Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-25 / nr. 8050

orx Wud..­.. ale i-un­i nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 805^ Miercuri, 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţăfi! CENTRALA INDUSTRIALĂ -UNITATE ECONOMICĂ, NU UN SIMPLU SUMUM de Întreprinderi Centralele industriale, combi­natele, grupurile de fabrici au fost concepute ca mari unităţi e­­conomice de sine stătătoare, ca­­re-şi desfăşoară activitatea pe ba­ză de gestiune economică proprie. Atingerea acestui deziderat pre­supune — pe de o parte — pre­luarea de la direcţiile generale — fostele foruri tutelare —­a o serie de atribuţii de coordonare a ac­tivităţii unităţilor componente, iar pe de altă parte concentrarea la nivel de centrală a unora din­tre principalele sarcini ale foste­lor servicii funcţionale din între­prinderi, cu alte cuvinte — con­centrarea tuturor pîrghiilor de sporire a eficienţei în mîna cen­tralelor industriale. Aceasta, fi­reşte printr-o îmbinare permanen­tă a conducerii centralizate a e­­conomiei de către stat cu indepen­denţa economico-operativă a cen­tralelor industriale. Ce s-a între­prins — în anul care a trecut de la înfiinţarea celor 10 centrale industriale braşovene — pentru înfăptuirea celor preconizate ? De la bun început trebuie să consemnăm că toate centralele ce îşi au reşedinţa pe teritoriul ju­deţului nostru — spre deosebire de fostele direcţii generale — îşi desfăşoară activitatea ca persona­lităţi juridice, organizate după principiile gestiunii­­economice proprii. Astfel ele sunt direct in­teresate în sporirea eficienţei, în gospodărirea judicioasă a tuturor mijloacelor tehnice, materiale şi băneşti, în îndeplinirea exempla­ră a prevederilor planului la toţi indicatorii , de gradul de reali­zare a acestora depinzînd şi mă­rimea veniturilor salariaţilor cen­tralelor. Ca urmare, în locul veri­gilor intermediare au fost create unităţi economice puternice, care coordonează în mod efectiv acti­vitatea de aprovizionare, produc­ţie, desfacere, cercetare etc. Un prim pas s-a făcut în acest sens prin concentrarea la nivel de cen­trare a atribuţiilor de cercetare şi proiectare, aprovizionare-desfa­­cere, investiţii, organizare, conta­bilitate etc. Paralel, s-au lărgit competenţele centralelor — faţă de cele anterioare ale întreprinde­rilor — în gestionarea fondurilor, în aprobarea anumitor cheltuieli şi stimulente. In felul acesta s-au obţinut numeroase avantaje : în­­cepînd de la înlăturarea parale­lismelor în cercetare, aprovizio­nare, organizare etc. şi terminînd cu adîncirea specializării în coor­donarea activităţilor pe întreprin­deri atît în producţie cit şi în activitatea serviciilor funcţionale. Rezultatele dobîndite de marea majoritate a centralelor braşove­ne în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de­ plan confirmă întru totul eficacitatea acestor măsuri. Cu toate aceste rezultate incon­testabile — şi care justifică întru totul viabilitatea noilor organis­me economice — în relaţia din­tre întreprindere-centrală-minis­­ter se mai menţin încă o serie de forme, practici depăşite, neefici­ente. Centralele în primul rînd acţionează încă lent, în preluarea atribuţiilor lor de personalităţi juridice, de gestionare efectivă a fondurilor tuturor întreprinderi­lor componente. Acest lucru se constată în primul rînd la centra­lele care au în componenţa lor întreprinderi cu gestiune econo­mică proprie, unde acum, după un an şi jumătate de existenţă, conducerile întreprinderilor com­ponente îşi menţin aproape toate atribuţiile anterioare, centrala a­­părînd astfel ca verigă interme­diară de transmiţătoare de sar­cini şi colectoare de date. Este foarte adevărat că acea­stă întîrziere a preluării atribu­ţiilor se datoreşte în multe cazuri ministerelor care continuă să menţină o serie de metode din ar­senalul învechit al tutelei mă­runte. Aşa se explică volumul în­că ridicat al deplasărilor la Bucu­reşti, unde unele ministere — M.I.L., M.I.A., M.I.C.M. ş.­a. — o­­bişnuiesc să cheme atît conduce­rile, centralelor cît şi cele ale în­treprinderilor, pentru probleme uneori destul de mărunte. Cre­dem că ministerele ar trebui să se obişnuiască să ţină legătura doar cu conducerile centralelor, iar întreprinderile să fie lăsate să se ocupe mai mult de condu­cerea efectivă a producţiei. Ast­fel, s-ar face economii atît la fon­durile de deplasare, cît şi de timp şi s-ar întări responsabilitatea centralelor faţă de rezultatele e­­conomice ale tuturor unităţilor componente. In acelaşi scop, credem că ar fi utilă urmărirea doar la nivel de centrale a întocmirii şi reali­zării sarcinilor de plan pe linie statistică, bancară şi de minister, lăsînd la latitudinea conducerilor acestora încadrarea în prevede­rile globale. De­­ altfel, există şi instrucţiuni prin care se acordă drepturi centralelor pentru modi­ficarea — în anumite limite — a sarcinilor de plan în întreprinde­rile respective. Contrar acestor prevederi, la Grupul de fabrici de produse refractare, de pildă, M.I.M. invită conducerea centra­lei spre a obţine avizul ministe­rului pentru orice modificări de plan intervenite pe parcurs. Oa­re nu­ ar fi mai eficient ca toate aceste probleme să fie rezolvate Marin STOIANOVICI, activist în secţia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.I­. 650 tone oţel peste prevederile planului Cifra de mai sus re­prezintă cantitatea de oţel obţinută suplimen­tar in acest an de trei oţelării braşovene: cea de la uzina „Tractorul", cea de la Uzina de auto­camioane şi cea de la u­­zina „Hidromecanica". Oţelării braşoveni au asigurat depăşirea sar­cinilor planificate prin creşterea indicilor de folosire a cuptoarelor, a suprafeţelor de produc­ţie şi a oţelului lichid. Cantitatea de oţel ela­borată suplimentar e­­chivalează, de exemplu, cu metalul necesar pen­tru producţia a circa 200 de tractoare. V//W/////////W/OT/W////////////«/«. Ca';-'3 0.?,pm^p 9U v (Continuare în pag. a 3-a) i­ Hinni I­HIBIBIKI HIBI­HIS Industria judeţului Braşov a realizat planul pe 11 luni In aceste zile industria judeţului Braşov a înregistrat un nou succes de prestigiu in îndeplinirea planului şi an­gajamentelor. A fost realizat cu 5 zile mai devreme planul producţiei industriale pe 11 luni. Succesul ca atare relevă energia creatoare cu care co­lectivele din întreprinderi, în frunte cu comuniştii, muncesc pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai mare la depăşirea substanţială a angajamentului înscris in Chemarea la în­trecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid. La îndeplinirea înainte de termen a planului pe 11 luni şi-au adus o contribuţie deosebită uzina „Tractorul", Combinatul chimic Făgăraş, fabrica „Răsăritul", U.P.R.U.C., Făgăraş, I.P.E.C. Braşov, Uzina mecanică de material ru­lant, Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav, Fabrica de tri­cotaje, întreprinderile industriei locale etc. îndeplinirea înainte de termen a planului a creat pre­mise pentru realizarea pînă la finele lunii noiembrie a unei producţii suplimentare în valoare de peste 600 mili­oane lei. 11 a I ■ I a 11 ■ S­a­l­a­m­f­a 11 __________ . ///////////////////////////////////////////' I ÎNAINTE DE TERMEN Constructorii care au dat cu 6 luni mai devre­me în folosinţă o nouă hală de producţie la întreprinderea de u­­nelte şi scule din Bra­şov lucrează intens la noi obiective pre­văzute în planul de dezvoltare. După cum ne informează ing. Con­stantin Gheorghe, direc­torul fabricii, aici se a­­flă în construcţie o for­mă modernă, un sector de tratament termic, o hală de prelucrare, o centrală termică şi alte lucrări pentru care s-a investit suma de 81 mi­lioane lei. Prin intrarea în funcţiune a acestor obiective, producţia fa­bricii în anul viitor va creşte de peste două ori. //////////O//////////////////////////////. C­ititorului contrariat de abordarea unui asemenea subiect tocmai acum în preajma anotimpului alb, cind gerul va ţine copiii mai mult în casă la căldură, îi amintim un străvechi aforism potrivit căruia e înţelept „să-ţi faci vara sanie şi iarna căruţă''. Dar, raţiunile acestei teme nu se întemeiază doar pe logica unui proverb de demult, ci decurg în pri­mul rînd din natura vieţii citadine actuale. Ca orice fenomen în dezvoltare, civilizaţia ur­bană conţine pe lingă ne­numărate avantaje o se­rie de aspecte contradic­torii. Cunoscute şi pre­venite la timp ele pot fi anihilate. Dacă sunt ne­glijate pot degenera în adevărate malformaţii. Concentrarea locuinţelor pe verticală, însoţită de un complex întreg de norme de conduită fără de care convieţuirea in blocuri ar fi aproape im­posibilă, îngrădeşte per­sonalitatea expansivă a copilului, îi creează nenu­mărate frîne. Pereţii, palierul, scă­rile, vecinii din dreapta, din stingă, de deasupra sau de dedesubt, exer­cită continuu o adevărată presiune asupra lui, solici­tîndu-i în permanenţă autocontrolul. In mod re­flex caută să se refugieze afară, să scape cît mai mult timp posibil din a­­cest univers încorsetat. Dar nici aici nu poate zburda în voie. Strada cu trafic intens, locuinţele din jur, adulţii care vor să se o­­dihnească solicită alte frîne, cer alte reguli de comportament. „Bine, bi­ne, vor zice unii, dar au locurile de joacă, platfor­mele de joc prevăzute in toate complexele de lo­cuinţe, amenajate şi do­tate cu instalaţii cores­punzătoare". Or, tocmai aici se încurcă lucrurile. Şi ca să nu rămînă în­curcate, iată un pasaj din monografia „Procesul de urbanizare în Româ­nia, zona Braşov" unde este înfăţişată starea locurilor de joacă pentru copiii domiciliaţi în car­tierul Steagul roşu . „Cei mai mulţi dintre şcolarii mici obiectează în mod critic că nimeni nu s-a gîndit şi la ei să le aducă măcar o grămadă de ni­sip în faţa blocului, că nu li s-a rezervat loc unde să poată alerga­ înzes­trarea extrem de sărăcă­cioasă a preajmei în pri­vinţa înlesnirilor de joc pentru copii,­ cele cîteva amenajări aproape exclu­sive pentru preşcolari — roată, leagăn, tobogan rareori unele bare pentru gimnastică şi cîţiva stîlpi de căţărat - rămîn in­suficiente. Lipsa totală a unor elemente naturale (apă, lut, pietriş, nisip, vreascuri, teren variat, locuri de ascunziş), este exprimată în toate regre­ JOACA COPIILOR un lucru cu care nu ne putem juca rele şi relatările copiilor". Cum se repercutează absenţa totală sau slaba înzestrare a locurilor de joacă asupra comportării copiilor ? Răspunsul l-au dat tot autorii studiului amintit. Ei au constatat la şcolarii mici şi mijlocii din cartier preocupări ex­clusiv sedentare. Printre acestea apare cu o deo­sebită frecvenţă jocul de cărţi, diferite jocuri de no­roc „aruncarea la linie" care atrag mai mult prin tentaţia ciştigului decit prin caracterul acţiunii. Jocurile de mişcare şi mai ales cele cu mingea per­mit formarea unor gru­puri dominate de copiii cei mai impulsivi, recalci­tranţi şi brutali, refractari la orice disciplină. Unde poate ajunge un copil de 12—14 ani care se dă în vînt după jocul de cărţi cu bani, chiar­ dacă miza este minimă ? îşi poate imagina fiecare. Ştefan POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ­­ie Retuş final la comple­xul turistic (hotel, bar, restaurant), care se va da curînd în folosință lingă telefericul din Po­iana Braşov. H.C.M. -151 OFERĂ Stimulente operative pentru sporirea eficienţei Convorbire cu ANTON CIOBANU, contabil şef la uzina „Tractorul" . Acum cîteva luni uzina dv. a fost criticată în coloanele zia­rului „Drum nou" pentru faptul că tărăgănează aplicarea preve­derilor H.C.M.-151, în acorda­rea de stimulente materiale pen­tru fapte deosebite şi în special pentru economiile de materii prime şi materiale. Ce aţi între­prins pentru lichidarea acestui neajuns ? — De altfel v-am spus încă de atunci că sîntem în pregătire să acordăm stimulente. Au întîrziat însă instrucţiunile de aplicare, în prezent sîntem în măsură să vă prezentăm un prim bilanţ al aplicării prevederilor H.C.M.­ 151. Astfel, pentru stimularea u­­nor fapte deosebite am acordat prime excepţionale ce însu­mează peste 600.000 lei, prime pentru economii de materii prime şi materiale în valoare de peste 100.000 lei şi prime pentru eco­nomii de forţă de muncă de cca. 5.000 lei^ — Sînt întreprinderi care întîr­­zie şi în prezent să utilizeze pîr­­ghiile de cointeresare materială, motivînd că legislaţia în vigoare nu stabileşte cu exactitate pen­tru ce fapte sau ce economii a­­nume se pot acorda prime ex­cepţionale, cum pot fi evidenţiate şi justificate economiile realizate. Dv. nu aveţi asemenea neclari­tăţi ? — Unele neclarite.',xin­ă, insă nu de natură să constituie un motiv pentru reţineri în aplica­rea prevederilor H.C.M.­151. In­strucţiunile de aplicare pred­- Convorbire consemnată de Z. FORT (Continuare în pagina a 2*a) Controlul electronic al bilelor de rulmenţi garantează cali­tatea producţiei la uzina „­Rulmentul". Foto : GH. BANUTA 1H CUPRINSUL ZIARULUI ♦ Din viaţa culturală (pag. a 2-a) ♦ O­N­U. Dezbateri asupra aşa-numitei „probleme coreene"^ ♦ Lucrările Congresului Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (pag. a 4-a) . CENTRE DE CALCUL LA BRAŞOV ŞI PITEŞTI Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre înfiinţarea de centre de calcul teritoriale la Bra­­­şov şi Piteşti. Noile unităţi vor fi dotate cu sisteme electronice de calcul şi vor avea ca obiect pres­tarea de servicii de calcul şi de prelucrare a datelor. Ele vor efec­tua astfel de lucrări pentru un număr important de întreprin­deri industriale din judeţele Bra­şov şi Argeş şi din judeţele înve­cinate. Noile centre de calcul teritoria­le, în colaborare cu specialiştii unităţilor economice, se vor o­­cupa de introducerea sistemelor informatice în conducerea pro­ducţiei, acţionînd totodată pen­tru realizarea cu ajutorul calcu­latoarelor electronice a conduce­rii gestiunii complete a cîtorva din principalele întreprinderi din raza lor de activitate, în vederea extinderii tehnicii moderne de calcul în economie. Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri se înscrie în contextul re­comandărilor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul în­­tîlnirii de lucru din luna septem­brie cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice. (Agerpres) INVESTIŢII DIJMUITE DE RUGINĂ In ultimii ani, cooperativele a­­gricole din judeţul nostru şi-au procurat numeroase mijloace de producţie care uşurează munca manuală, contribuie la creşterea productivităţii muncii, concură la obţinerea unor producţii vege­tale şi animaliere tot mai mari. In cele mai multe unităţi, aceste utilaje şi maşini sunt bine între­ţinute şi folosite, contribuind e­­fectiv la dezvoltarea producţiei în fiecare sector de activitate. Sunt însă şi cooperative agricole unde un număr apreciabil dintre aceste mijloace de producţie nu şi-au găsit utilizarea, putînd fi oricînd întîlnite prin curţi, sub cerul­ li­ber, prin magazii şi în alte locuri, ajunse în stare de degradare. Cooperativa agricolă din Rîş­­nov a avut o serie de greutăţi în sectorul zootehnic, mai ales din cauza lipsei de braţe de muncă, a fluctuaţiei mari în rîndul îngri­jitorilor. Cunoscînd această situa­ţie, conducerea cooperativei avea datoria să ia măsuri pentru extin­derea mecanizării lucrărilor din sectorul respectiv. Şi nu se poate spune că nu s-a încercat să se fa­că ceva în această privinţă. Dim­potrivă, au fost procurate unele instalaţii, dar din păcate treburi­le s-au rezumat doar la atît. Ast­fel, în anul 1962 s-a cumpărat un agregat de muls mecanic în va­loare de peste 134.000 lei, care, în­să, n-a fost utilizat decit cu prilejul... probelor tehnologice. „Am încercat instalaţia prin 1962, spunea inginerul Dorin Popa, şe­ful fermei zootehnice, şi funcţiona bine. De atunci n-a mai fost uti­lizată". Stăra de vorbă şi cu me­dicul veterinar Romulus Motoaş­­că de la circumscripţia sanitar­­veterinară din localitate : „Apa­ratul este în stare bună, ne-a de­clarat interlocutorul. In vara tre­cută i-am făcut proba pentru a demonstra în faţa celor de la fer­ma zootehnică că totuşi poate fi utilizat. Pînă acum însă, nu s-a mişcat nici cel puţin un deget pentru a fi pus în funcţiune". Ne-am deplasat la faţa locului să vedem aparatul cu pricina. Din 1962 şi pînă acum construcţia în care acesta a fost instalat a su­ferit unele deteriorări care tre­buie remediate. In plus, nu există un sistem corespunzător de încăl­zire, ceea ce practic face inutili­zabilă folosirea agregatului pe timp de iarnă. Deşi şeful fermei zootehnice şi alţi factori de răs­pundere din unitate nu contestă utilitatea agregatului respectiv, totuşi nimeni nu se grăbeşte să ia măsuri pentru a-l pune în func­ţiune. Dar, aici la Rîşnov, acesta nu este singurul mijloc de producţie lăsat pradă ruginii, împreună cu Dumitru Dihoi, magazinerul coo­perativei, am căutat electroventi­­latorul pentru uscat fin (în va­loare de 12.461 lei). „Nu ştiu un­de poate fi găsit — încerca să se scuze magazinerul. A stat nefo­losit într-o magazie şi cînd ne-au sosit puii de la incubatoare l-am scos în curte să le fac loc. Cîţi-­­va îngrijitori l-au urcat într-o că­ruţă pentru a nu împiedica cir­culaţia vacilor şi nu ştiu unde l-au dus". Magazinerul „uitase" şi unde se află un magnetodiaflux în valoare de 11.585 lei (l-am gă­sit aruncat într-un pod), o presă de cărămidă în valoare de 3.350 lei (stătea ruginită sub un şo­pron). Nu-şi „aminteşte" nici un­de se află o maşină de spălat sfe­­c­lă pentru care s-au plătit 1625 lei. Un gard electric care costă 3885 lei, un cazan de fiert ţuică în valoare de 1100 lei şi alte ase­menea mijloace. Comentariile sunt de prisos. Noua conducere a coo­perativei agricole (preşedinte ing. Ion Eregrea), organele orăşeneşti de partid şi de stat din Rîşnov au I. BRAGHEŞ (Continuer® in pag. a 3-a) 1150 apartamente la cheie Constructorii de la I.C.E. au predat în acest an la cheie lo­catarilor mai mult de 1150 a­­partamente. O parte însemna­tă din apartamentele predate o reprezintă locuinţele pro­prietate personală. Cele mai multe dintre locuinţele preda­te au primit la recepţie cali­ficativul „foarte bine". Pînă la finele anului, colec­tivul întreprinderii va mai preda în oraşele Braşov, Făgă­raş, Codlea, Rîşnov, Zărneşti etc., alte 350 apartamente. UN PRÎNZ TIHNIT IN JUNGUÄ S-au pornit dezbaterile în procesul masacrului de la My Lai. — Ați văzut sînge ? — îl în­treabă acuzatorul pe martor. — Da. — Ce-au făcut oamenii ? (Continuare în pag. a 4-a) Meridiane Confesiunile locotenentului Carley

Next