim părerea cîtorva părinţi pe care i-am întîlnit însoţindu-şi co­piii la spectacole şi să susţinem cu toată convingerea că „aşa ar fi mai firesc“. Educaţia spectatorului de cinematograf se cere, în acest mod începută. Altfel peste 10 ani s-ar putea întîmplă să avem surpriza neplăcută ca să întîlnim pe vreunul dintre copiii de astăzi făcînd coadă și „luptînd“ la cinematograful „Pa­tria", să zicem, pentru un bilet la un film discutabil și prost (de ce n-am spune-o ?) ca „Angelica și re­gele", în timp ce un film bun, ca „Aventura" lui Michelangelo Anto­nioni ar rula tot la un cinemato­graf mai „de margine” ca „Pacea“ — să zicem — şi tot fără prea mare succes de casă. Şi atunci ne vom pune iar în­dreptăţită întrebare : De ce ? Şi iar o să căutăm anumite lacune in educaţia estetică a spectatorului. Trebuie încă de pe acum avut in vedere că micul public de cinema­tograf de astăzi, va fi marele pu­blic de mîine, ale cărui judecăţi şi criterii estetice nu ne pot fi stră­ine. Un mare gînditor cum a fost Charles Fourier preconiza, încă din secolul trecut, in societatea „Armo­nia“ pe care şi-o imagina, ca edu­caţia estetică a fiecărui membru al societății să înceapă chiar din co­pilărie. In zilele noastre există po­sibilități reale pentru îndeplinirea unui asemenea deziderat. Se cere însă mult respect pentru micul spectator. Mi s-a întîmplat în ziua de 21 mai la cinematograful „Ti­neretului“ să asist la o jenantă ma­nifestare a lipsei acestui respect. Spectacolul pentru „tineret şi co­pii“ de la orele 11, cu una dintre capodoperele de acest gen, filmul francez. „Animalele“ a fost pur şi simplu dat peste cap. Grăbiţi, pro­babil, la masă, operatorii şi-au zis că e suficient să le arăţi copiilor doar animalele şi cu asta, gata. Şi astfel s-a trecut la o proiecţie in viteză, sărindu-se peste o serie de secvenţe de un lirism de mare forţă, în aşa fel incit filmul, care trebuia să dureze aproape două ore, a fost terminat in nici o oră. Dau un singur exemplu. La un mo­ment dat, ecranul este traversat de un cîrd de berze. Una se loveşte în nişte fire de telegraf şi nu mai poate zbura. Perechea ei din cîrd refuză să mai zboare şi se în­toarce lingă tovarăşul său rănit. Urmau cîteva secvenţe de o mare emoţie , după repetate încercări nereuşite de a-şi determina tova­răşa rănită să zboare, cea de-a doua barză se sacrifică şi ea. Ră­­mîne alături de cea bolnavă şi ier­nează împreună cu ea. Dar copiii au fost privaţi de posibilitatea de a vedea acest lucru. Este de la sine înţeles că o astfel de prezentare a unui film nu-şi atinge scopul.. E­­xistă uneori situaţii cînd la anu­mite spectacole cinematografice a­­numiţi spectatori din sală, şi nu rareori tineri, au ieşiri străine eticii spectatorului zilelor noastre. Cauzele unor astfel de manifestări inoportune nu trebuie căutate in altă parte decit in munca ce se desfăşoară pentru educarea gustului pentru frumos al tînărului specta­tor de film. Acesta trebuie ajutat, încă de la primele lui contacte cu ecranul, prin mijloace diferenţiate în funcţie de vîrstă, să deosebească valoarea de nonvaloare, să ştie cînd un film este bun în întregime, cînd se cer formulate rezerve chiar dacă rulează cu „priză”. Şi unde se poate face mai bine acest lucru decit, pe concret, in faţa ecranului?! Este cazul să se aibă şi mai mult în ve­dere că „micul" public de astăzi, din sălile de cinematograf, este de fapt marele public de mline. Iar pentru a reliefa încă o dată res­pectul care i se cuvine acestuia nu mai trebuie să recurgem la exem­ple. Ele sunt arhicunoscute. Întreprinderea comunală Braşov str. Dorobanţilor nr. 4, telefon 1.37.70 ANGAJEAZA URGENT: — casieri încasatori pentru punctele de parcare automato, cu încadrarea de 3,40 lei/oră — electricieni forţă şi întreţinere categ. 7 şi 8 pentru ali­mentarea cu apă Poiana Braşov — fierar întreţinere categ. 8 De asemenea, angajează pe bază de concurs, ce se va ţine în ziua de 22 iunie 1967, orele 8 : — maiştri horticoli — conducător subunitate Predeal — tehnician I la subunitatea Codlea — contabil I la subunitatea Zărneşti Cei interesaţi vor depune la sediul întreprinderii, serviciul perso­­nal-învăţămînt, cererea şi actele necesare, conform legislaţiei în vigoare. 343 Uzina „Automecanica“ Mediaş anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri: • 1 maistru principal prelucrarea metalelor prin aşchiere ■ 1 maistru principal construcţii metalice şi sudură ■ 4 maiştri construcţii metalice şi sudură IB 1 maistru prelucrarea metalelor prin aşchiere H 2 maiştri sculer matriţei Bh 1 maistru protejator metale cu straturi nemetalice (vopsitor industrial) Concursul va avea loc la data de 20 iulie 1967 la sediul uzinei. Concurenţii vor depune cererile însoţite de actele prevăzu­te de regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de maiștri, conform normativelor în vigoare, pînă la data de 1 iulie 1967, la serviciul personal. 346 Pag. 9 Liceul agricol Blaj primeşte la concursul de admitere din 17—27 iunie a.c., elevi absolvenţi ai şcolilor generale de 8-7 ani în vîrstă de pînă la 18 ani, din toate regiunile ţării. Specialităţile la care se ţine concursul sînt : — protecţia plantelor — horticultură­­— contabilitate şi merceologie agricolă înscrierile se pot face pini în ziua de 16 iunie a.c. Informaţii suplimentare, la sediul liceului, Piaţa Republicii nr. 3, Blaj, telefon 223. 330 Liceul industrial pentru construcţii de maşini Braşov str. Turnului nr. 3, telefon 1.49.79 face înscrieri pentru concursul de admitere în anul I la specialităţile : — automobile şi tractoare — o clasă — tehnologia construcţiilor de maşini — două clase — maşini şi aparate electrice — o clasă înscrierile se fac zilnic în perioada 1—16 iunie 1967, după un program afişat la secretariatul şcolii. Candidaţii pot fi din orice regiune. Informaţii suplimentare se dau la secretariatul şcolii. 351 Agenţia O.N.T. Braşov angajează : — revizor de gestiune la Agenţia Braşov — şef filială O.N.T. Predeal — organizator turism la Filiala Predeal — organizator turism la Filiala Făgăraş Cererile şi actele de angajare se vor prezenta la biroul personal al Agenţiei O.N.T. Braşov, B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 15, telefon 1.13.99. 331 Şcoala profesională de construcţii din cadrul Grupului şcolar al Trustului 5 Braşov Oraşul Săcele, B-dul 8 Mai nr. 17, telefon 16 Anunţă concursul de admitere pentru anul 1 în anul şcolar 1967—1968 la următoarele meserii şi şcoli, unde vor urma cursurile : DE 2 ANI DE 3 ANI instalator tehnico-sanitare oraşul Săcele instalator pentru instalaţii de ventilaţii oraşul Săcele lăcătuş pentru utilaje de construcţii oraşul Săcele Sibiu şi Tg. Jiu instalator încălziri centrale mozaicar-faianţar montator prefabricate electricieni pentru construcţii strungar sudor operator prefabricate ceramist, ceramică brută lăcătuş industria ceramicii şi­­ prefabricatelor laborant pentru materiale de construcţii izolator în construcţii Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu şi Turda „Electroprecizie“­­Săcele şi „Hidromecanica“ Braşov Fieni şi Zărneşti Roman Roman Jimbolia şi Turda Turda Bucureşti Concursul de admitere va avea loc intre 1—10 iulie 1967 în localul şcolii, la următoarele materii: Limba română — scris şi oral Matematică — scris şi oral Se pot prezenta candidaţi absolvenţi ai şcolii generale, pini la vîrstă de 18 ani împliniţi la 31 decembrie 1967. înscrierile se fac începînd cu data de 1 iunie 1967 pînă la 1 iulie 1967, pe baza următoarelor acte : — Cerere de înscriere — Certificat de naştere (copie) — Certificat de absolvire a şcolii generale (original) — Buletin de analiza sîngelui efectuat cu maximum 3 săp­­tămîni înainte de concurs — Rezultatul examenului radiologie pulmonar — Adeverinţă de sănătate eliberată de policlinică, numai pentru candidaţii din mediu urban. Şcolarizarea se face în mod gratuit, asigurînd cazare, hrană, echi­pament şi rechizite şcolare. După terminarea şcolii se asigură tu­turor absolvenţilor repartizarea în producţie. 288 — dulgher — zidar construcţii oraşul Săcele oraşul Săcele şi Sibiu Liceul agricol din Sibiu str. Banatului nr. 2 primește înscrieri pentru concursul de admitere în perioada 1-16 iunie a.c., la specialităţile : ♦ veterinară ♦ zootehnie O contabilitate și merceologie agricolă ■O mecanică agricolă ♦ cadastru și organizarea teritoriului Pe lingă actele necesare cerute la toate şcolile medii se cere şi certificatul medical din care să rezulte că elevul este apt pen­tru a urma specialitatea respectivă. Examenele se ţin între 17—27 iunie a.c., la limba română şi matematică (scris şi oral). Durata şcolii este de 5 ani, cu excepţia contabilităţii, care este de 4 ani, absolvenţii putînd să lucreze imediat în producţie sau să continue studiile în învăţămîntul superior. Elevii cu re­zultate foarte bune la învăţătură vor primi burse de stat. Informaţii suplimentare se primesc d® la secretariatul şcolii, din str. Banatului nr. 2, telefon 1.40.37 — Sibiu. 349 4

Next