Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)

1970-07-10 / nr. 7933

p «4 • irzuzi nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7933 Vineri, 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-vii ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R. In zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii or­ganizării producţiei şi a muncii în agri­cultură şi proiectul Legii privind răspun­derea conducerilor organizaţiilor socia­liste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi func­ţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socia­liste România, cu îmbunătăţirile rezul­tate din discuţia publică şi din dezbate­rile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pen­tru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu pri­vire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efec­telor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotârîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidu­lui Comunist Român. (Hotârîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre acti­vitatea pe plan internaţional desfăşu­rată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele de­legaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, pre­şedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceas­ta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de poziti­ve schimburile de delegaţii şi convorbi­rile pe care Partidul Comunist Român (Continuare în pagina a 3-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoa­ră o muncă­ intensă pentru lichi­darea urm­ărilor inundaţiilor ca­tastrofale care au lovit atît de greu ţara, noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de­ zi a ple­narei figurează probleme ce pri­vesc atît activitatea internă cit şi externă a partidului şi statu­lui nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele inter­naţionale.­­ Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru în­tărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor anti­imperialiste, pentru transpu­nerea în fapt a politicii de coexis­tenţă paşnică, de dezvoltare a co­laborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială ,• constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionând cu fermitate pentr­u re­zolvarea gravelor probleme pro­vocate de inundaţii, pentru asigu­rarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au des­făşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional. înainte de a mă­ referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să in­formez Comitetul Central, parti­dul şi întregul popor asupra fe­lului cum se înfăptuiesc sarcini­le planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producţia glo­bală industrială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969 vo­lumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşin­­du-se ritmul prevăzut, pentru a­­cest an. De asemenea, se înfăp­tuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii produc­ţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. în ce priveş­te investiţiile, din planul anual s-a realizat: 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pentru îndepli­nirea în întregime a programului stabilit. în domeniul comerţului exterior, planul de export pe pri­mele şase luni a fost depăşit, rea­­lizîndu-se o creştere de cca. 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni in înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele stat rodul muncii intense depuse de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, de conduce­rile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele cen­trale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezul­tate demonstrează că organele şi organizaţiile de partid îşi înde­plinesc tot mai bine rolul orga­nizator şi conducător în econo­mie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inundaţiilor, su­te de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comite­tului Central din martie, s-a des­făşurat o muncă intensa pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost execu­tate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşă­minte, şi, dacă nu ar fi intervenit, inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hec­tare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit, de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru remsămînţarea suprafeţelor cala­mitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recol­ta la cerealele de vară va asigu­ra în mod corespunzător aprovi­zionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi în­ceput şi recoltele obţinute sunt mulţumitoare, şi în judeţe unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Stat, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă in general bine ; umi­ditatea este mai mult decît sufi­cientă, şi avînd în vedere că şi vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de­ toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea a­­vem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în a­­ceastă perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deo­sebită atenţie aprovizionării popu­laţiei, ceea ce s-a reflectat în fap­tul că piaţa a fost mai bine apro­vizionată cu produse agroaliimen­­tare, îndeosebi cu legume. Volu­mul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezulta­tele generale obţinute în econo­mie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat, pe întregul an, asigurînd astfel o îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 şi creînd o puternică bază de ple­care pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioa­dă în activitatea noastră econo­mică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovi­zionarea tehnico-materială, asigu­rarea documentaţiilor şi a proiec­telor pentru investiţii, desfăşura­rea cooperării între diferite între­prinderi ; s-au evidenţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbună­tăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezul­tate superioare a mijloacelor ma­teriale şi­­ financiare, pentru creş­terea rentabilităţii activităţii eco­nomice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea pro­ducţiei industriale, ridicarea pro- , ductivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşte­rea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîn­­tul la plenară s-au referit la fap­tul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimen­tat angajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au rea­lizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus; aceasta a­­rată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde sîntem interesaţi, un­de avem nevoie de astfel de pro­duse — "'sunt încă mari şi va tre­bui să depunem eforturi susţinu­te pentru punerea lor în valoare! Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune, avem întreprinderi unde se pro­duc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu stat folosite cu randamentul ma­xim. Subliniind rezultatele bune ob­ţinute în economie, trebuie să a­­rătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate — şi se impune ca în perioada următoare să intensificăm efortu­rile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decit cea sta­bilită prin angajamentele supli­mentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne con­centrăm forţele. Ministerele, cen­tralele industriale şi întreprinde­rile trebuie să ia măsuri mai ho­­tărîte pentru eliminarea neajun­surilor manifestate, pentru pune­rea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune e­­conomia noastră. D­upă cum aţi văzut din infor­marea prezentată, pagubele prici­nuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrea­ză nici acum la întreaga lor ca­pacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi ma­teriale, în agricultură se mai gă­sesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situaţie deosebi­tă impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este nece­sar să se asigure ca toate între­prinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economisire a mate­riilor prime şi materialelor în ve­derea recuperării în cea mai ma­re parte a pierderilor suferite. în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile­­ Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de produc­ţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbună­tăţirile aduse, există încă mari re­zerve. De aceea trebuie­­să ne preocupăm să obţinem încă în a­­cest an progrese reale în reduce­rea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organiza­ţiile economice centrale să înfăp­tuiască cu fermitate hotârîrea Co­mitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de pro­ducţie al acestui an în toate sec­toarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigu­răm folosirea mai intensivă a ca­pacităţilor de producţie, incit pî­­nă la sfîrşitul anului să recupe­răm la întregime pierderile sufe­rite în industrie, şi să dăm peste plan­ o producţie de circa 5 mi­liarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească preocuparea pentru ridicarea ca­lităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării pro­ducţiei şi a muncii, asigurînd ast­fel ridicarea productivităţii mun­cii, creşterea rapidă a eficienţei economice. , O mare atenţie trebuie acorda­tă realizării în întregime a pla­nului de investiţii, punerii în pro­ducţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune con­­diţiuni a planului pe acest an, cît şi o bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd în vedere că în u­­nele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comite­tele judeţene de partid să ia toa­te măsurile necesare pentru rea­lizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folo­sim posibilităţile existente de a suplimenta planul cu unele in­vestiţii în acest an, pentru a uşu­ra astfel realizarea sarcinilor foar­te mari pe care le avem în 1976 De aceea, rog atît conducerile mi­nisterelor cît şi pe primii secre­tari, pe toţi membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenţie realizării planului de in­vestiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi, în agricultură. Unind seama de situația creată, este necesar să a­­sigurăm cît mai rapid, atît reîn­­sămînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele­ cît şi în­­sămînţarea, după strîngerea re­coltelor de păioase, a unor supra­feţe cît mai mari cu porumb, le­gume şi culturi furajere ; aceasta va permite recuperarea pierderi­lor provocate de inundaţii. Tre­buie să luăm toate măsurile pen­tru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenţia a­ (Coi­tim­or d­in pagina a 2-a) CU PRIVI LA INUNDAŢIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN, LA MASURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂŢI Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a exa­minat problemele legate de ca­lamităţile naturale din primă­vara acestui an, cauzate de inun­daţiile fără precedent care au a­­fectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase o­­raşe şi sate,­­întreprinderi indus­triale, şantiere de construcţii, u­­nităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole culti­vate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitet­ul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încer­cări pentru poporul nostru, mă­surile luate pentru salvarea avu­tului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pentru sprijini­rea populaţiei sinistrate, înlătura­rea urmărilor calamităţilor şi nor­malizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliu­lui de Stat, la mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi amenin­ţate de ape, măsurile concrete stabilite c­u acest prilej, vasta ac­tivitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de par­tid, de stat şi obşteşti pe plan tocal au asigurat mobilizarea u­­nor uriaşe mijloace materiale şi forţe umane pentru apărarea îm­potriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă a­­preciere dîrzeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa munci­toare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — au răspuns chemă­rii partidului, înfruntând forţele dezlănţuite ale naturii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greu­tăţile şi a asigura salvarea avu­tului naţiunii noastre socialiste. Se bucură de preţuirea unani­mă a poporului activitatea neobo­sită, pătrunsă de spiritul unei înalte conştiinţe şi responsabili­tăţi politice, desfăşurată de co­mitetele de partid judeţene, mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale, de organizaţiile de bază şi între­­gul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru a­­părarea împotriva revărsărilor de ape şi înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidenţiate eforturile neprecupeţite ale minunatului nostru tineret •— vlăstar viguros al poporului —• ale maselor largi ale femeilor din întreaga ţară, ca­re au adus o uriaşă contribuţie la înfrîngerea stihiilor naturii şi la intrarea în normal a vieţii so­ciale. Armata patriei noastre, făcând dovada unui fierbinte patriotism, a fermităţii, dăruirii şi spiritului de sacrificiu în acţiune, şi-a făcut pe deplin şi în mod exerp­ntar dato­ria în salvarea bunurilor şi a vieţilor omeneşti, cîştigîndu-şi re­cunoştinţa şi preţuirea întregii ţări, alături de armată, au dat pilde de curaj şi eroism gărzile patriotice şi unităţile de pregă­­tire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfăşurate sub con­ducerea partidului, a fost po­sibil să fie preîntîmpinate distru­geri materiale şi pierderi ţie vieţi omeneşti încă şi mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării şi rîurilor interioare, să se asigure desfăşurarea normală a vieţii economice şi sociale. S-a demon­strat astfel încă o dată, şi cu o deosebită forţă, indestructibila unitate dintre partid şi popor, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Par­tidului Comunist Român, că el urmează şi înfăptuieşte cu fermi­tate şi neţărmurită încredere li­nia partidului, într-o atmosferă de înaltă soli­daritate socialistă, populaţia în­tregii ţări s-a aflat alături de oa­menii muncii din judeţele cala­mitate, sprijinul său constituind un ajutor de preţ la refacerea gospodăriilor sinistrate. în condiţiile acestor dramatice evenimente, s-au manifestat cu toată forţa vitalitatea orînduirii noastre socialiste, capacitatea ei de a face faţă oricăror greutăţi, minunatele virtuţi morale ale na­ţiunii noastre socialiste, coeziu­nea ei social-politică, prietenia trainică şi unitatea monolitică a poporului român şi naţionalităţi­lor conlocuitoare, hotârîrea lor neclintită de a-şi apăra cuceri­rile dobîndite, de a păşi viguros înainte, sub conducerea partidu­lui comunist, pe drumul ce l-au ales, drumul socialismului şi co­munismului. Plenara dă o înaltă preţuire ac­tivităţii neobosite, eforturilor susţinute ale oamenilor muncii pentru refacerea întreprinderilor industriale, unităţilor agricole, căilor de comunicaţii, locuinţelor şi edificiilor social-culturale lo­vite de calamităţi. Totodată, ple­nara apreciază în mod deosebit iniţiativa oamenilor muncii din întreaga ţară de a livra peste plan cantităţi sporite de produse necesare economiei naţionale, ex­portului, aprovizionării popu­laţiei. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, ţărănimea cooperatistă, populaţia întregii ţări să răspundă cu elan acestei iniţiative, să dezvolte larg întrecerea socialistă, munca pa­triotică pentru a da ţării produse tot mai multe, a spori necontenit avuţia naţională. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează calde mulţumiri clasei muncitoare, ţă­­rănim­ii, intelectualităţii, oameni­lor muncii de toate naţionalită­ţile, bărbaţilor şi femeilor, vîrst­­nicilor şi tinerilor, bravilor mili­tari ai forţelor noastre armate, membrilor gărzilor patriotice şi ai formaţiilor de pregătire mili­tară a tineretului, activiştilor de partid, de stat, ai Uniunii Tine­retului Comunist şi sindicatelor, tuturor celor care, cu hotărâre şi neînfricare, au înfruntat urgia a­­pelor, nu precupeţesc eforturile (Continuare in pag. a 3-a) Furaje pentru unităţile din zonele calamitate Pe păşunea model de la Vlă­­deni se desfăşoară o susţinută activitate la recoltatul finului din parcelele rezervate special pen­tru coasă. Pînă ieri, întreaga su­prafaţă de 50 ha. a fost cosită, iar pe 15 ha. finul a fost ridicat pe suporţi. Tot ieri, o echipă formată din 35 de oameni, con­dusă de tehnicianul Schindler Heinrich, a lucrat la uscatul finu­lui şi la depozitarea lui în sire. întreaga producţie de fîn provenită de pe această pă­şune, care în medie se ridică la circa 2000 kg. la ha., este desti­nată unitărilor agricole din zone­le calamitate. ZILE DE MUNCĂ INTENSĂ PE OGOARE Infrîngînd greutăţile, asigură o recoltă bogată Despre activitatea desfăşurată de cooperatorii din Lisa la însă­­mînţări şi întreţinerea culturilor se pot spune multe cuvinte de laudă. Invingînd o serie de greu­tăţi, ei au reuşit să însămînţeze la timp şi în bune condiţii suite de hectare cu diferite culturi agri­cole. Numai cu cartofi au plantat o suprafaţă de 530 hectare, coope­rativa lor situîndu-se pe locul III în judeţ, după Săcele şi Recea. Praşilele I şi II, de asemenea, au fost executate la timp, buruienile fiind distruse pe unele suprafeţe prin smulgere cu mina, în prezent se lucrează intens la praşila a IlI-a. Lăudabilă este iniţiativa cooperatorilor Ion Greavu, Ion Năitănăilă, Ana Cîrstea, Silvia Greavu, Ion Cismaş, Gheorghe Milea şi a altora care au solicitat conducerii cooperativei ca pe te­renurile cu umiditate ridicată, unde nu pot intra tractoarele da­torită condiţiilor climaterice (din săptămînile anterioare) să li se încredinţeze o suprafaţă de 280 de hectare pentru a efectua cu a­­telajele şi manual toate lucrările, începînd de la plantat pînă la re­coltat. Oamenii s-au achitat şi se achită conştiincios de sarcinile asumate. Cartofii plantaţi şi pră­şiţi la timp se­ dezvoltă viguros şi pe aceste terenuri. Dar iată că, la un moment dat, cînd oamenii luptau pentru dis­trugerea buruienilor, s-a declan­şat rapid un puternic atac al gîn­­dacului din Colorado. Preşedin­tele Ion Soare şi inginerul-şef Tă­­nase Fărcaş au solicitat sprijin de la centrul de protecţia plante­lor din Făgăraş. A doua zi, la Lisa a fost trimis un avion utili­tar cu ajutorul căruia s-a efectuat un tratament pe întreaga supra­faţă atacată de larve. Porţiunile de sub reţelele de înaltă tensiu­ne şi colţurile de tarlale au fost tratate cu mijloace locale. între timp, a apărut un alt dij­­muitor, mana. Şi împotriva aces­tuia s-au luat măsuri, tratîndu-se suprafaţa afectată. A început secerişul! Ieri, la C.A.P. Hoghiz, într-o tarla de 40 hectare de orz au intrat 8 combine. Producţia este cu cir­ca 800 kg. mai mare la hectar decât cea planificată. Foto : I. BRAGHEŞ Scumpi la melasă şi ieftini la... pagubă Este binecunoscută importanţa pe care o are melasa în prepa­rarea furajelor. Cu toate aces­tea, unele conduceri de coope­rative nu prea pun mare preţ pe ea. Drept dovadă stă faptul că C.A.P. din Lovnic, Racoş, Jimbor, Cuciulata, Cristian, Felmer, Pâ­rău, Cincul, Grînari, Beia şi Be­­clean nu şi-au ridicat la timp cantităţile repartizate. Dreptul de a transporta acest produs în unitate a expirat odată cu pri­mul semestru, cooperativele res­pective pierzînd astfel un furaj preţios şi puţin costisitor. Ar fi de dorit ca pe viitor consiliile de conducere respective să dea do­vadă de mai multă chibzuință și să nu se mai scumpească la melasă, ieftinindu-se la... pagu­bă.

Next