Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-22 / nr. 8098

r* V dív cL'gu c'^o­o* pfi?ov ■?-Sa®c­. ~*Í®S8 T­b, nun nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8098 Vineri, 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate u­rile, uniţi-vi! VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ Ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colec­tivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi re­prezentative pentru industria constructoare de maşini, pen­tru subramuri importante ale acesteia: uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănă­toarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tova­răşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumi­tru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii parti­dului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toa­te vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani, şi de alte na­ţionalităţi — şi de data aceasta, la început de an, de nou cincinal, dis­cuţiile de lucru, cunoaşterea con­cretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă , pentru ridicarea efi­cienţei întregii activităţi, mar­chează pregnant o revelatorie rea­litate a societăţii noastre : indi­solubila legătură dintre partid şi popor, temelia de granit a orîn­­duirii socialiste a României. Din realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din cuvîn­­tul oamenilor se desprind nu nu­mai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei în­cepe cu uzina de motoare şi com­­­presoare „Timpuri noi", în în­tâmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei pre­zenţi aclamă îndelung, ovaţio­nează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul ge­neral al partidului, pentru indiso­lubila unitate dintre partid şi po­por. Este nota obişnuită, de căl­dură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întâlnirile con­ducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au deve­nit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cu­prinse între 13 şi 110 C.P., mo­toare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cu­prinse între 0,01 şi 10 m.c. pe mi­nut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de loco­motive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi" nu a fost asi­milată nici o licenţă, totul este produs original. în actualul plan cincinal valoa­rea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secţia de prelucrări mecani­ce, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din com­ponenţa motoarelor şi compresoa­­relor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gaba­rite mult mai mici. în secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai moto­rului D. 120, introdus recent în fabri­caţie, între oaspeţi şi factorii de răs­pundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a aces­tei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor supra­feţe de producţie, dotarea între­prinderii cu noi instalaţii şi "Uti­laje,-folosirea la întreaga capaci­tate a maşinilor din dotarea în­treprinderii. Se ajunge la con­cluzia că uzinele „Timpuri noi" îşi pot­ spori eficienţa printr-o mai bună profilare, print­r-un grad mai înalt de tipizare ,a produse­lor. Se recomandă conducerii Mi­nisterului Industriei Construcţii­lor de Maşini, specialiştilor uzi­nei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu­ întreprinderi din a­­propiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnăto­riei şi foriei preconizate. — întreprindeţi cît mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu. De asemenea, restudiaţi toate posibilităţile de care dispun uzi­nele pentru dezvoltarea activită­ţii. Se cere să realizaţi un volum al producţiei mai mare şi produ­se de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele-Bucureşti. La intrarea în blocul-turn care adăposteşte bi­rourile Centralei industriale de utilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări, energe­tice şi termoenergetice, de pe lin­gă această uzină, conducătorii de partid şi de stat sunt întâmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, direc­tor general al Centralei industria­le, şi de ing. Tiberiu Grecu, direc­tor general al uzinei, care prezin­tă cîteva din realizările şi per­spectivele întreprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ulti­mului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei româneşti cîteva performanţe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare ga­barit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria elec­trică produce anual peste 122 000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi speciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază to­varăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volume mare, sau două de ca­pacitate mai mică, răspunde mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă se­cretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, pro­iectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la o­­biect, se naşte o iniţiativă impor­tantă, se conturează un nou o­­biectiv mobilizator pentru colecti­vul uzinei. Discuţia de lucru con­tinuă. De asemenea, exportul creşte vertiginos : de la 6,1 mi­lioane lei-valută în 1971, la 62,4 milioane lei - valută în 1975. Realizări remarcabile a înregis­trat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi tem­oenergetice. Directorul a­­cestuia, ing. Teofil Popovici, pre­zintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concludentă : — Sîntem în măsu­ră să livrăm centrale electrice ,,la cheie", dezvoltând în felul acesta capacitatea creatoare a muncito­rilor, tehnicienilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe re­zultatele concrete obţinute: în 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepţie pro­prie. Se vizitează secţia de turboagre­­gate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei ma­şini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat, trecînd prin noua hală a­­flată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine, se îndreaptă spre sec­ţiile „calde" , oţelăria, forja şi turnătoria uzinei. în confruntările de păreri se subliniază ideea necesităţii mai bunei folosiri a cadrelor de mun­citori de înaltă calificare , de a­­semenea, a recrutării tehnicieni­lor, şi mai ales a maiştrilor, din rîndul celor mai pricepuţi şi ex­perimentaţi muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble su­date pentru turb­nete ,de 330 MW. Intrata pârţîăi­eri f­r­ţiuie la ju­mătatea anului trecut, secţia rea­lizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se e­­fectuează cu raze Roentgen şi ul­trasunete. Un­ alt obiectiv industrial de mare importanţă pentru economia noastră naţională, care constituie obiectivul popasului următor, este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd uzinei „Vulcan". Directorul gene­ral al uzinelor „Vulcan", ing. La­che Ene, care întâmpină pe oas­peţi, prezintă mai întâi cel mai important produs al întreprin­derii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1 035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel reali­zat de ţara noastră şi va avea im­punătoarea înălţime de 108 m. Gazdele­­informează că gigantul acesta este destinat termocentra­lei de la Rogojelu. Fac o impre­sie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agire­(Continuare în napin© a 4-a) INDUSTRIA BRAŞOVEANĂ A ÎNCHEIAT O NOUĂ DECADĂ DE MUNCĂ RODNICĂ 42 de întreprinderi au îndeplinit exemplar sarcinile planificate Industria braşoveană a parcurs, aşadar, o nouă decadă de muncă din primul an al actualului cin­cinal. Faptele înscrise în grafice­le de producţie relevă puternicul elan creator cu­ care muncitorii, inginerii şi tehnicienii din uzine şi fabrici înfăptuiesc noile sar­cini de plan. Abordarea în fiecare întreprin­dere, a programului de producţie­­în spiritul exigenţelor puse de către partidul şi statul nostru în faţa economiei în actualul cinci­nal, a creat un climat propice pentru valorificarea constantă a resurselor interne de creştere a producţiei şi productivităţii mun­cii.­Mobilizate şi îndrumate de or­ganizaţiile de partid, colectivele din fabrici şi uzine au depus efor­­turi stăruitoare pentru pregătirea anticipată a producţiei, asigurarea ritmică cu materii prime, ridica­rea gradului de organizare a muncii, şi altele. Efectul acestor măsuri se concretizează în înfăp­tuirea pe două decade din ianua­rie a 63,5 la sută din planul lunar al producţiei marfă, 42 de între­prinderi depăşindu-şi sarcinile prevăzute pe această perioadă. Redăm mai jos nivelul de înde­plinire a planului pe întreprin­deri, în ordinea realizărilor obţi­nute la producţia marfă. I.P.B.C. 64,9 F.C.H. — Zărneşti 64 8 I.P.B.C. - Braşov 64,8 Fabrica de radiatoare şi cabluri 64,5 Fabrica „Timpuri noi" 64,4 Ţesătoria — Codlea 64,2 U.E.Î.L. — Braşov 64,1 Fabrica de zahăr — Bod 63,9 I.I. L. — Făgăraş 63,9 F.H.C. — Ghimbav 63,7 întreprinderea de cariere şi balastiere 63,7 Fabrica „Răsăritul" 63,5 Uzina „6 Martie" — Zărneşti 63,4 Combinatul chimic — Victoria 63,2 întreprinderea Lunile de iarnă nu au întrerupt nici o clipă activitatea mecanizatorilor. în prezent, aşa cum se vede în această foto­grafie realizată la S.M.A. Rupea, ei muncesc cu spor pen­tru repararea şi punerea la punct a tuturor maşinilor şi tractoarelor necesare în campania agricolă de­­primăvară. Foto : I. BRAGHEȘ Realizat din planul lunar în % DIN ÎNFĂPTUIRILE CINCINALULUI 1966-1970 * Magistrală rutieră peste apele bătrînului Danubiu in timp ce la încleş­tarea Car­pa­ Hor cu Balcanii a învăţat să-şi slobozească mili­ardele de kilowaţi pe arterele de cupru ale patriei, de anul trecut, intre Giurgeni şi Vadul Oii, bâtrînul Danubiu îşi scurge apele pe sub arcada suplă de oţel a noului pod­­utier. Era şi timpul. In pri­mul sfert­ de veac de la Eliberare, România şi-a împătrit potenţia­lul economic. Dobrogea participă plenar la a­­cest asalt al industri­ei, agriculturii, turis­mului... Poarta maritimă a ţârii cerea o respi­raţie rutieră pe măsu­ra unui trafic aflat în creştere accelerată. A­­nual 600.000 de auto­mobile şi camioane aş­teptau - uneori cea­suri întregi - spre a fi trecute cu bacul de pe un ţărm pe altul. In­dustrializarea - aceas­tă operă de interes vi­tal şi supremă afirma­re naţională - a făcut nu numai necesară dar şi posibilă calea cea nouă peste apă. Pe viu, prin film sau prin televiziune, am fost cu toţii martori la clipa emoţionantă cînd şeful statului nostru a tăiat panglica inaugu­rală a noului pod. Vă­zusem cu puţin înainte 40 de autocamioane Tatra încărcate la maxi­mum cu poveri de gre­sie, punînd la o nouă încercare trăinicia pi­tonilor şi a punţilor ar­cuite de oţel. Observat­­orii electronici, ochi şi urechi invizibile, supra­vegheau in intimitatea trupului de oţel şi be­ton, reacţiile cele mai insesizabile ale materi­ei, comportarea ei, con­­firmind încă o dată - dacă mai era necesar - exactitatea ecuaţiilor de pe planşetele ingi­­­nereşti. Podul este a­­cum al tuturora. Pe do­uă trotuare şi patru benzi rutiere desfăşu­rate pe o distanţă de un kilometru şi jumă­tate, circulaţia se dez­voltă nestingherit in ambele sensuri. Asemenea unui mo­nument de pe trupul căruia constructorii au demontat păienjenişul schelelor, ii admirăm astăzi măreţia, suple­ţea, trăinicia. Dar adevărata mar­că de prestigiu a inteligenţei tehnice româneşti, a efor­tului constructiv de ine­dită spectaculozitate, adevărata victorie a o­­mului asupra Dunării, se află acolo, in adine, la temelia încremenită pe veci în atit de miş­­cătoarea împărăţie­i a apelor. Este pentru prima oară cind, peste Dună­re, un pod se leagă pe picioare de oţel şi be­ton incastrate in albia fluviului fără ajutorul chesoanelor clasice. La Cernavoda, Anghel So­­ligny, iar la Giurgiu contemporanii noştri, tot cu ajutorul chesoanelor au lucrat. După păre­rea unor specialişti, ro­mânii s-au slujit şi ei tot de un fel de che­soane (cutii hexagonale din birne) umplute apoi cu bolovani de calcar pe care veacurile le-au solidificat şi mai mult, ducind ele însele la perfecţiune o tehnică şi aşa uimitoare la a­­cel timp. Alţii cred că Apolodor din Damasc a folosit devierea apelor cu ajutorul digurilor sau al batardourilor de lemn şi piatra. Cert es­te că cele 274 de co­loane de oţel ale po­dului de la Vadul Oii (fiecare cu un dia­metru de 2-3 metri) au fost implantate la 47 de metri în albia flu­viului cu ajutorul maşi­nilor vibratoare, fapt ce reprezintă o premi­eră inginerească de mare virtuozitate a cin­cinalului care s-a în­cheiat. Această expe­rienţă, deosebit de e­­ficientă pe plan teh­nic şi economic, îşi des­chide timp larg de a­­plicabilitate în cincina­lul care urmează, la construcţii cu fundaţie de adincime pe apă sau pe uscat, in con­strucţii industriale, ci­vile sau de comunica­­ţ­ie, in luptă neîntreruptă cu viclenia apei, ploa­ia şi viscolul, apolodo­­rii de la Vadul Oii au dat contur precis şi trainic unuia dintre ce­le mai cutezătoare pro­iecte ale anilor 1966- 1970. Ei au modificat, printr-un semn de vred­nică înnobilare, harta bogăţiilor şi arterelor patriei noastre socia­liste. Trecerea pe noul pod oferă un spectacol mă­reţ şi reconfortant. Sub arcadele supte de oţet (de fapt, fiecare din cele cinci tronsoane cîntăreşte cite 1.600 de tone) Dunărea pare supusă şi nemişcată. Vapoarele par simple jucării ale omului, iar oamenii înşişi par nişte miniaturi pe lingă mo­numentala lor operă. Dar oare, nu tocmai a­­ceastă simplitate a tre­cerii de la o dimensi­une la alta, această modificare a distanţe­lor şi naturii înseşi, oa­re nu ea dă adevărata măsură a măreţiei o­­mului şi a înfăptuirilor sale generate de înţe­lepciunea partidului co­muniştilor ? V. A. i (Continuare în pag. a 3-a) PRODUCŢIE DINAMICĂ PRIN MECANIZARE COMPLEXĂ La ora bilanţului, cooperatorii din Cristian s-au prezentat cu un frumos buchet de succese. La a­­dunarea lor generală, în care re­le­vînd realizările obţinute au dez­bătut şi aprobat planul de pro­ducţie şi financiar pe anul 1971, au participat tovarăşii Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comite­tului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Baboia, secretar al Comitetului judeţean de par­tid, preşedintele U.J.C.A.P. Din darea de seamă prezentată de preşedintele cooperativei a­­gricole, Ion Cîmpeanu, a re­ieşit că planul de venituri al coo­perativei a fost depăşit cu peste 3.100.000 lei, realizările fiind de asemenea mai mari cu 4.000.000 lei decît în 1969. Ceea ce trebuie relevat este faptul că sporul substanţial de venituri s-a obţinut în principal pe seama livrării peste prevederi la fondul central de stat a 800 tone cartofi pentru sâmînţă, 72 tone de legume, 50 tone grî­u, 65 tone carne şi 2.673 hl. lapte. Nu se poate spune că anul trecut condiţiile climatice au fost din cele mai favorabile produc­ţiei agricole. Ele însă au fost con­tracarate, în bună parte, prin e­­fortul comun al cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor, care au­ aplicat pe scară lar­gă chimizarea şi mecanizarea, manifestând exigenţă pentru e­­fectuarea lucrărilor în perioada optimă şi de calitate. Ca urm­are, producţiile medii obţinute la grîu şi cartofi — 3000 şi respectiv­­ 9.000 kg. la hectar — au fost a­­proape de nivelul planificat, în timp ce la orzoaic­ă şi sfecla de zahăr au fost depăşite cu 450 şi respectiv 2.500 kg. la ha. Re­zultate cu totul deosebite au fost consemnate în bilanţul fermei zoo­tehnice, unde producţia de lapte realizată pe vacă furajată a ajuns la 3.371 litri, cu 631 litri mai mare decît cea prevăzută. Munca oamenilor, retribuită în raport cu contribucţia­ fiecăruia la rezultatele obţinute, a fost din plin răsplătită , pentru­ o normă convenţională prestată au încasat 41 iei. In cadrul dezbaterilor, unde cooperatorii şi-au spus răspicat cuvîntul, o atenţie deosebită s-a acordat extinderii pe scară largă a mecanizării lucrărilor, ca mo­dalitate eficientă de creştere a producţiei şi productivităţii mun­cii în condiţiile cînd cooperativa agricolă de aici dispune de un nu­măr redus de braţe de muncă. — E drept, rezultatele obţinute anul trecut sînt bune — a spus, printre altele, în cuvîntul său, Maria Florea ,„ şefă de echipă în sectorul vegetal. Nu trebuie uitat însă că, datorită slabei par­ticipări la muncă a unor coope­ratori am fost nevoiți să anga­jăm oameni cu plată care au fost C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) CERBUL Andora în premieră La ediţia a IV-a a concursului, vom aplau­da pentru prima oară un reprezentant al tele­viziunii din Andora : tînăra cîntăreaţă Ja­­queline Dulac, distinsă cu premiul „Cocoşul de aur al cîntecului fran­cez" şi cu premiul Aca­demiei Charles Cros. \\ î ________ ­.... Meridiane Monumentele insulei Philae vor fi salvate La Cairo a fost semnat acor­dul dintre U.N.E.S.C.O. şi cele 25 de ţări care s-au oferit să subscrie la strîngerea fonduri­lor necesare pentru mutarea templelor de pe insula egip-­­teană Philae. R.A.U. participă la această acţiune cu o treime din cheltuieli. Făcând parte din campania (Continuare în pag. a 4-a)

Next