Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)
1970-11-25 / nr. 8050
orx Wud.... ale i-uni nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 805^ Miercuri, 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţăfi! CENTRALA INDUSTRIALĂ -UNITATE ECONOMICĂ, NU UN SIMPLU SUMUM de Întreprinderi Centralele industriale, combinatele, grupurile de fabrici au fost concepute ca mari unităţi economice de sine stătătoare, care-şi desfăşoară activitatea pe bază de gestiune economică proprie. Atingerea acestui deziderat presupune — pe de o parte — preluarea de la direcţiile generale — fostele foruri tutelare —a o serie de atribuţii de coordonare a activităţii unităţilor componente, iar pe de altă parte concentrarea la nivel de centrală a unora dintre principalele sarcini ale fostelor servicii funcţionale din întreprinderi, cu alte cuvinte — concentrarea tuturor pîrghiilor de sporire a eficienţei în mîna centralelor industriale. Aceasta, fireşte printr-o îmbinare permanentă a conducerii centralizate a economiei de către stat cu independenţa economico-operativă a centralelor industriale. Ce s-a întreprins — în anul care a trecut de la înfiinţarea celor 10 centrale industriale braşovene — pentru înfăptuirea celor preconizate ? De la bun început trebuie să consemnăm că toate centralele ce îşi au reşedinţa pe teritoriul judeţului nostru — spre deosebire de fostele direcţii generale — îşi desfăşoară activitatea ca personalităţi juridice, organizate după principiile gestiuniieconomice proprii. Astfel ele sunt direct interesate în sporirea eficienţei, în gospodărirea judicioasă a tuturor mijloacelor tehnice, materiale şi băneşti, în îndeplinirea exemplară a prevederilor planului la toţi indicatorii , de gradul de realizare a acestora depinzînd şi mărimea veniturilor salariaţilor centralelor. Ca urmare, în locul verigilor intermediare au fost create unităţi economice puternice, care coordonează în mod efectiv activitatea de aprovizionare, producţie, desfacere, cercetare etc. Un prim pas s-a făcut în acest sens prin concentrarea la nivel de centrare a atribuţiilor de cercetare şi proiectare, aprovizionare-desfacere, investiţii, organizare, contabilitate etc. Paralel, s-au lărgit competenţele centralelor — faţă de cele anterioare ale întreprinderilor — în gestionarea fondurilor, în aprobarea anumitor cheltuieli şi stimulente. In felul acesta s-au obţinut numeroase avantaje : începînd de la înlăturarea paralelismelor în cercetare, aprovizionare, organizare etc. şi terminînd cu adîncirea specializării în coordonarea activităţilor pe întreprinderi atît în producţie cit şi în activitatea serviciilor funcţionale. Rezultatele dobîndite de marea majoritate a centralelor braşovene în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan confirmă întru totul eficacitatea acestor măsuri. Cu toate aceste rezultate incontestabile — şi care justifică întru totul viabilitatea noilor organisme economice — în relaţia dintre întreprindere-centrală-minister se mai menţin încă o serie de forme, practici depăşite, neeficiente. Centralele în primul rînd acţionează încă lent, în preluarea atribuţiilor lor de personalităţi juridice, de gestionare efectivă a fondurilor tuturor întreprinderilor componente. Acest lucru se constată în primul rînd la centralele care au în componenţa lor întreprinderi cu gestiune economică proprie, unde acum, după un an şi jumătate de existenţă, conducerile întreprinderilor componente îşi menţin aproape toate atribuţiile anterioare, centrala apărînd astfel ca verigă intermediară de transmiţătoare de sarcini şi colectoare de date. Este foarte adevărat că această întîrziere a preluării atribuţiilor se datoreşte în multe cazuri ministerelor care continuă să menţină o serie de metode din arsenalul învechit al tutelei mărunte. Aşa se explică volumul încă ridicat al deplasărilor la Bucureşti, unde unele ministere — M.I.L., M.I.A., M.I.C.M. ş.a. — obişnuiesc să cheme atît conducerile, centralelor cît şi cele ale întreprinderilor, pentru probleme uneori destul de mărunte. Credem că ministerele ar trebui să se obişnuiască să ţină legătura doar cu conducerile centralelor, iar întreprinderile să fie lăsate să se ocupe mai mult de conducerea efectivă a producţiei. Astfel, s-ar face economii atît la fondurile de deplasare, cît şi de timp şi s-ar întări responsabilitatea centralelor faţă de rezultatele economice ale tuturor unităţilor componente. In acelaşi scop, credem că ar fi utilă urmărirea doar la nivel de centrale a întocmirii şi realizării sarcinilor de plan pe linie statistică, bancară şi de minister, lăsînd la latitudinea conducerilor acestora încadrarea în prevederile globale. De altfel, există şi instrucţiuni prin care se acordă drepturi centralelor pentru modificarea — în anumite limite — a sarcinilor de plan în întreprinderile respective. Contrar acestor prevederi, la Grupul de fabrici de produse refractare, de pildă, M.I.M. invită conducerea centralei spre a obţine avizul ministerului pentru orice modificări de plan intervenite pe parcurs. Oare nu ar fi mai eficient ca toate aceste probleme să fie rezolvate Marin STOIANOVICI, activist în secţia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.I. 650 tone oţel peste prevederile planului Cifra de mai sus reprezintă cantitatea de oţel obţinută suplimentar in acest an de trei oţelării braşovene: cea de la uzina „Tractorul", cea de la Uzina de autocamioane şi cea de la uzina „Hidromecanica". Oţelării braşoveni au asigurat depăşirea sarcinilor planificate prin creşterea indicilor de folosire a cuptoarelor, a suprafeţelor de producţie şi a oţelului lichid. Cantitatea de oţel elaborată suplimentar echivalează, de exemplu, cu metalul necesar pentru producţia a circa 200 de tractoare. V//W/////////W/OT/W////////////«/«. Ca';-'3 0.?,pm^p 9U v (Continuare în pag. a 3-a) i Hinni IHIBIBIKI HIBIHIS Industria judeţului Braşov a realizat planul pe 11 luni In aceste zile industria judeţului Braşov a înregistrat un nou succes de prestigiu in îndeplinirea planului şi angajamentelor. A fost realizat cu 5 zile mai devreme planul producţiei industriale pe 11 luni. Succesul ca atare relevă energia creatoare cu care colectivele din întreprinderi, în frunte cu comuniştii, muncesc pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai mare la depăşirea substanţială a angajamentului înscris in Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid. La îndeplinirea înainte de termen a planului pe 11 luni şi-au adus o contribuţie deosebită uzina „Tractorul", Combinatul chimic Făgăraş, fabrica „Răsăritul", U.P.R.U.C., Făgăraş, I.P.E.C. Braşov, Uzina mecanică de material rulant, Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav, Fabrica de tricotaje, întreprinderile industriei locale etc. îndeplinirea înainte de termen a planului a creat premise pentru realizarea pînă la finele lunii noiembrie a unei producţii suplimentare în valoare de peste 600 milioane lei. 11 a I ■ I a 11 ■ Salamfa 11 __________ . ///////////////////////////////////////////' I ÎNAINTE DE TERMEN Constructorii care au dat cu 6 luni mai devreme în folosinţă o nouă hală de producţie la întreprinderea de unelte şi scule din Braşov lucrează intens la noi obiective prevăzute în planul de dezvoltare. După cum ne informează ing. Constantin Gheorghe, directorul fabricii, aici se află în construcţie o formă modernă, un sector de tratament termic, o hală de prelucrare, o centrală termică şi alte lucrări pentru care s-a investit suma de 81 milioane lei. Prin intrarea în funcţiune a acestor obiective, producţia fabricii în anul viitor va creşte de peste două ori. //////////O//////////////////////////////. Cititorului contrariat de abordarea unui asemenea subiect tocmai acum în preajma anotimpului alb, cind gerul va ţine copiii mai mult în casă la căldură, îi amintim un străvechi aforism potrivit căruia e înţelept „să-ţi faci vara sanie şi iarna căruţă''. Dar, raţiunile acestei teme nu se întemeiază doar pe logica unui proverb de demult, ci decurg în primul rînd din natura vieţii citadine actuale. Ca orice fenomen în dezvoltare, civilizaţia urbană conţine pe lingă nenumărate avantaje o serie de aspecte contradictorii. Cunoscute şi prevenite la timp ele pot fi anihilate. Dacă sunt neglijate pot degenera în adevărate malformaţii. Concentrarea locuinţelor pe verticală, însoţită de un complex întreg de norme de conduită fără de care convieţuirea in blocuri ar fi aproape imposibilă, îngrădeşte personalitatea expansivă a copilului, îi creează nenumărate frîne. Pereţii, palierul, scările, vecinii din dreapta, din stingă, de deasupra sau de dedesubt, exercită continuu o adevărată presiune asupra lui, solicitîndu-i în permanenţă autocontrolul. In mod reflex caută să se refugieze afară, să scape cît mai mult timp posibil din acest univers încorsetat. Dar nici aici nu poate zburda în voie. Strada cu trafic intens, locuinţele din jur, adulţii care vor să se odihnească solicită alte frîne, cer alte reguli de comportament. „Bine, bine, vor zice unii, dar au locurile de joacă, platformele de joc prevăzute in toate complexele de locuinţe, amenajate şi dotate cu instalaţii corespunzătoare". Or, tocmai aici se încurcă lucrurile. Şi ca să nu rămînă încurcate, iată un pasaj din monografia „Procesul de urbanizare în România, zona Braşov" unde este înfăţişată starea locurilor de joacă pentru copiii domiciliaţi în cartierul Steagul roşu . „Cei mai mulţi dintre şcolarii mici obiectează în mod critic că nimeni nu s-a gîndit şi la ei să le aducă măcar o grămadă de nisip în faţa blocului, că nu li s-a rezervat loc unde să poată alerga înzestrarea extrem de sărăcăcioasă a preajmei în privinţa înlesnirilor de joc pentru copii, cele cîteva amenajări aproape exclusive pentru preşcolari — roată, leagăn, tobogan rareori unele bare pentru gimnastică şi cîţiva stîlpi de căţărat - rămîn insuficiente. Lipsa totală a unor elemente naturale (apă, lut, pietriş, nisip, vreascuri, teren variat, locuri de ascunziş), este exprimată în toate regre JOACA COPIILOR un lucru cu care nu ne putem juca rele şi relatările copiilor". Cum se repercutează absenţa totală sau slaba înzestrare a locurilor de joacă asupra comportării copiilor ? Răspunsul l-au dat tot autorii studiului amintit. Ei au constatat la şcolarii mici şi mijlocii din cartier preocupări exclusiv sedentare. Printre acestea apare cu o deosebită frecvenţă jocul de cărţi, diferite jocuri de noroc „aruncarea la linie" care atrag mai mult prin tentaţia ciştigului decit prin caracterul acţiunii. Jocurile de mişcare şi mai ales cele cu mingea permit formarea unor grupuri dominate de copiii cei mai impulsivi, recalcitranţi şi brutali, refractari la orice disciplină. Unde poate ajunge un copil de 12—14 ani care se dă în vînt după jocul de cărţi cu bani, chiar dacă miza este minimă ? îşi poate imagina fiecare. Ştefan POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ie Retuş final la complexul turistic (hotel, bar, restaurant), care se va da curînd în folosință lingă telefericul din Poiana Braşov. H.C.M. -151 OFERĂ Stimulente operative pentru sporirea eficienţei Convorbire cu ANTON CIOBANU, contabil şef la uzina „Tractorul" . Acum cîteva luni uzina dv. a fost criticată în coloanele ziarului „Drum nou" pentru faptul că tărăgănează aplicarea prevederilor H.C.M.-151, în acordarea de stimulente materiale pentru fapte deosebite şi în special pentru economiile de materii prime şi materiale. Ce aţi întreprins pentru lichidarea acestui neajuns ? — De altfel v-am spus încă de atunci că sîntem în pregătire să acordăm stimulente. Au întîrziat însă instrucţiunile de aplicare, în prezent sîntem în măsură să vă prezentăm un prim bilanţ al aplicării prevederilor H.C.M. 151. Astfel, pentru stimularea unor fapte deosebite am acordat prime excepţionale ce însumează peste 600.000 lei, prime pentru economii de materii prime şi materiale în valoare de peste 100.000 lei şi prime pentru economii de forţă de muncă de cca. 5.000 lei^ — Sînt întreprinderi care întîrzie şi în prezent să utilizeze pîrghiile de cointeresare materială, motivînd că legislaţia în vigoare nu stabileşte cu exactitate pentru ce fapte sau ce economii anume se pot acorda prime excepţionale, cum pot fi evidenţiate şi justificate economiile realizate. Dv. nu aveţi asemenea neclarităţi ? — Unele neclarite.',xină, insă nu de natură să constituie un motiv pentru reţineri în aplicarea prevederilor H.C.M.151. Instrucţiunile de aplicare pred- Convorbire consemnată de Z. FORT (Continuare în pagina a 2*a) Controlul electronic al bilelor de rulmenţi garantează calitatea producţiei la uzina „Rulmentul". Foto : GH. BANUTA 1H CUPRINSUL ZIARULUI ♦ Din viaţa culturală (pag. a 2-a) ♦ ONU. Dezbateri asupra aşa-numitei „probleme coreene"^ ♦ Lucrările Congresului Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (pag. a 4-a) . CENTRE DE CALCUL LA BRAŞOV ŞI PITEŞTI Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre înfiinţarea de centre de calcul teritoriale la Braşov şi Piteşti. Noile unităţi vor fi dotate cu sisteme electronice de calcul şi vor avea ca obiect prestarea de servicii de calcul şi de prelucrare a datelor. Ele vor efectua astfel de lucrări pentru un număr important de întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Argeş şi din judeţele învecinate. Noile centre de calcul teritoriale, în colaborare cu specialiştii unităţilor economice, se vor ocupa de introducerea sistemelor informatice în conducerea producţiei, acţionînd totodată pentru realizarea cu ajutorul calculatoarelor electronice a conducerii gestiunii complete a cîtorva din principalele întreprinderi din raza lor de activitate, în vederea extinderii tehnicii moderne de calcul în economie. Hotărîrea Consiliului de Miniştri se înscrie în contextul recomandărilor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul întîlnirii de lucru din luna septembrie cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice. (Agerpres) INVESTIŢII DIJMUITE DE RUGINĂ In ultimii ani, cooperativele agricole din judeţul nostru şi-au procurat numeroase mijloace de producţie care uşurează munca manuală, contribuie la creşterea productivităţii muncii, concură la obţinerea unor producţii vegetale şi animaliere tot mai mari. In cele mai multe unităţi, aceste utilaje şi maşini sunt bine întreţinute şi folosite, contribuind efectiv la dezvoltarea producţiei în fiecare sector de activitate. Sunt însă şi cooperative agricole unde un număr apreciabil dintre aceste mijloace de producţie nu şi-au găsit utilizarea, putînd fi oricînd întîlnite prin curţi, sub cerul liber, prin magazii şi în alte locuri, ajunse în stare de degradare. Cooperativa agricolă din Rîşnov a avut o serie de greutăţi în sectorul zootehnic, mai ales din cauza lipsei de braţe de muncă, a fluctuaţiei mari în rîndul îngrijitorilor. Cunoscînd această situaţie, conducerea cooperativei avea datoria să ia măsuri pentru extinderea mecanizării lucrărilor din sectorul respectiv. Şi nu se poate spune că nu s-a încercat să se facă ceva în această privinţă. Dimpotrivă, au fost procurate unele instalaţii, dar din păcate treburile s-au rezumat doar la atît. Astfel, în anul 1962 s-a cumpărat un agregat de muls mecanic în valoare de peste 134.000 lei, care, însă, n-a fost utilizat decit cu prilejul... probelor tehnologice. „Am încercat instalaţia prin 1962, spunea inginerul Dorin Popa, şeful fermei zootehnice, şi funcţiona bine. De atunci n-a mai fost utilizată". Stăra de vorbă şi cu medicul veterinar Romulus Motoaşcă de la circumscripţia sanitarveterinară din localitate : „Aparatul este în stare bună, ne-a declarat interlocutorul. In vara trecută i-am făcut proba pentru a demonstra în faţa celor de la ferma zootehnică că totuşi poate fi utilizat. Pînă acum însă, nu s-a mişcat nici cel puţin un deget pentru a fi pus în funcţiune". Ne-am deplasat la faţa locului să vedem aparatul cu pricina. Din 1962 şi pînă acum construcţia în care acesta a fost instalat a suferit unele deteriorări care trebuie remediate. In plus, nu există un sistem corespunzător de încălzire, ceea ce practic face inutilizabilă folosirea agregatului pe timp de iarnă. Deşi şeful fermei zootehnice şi alţi factori de răspundere din unitate nu contestă utilitatea agregatului respectiv, totuşi nimeni nu se grăbeşte să ia măsuri pentru a-l pune în funcţiune. Dar, aici la Rîşnov, acesta nu este singurul mijloc de producţie lăsat pradă ruginii, împreună cu Dumitru Dihoi, magazinerul cooperativei, am căutat electroventilatorul pentru uscat fin (în valoare de 12.461 lei). „Nu ştiu unde poate fi găsit — încerca să se scuze magazinerul. A stat nefolosit într-o magazie şi cînd ne-au sosit puii de la incubatoare l-am scos în curte să le fac loc. Cîţi-va îngrijitori l-au urcat într-o căruţă pentru a nu împiedica circulaţia vacilor şi nu ştiu unde l-au dus". Magazinerul „uitase" şi unde se află un magnetodiaflux în valoare de 11.585 lei (l-am găsit aruncat într-un pod), o presă de cărămidă în valoare de 3.350 lei (stătea ruginită sub un şopron). Nu-şi „aminteşte" nici unde se află o maşină de spălat sfeclă pentru care s-au plătit 1625 lei. Un gard electric care costă 3885 lei, un cazan de fiert ţuică în valoare de 1100 lei şi alte asemenea mijloace. Comentariile sunt de prisos. Noua conducere a cooperativei agricole (preşedinte ing. Ion Eregrea), organele orăşeneşti de partid şi de stat din Rîşnov au I. BRAGHEŞ (Continuer® in pag. a 3-a) 1150 apartamente la cheie Constructorii de la I.C.E. au predat în acest an la cheie locatarilor mai mult de 1150 apartamente. O parte însemnată din apartamentele predate o reprezintă locuinţele proprietate personală. Cele mai multe dintre locuinţele predate au primit la recepţie calificativul „foarte bine". Pînă la finele anului, colectivul întreprinderii va mai preda în oraşele Braşov, Făgăraş, Codlea, Rîşnov, Zărneşti etc., alte 350 apartamente. UN PRÎNZ TIHNIT IN JUNGUÄ S-au pornit dezbaterile în procesul masacrului de la My Lai. — Ați văzut sînge ? — îl întreabă acuzatorul pe martor. — Da. — Ce-au făcut oamenii ? (Continuare în pag. a 4-a) Meridiane Confesiunile locotenentului Carley