Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-22 / nr. 8098
r* V dív cL'gu c'^oo* pfi?ov ■?-Sa®c. ~*Í®S8 Tb, nun nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8098 Vineri, 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate urile, uniţi-vi! VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ Ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia: uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi — şi de data aceasta, la început de an, de nou cincinal, discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă , pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre : indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelia de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei începe cu uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", în întâmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întâlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 13 şi 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi" nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. în actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus recent în fabricaţie, între oaspeţi şi factorii de răspundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi "Utilaje,-folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare ,a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, specialiştilor uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi foriei preconizate. — întreprindeţi cît mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate posibilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al producţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele-Bucureşti. La intrarea în blocul-turn care adăposteşte birourile Centralei industriale de utilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări, energetice şi termoenergetice, de pe lingă această uzină, conducătorii de partid şi de stat sunt întâmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, şi de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările şi perspectivele întreprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei româneşti cîteva performanţe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria electrică produce anual peste 122 000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi speciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volume mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la obiect, se naşte o iniţiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuţia de lucru continuă. De asemenea, exportul creşte vertiginos : de la 6,1 milioane lei-valută în 1971, la 62,4 milioane lei - valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi temoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice ,,la cheie", dezvoltând în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe rezultatele concrete obţinute: în 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepţie proprie. Se vizitează secţia de turboagregate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei maşini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat, trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine, se îndreaptă spre secţiile „calde" , oţelăria, forja şi turnătoria uzinei. în confruntările de păreri se subliniază ideea necesităţii mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării tehnicienilor, şi mai ales a maiştrilor, din rîndul celor mai pricepuţi şi experimentaţi muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble sudate pentru turbnete ,de 330 MW. Intrata pârţîăieri frţiuie la jumătatea anului trecut, secţia realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanţă pentru economia noastră naţională, care constituie obiectivul popasului următor, este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd uzinei „Vulcan". Directorul general al uzinelor „Vulcan", ing. Lache Ene, care întâmpină pe oaspeţi, prezintă mai întâi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1 035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impunătoarea înălţime de 108 m. Gazdeleinformează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agire(Continuare în napin© a 4-a) INDUSTRIA BRAŞOVEANĂ A ÎNCHEIAT O NOUĂ DECADĂ DE MUNCĂ RODNICĂ 42 de întreprinderi au îndeplinit exemplar sarcinile planificate Industria braşoveană a parcurs, aşadar, o nouă decadă de muncă din primul an al actualului cincinal. Faptele înscrise în graficele de producţie relevă puternicul elan creator cu care muncitorii, inginerii şi tehnicienii din uzine şi fabrici înfăptuiesc noile sarcini de plan. Abordarea în fiecare întreprindere, a programului de producţieîn spiritul exigenţelor puse de către partidul şi statul nostru în faţa economiei în actualul cincinal, a creat un climat propice pentru valorificarea constantă a resurselor interne de creştere a producţiei şi productivităţii muncii.Mobilizate şi îndrumate de organizaţiile de partid, colectivele din fabrici şi uzine au depus eforturi stăruitoare pentru pregătirea anticipată a producţiei, asigurarea ritmică cu materii prime, ridicarea gradului de organizare a muncii, şi altele. Efectul acestor măsuri se concretizează în înfăptuirea pe două decade din ianuarie a 63,5 la sută din planul lunar al producţiei marfă, 42 de întreprinderi depăşindu-şi sarcinile prevăzute pe această perioadă. Redăm mai jos nivelul de îndeplinire a planului pe întreprinderi, în ordinea realizărilor obţinute la producţia marfă. I.P.B.C. 64,9 F.C.H. — Zărneşti 64 8 I.P.B.C. - Braşov 64,8 Fabrica de radiatoare şi cabluri 64,5 Fabrica „Timpuri noi" 64,4 Ţesătoria — Codlea 64,2 U.E.Î.L. — Braşov 64,1 Fabrica de zahăr — Bod 63,9 I.I. L. — Făgăraş 63,9 F.H.C. — Ghimbav 63,7 întreprinderea de cariere şi balastiere 63,7 Fabrica „Răsăritul" 63,5 Uzina „6 Martie" — Zărneşti 63,4 Combinatul chimic — Victoria 63,2 întreprinderea Lunile de iarnă nu au întrerupt nici o clipă activitatea mecanizatorilor. în prezent, aşa cum se vede în această fotografie realizată la S.M.A. Rupea, ei muncesc cu spor pentru repararea şi punerea la punct a tuturor maşinilor şi tractoarelor necesare în campania agricolă deprimăvară. Foto : I. BRAGHEȘ Realizat din planul lunar în % DIN ÎNFĂPTUIRILE CINCINALULUI 1966-1970 * Magistrală rutieră peste apele bătrînului Danubiu in timp ce la încleştarea Carpa Hor cu Balcanii a învăţat să-şi slobozească miliardele de kilowaţi pe arterele de cupru ale patriei, de anul trecut, intre Giurgeni şi Vadul Oii, bâtrînul Danubiu îşi scurge apele pe sub arcada suplă de oţel a noului podutier. Era şi timpul. In primul sfert de veac de la Eliberare, România şi-a împătrit potenţialul economic. Dobrogea participă plenar la acest asalt al industriei, agriculturii, turismului... Poarta maritimă a ţârii cerea o respiraţie rutieră pe măsura unui trafic aflat în creştere accelerată. Anual 600.000 de automobile şi camioane aşteptau - uneori ceasuri întregi - spre a fi trecute cu bacul de pe un ţărm pe altul. Industrializarea - această operă de interes vital şi supremă afirmare naţională - a făcut nu numai necesară dar şi posibilă calea cea nouă peste apă. Pe viu, prin film sau prin televiziune, am fost cu toţii martori la clipa emoţionantă cînd şeful statului nostru a tăiat panglica inaugurală a noului pod. Văzusem cu puţin înainte 40 de autocamioane Tatra încărcate la maximum cu poveri de gresie, punînd la o nouă încercare trăinicia pitonilor şi a punţilor arcuite de oţel. Observatorii electronici, ochi şi urechi invizibile, supravegheau in intimitatea trupului de oţel şi beton, reacţiile cele mai insesizabile ale materiei, comportarea ei, confirmind încă o dată - dacă mai era necesar - exactitatea ecuaţiilor de pe planşetele inginereşti. Podul este acum al tuturora. Pe două trotuare şi patru benzi rutiere desfăşurate pe o distanţă de un kilometru şi jumătate, circulaţia se dezvoltă nestingherit in ambele sensuri. Asemenea unui monument de pe trupul căruia constructorii au demontat păienjenişul schelelor, ii admirăm astăzi măreţia, supleţea, trăinicia. Dar adevărata marcă de prestigiu a inteligenţei tehnice româneşti, a efortului constructiv de inedită spectaculozitate, adevărata victorie a omului asupra Dunării, se află acolo, in adine, la temelia încremenită pe veci în atit de mişcătoarea împărăţiei a apelor. Este pentru prima oară cind, peste Dunăre, un pod se leagă pe picioare de oţel şi beton incastrate in albia fluviului fără ajutorul chesoanelor clasice. La Cernavoda, Anghel Soligny, iar la Giurgiu contemporanii noştri, tot cu ajutorul chesoanelor au lucrat. După părerea unor specialişti, românii s-au slujit şi ei tot de un fel de chesoane (cutii hexagonale din birne) umplute apoi cu bolovani de calcar pe care veacurile le-au solidificat şi mai mult, ducind ele însele la perfecţiune o tehnică şi aşa uimitoare la acel timp. Alţii cred că Apolodor din Damasc a folosit devierea apelor cu ajutorul digurilor sau al batardourilor de lemn şi piatra. Cert este că cele 274 de coloane de oţel ale podului de la Vadul Oii (fiecare cu un diametru de 2-3 metri) au fost implantate la 47 de metri în albia fluviului cu ajutorul maşinilor vibratoare, fapt ce reprezintă o premieră inginerească de mare virtuozitate a cincinalului care s-a încheiat. Această experienţă, deosebit de eficientă pe plan tehnic şi economic, îşi deschide timp larg de aplicabilitate în cincinalul care urmează, la construcţii cu fundaţie de adincime pe apă sau pe uscat, in construcţii industriale, civile sau de comunicaţie, in luptă neîntreruptă cu viclenia apei, ploaia şi viscolul, apolodorii de la Vadul Oii au dat contur precis şi trainic unuia dintre cele mai cutezătoare proiecte ale anilor 1966- 1970. Ei au modificat, printr-un semn de vrednică înnobilare, harta bogăţiilor şi arterelor patriei noastre socialiste. Trecerea pe noul pod oferă un spectacol măreţ şi reconfortant. Sub arcadele supte de oţet (de fapt, fiecare din cele cinci tronsoane cîntăreşte cite 1.600 de tone) Dunărea pare supusă şi nemişcată. Vapoarele par simple jucării ale omului, iar oamenii înşişi par nişte miniaturi pe lingă monumentala lor operă. Dar oare, nu tocmai această simplitate a trecerii de la o dimensiune la alta, această modificare a distanţelor şi naturii înseşi, oare nu ea dă adevărata măsură a măreţiei omului şi a înfăptuirilor sale generate de înţelepciunea partidului comuniştilor ? V. A. i (Continuare în pag. a 3-a) PRODUCŢIE DINAMICĂ PRIN MECANIZARE COMPLEXĂ La ora bilanţului, cooperatorii din Cristian s-au prezentat cu un frumos buchet de succese. La adunarea lor generală, în care relevînd realizările obţinute au dezbătut şi aprobat planul de producţie şi financiar pe anul 1971, au participat tovarăşii Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Baboia, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele U.J.C.A.P. Din darea de seamă prezentată de preşedintele cooperativei agricole, Ion Cîmpeanu, a reieşit că planul de venituri al cooperativei a fost depăşit cu peste 3.100.000 lei, realizările fiind de asemenea mai mari cu 4.000.000 lei decît în 1969. Ceea ce trebuie relevat este faptul că sporul substanţial de venituri s-a obţinut în principal pe seama livrării peste prevederi la fondul central de stat a 800 tone cartofi pentru sâmînţă, 72 tone de legume, 50 tone grîu, 65 tone carne şi 2.673 hl. lapte. Nu se poate spune că anul trecut condiţiile climatice au fost din cele mai favorabile producţiei agricole. Ele însă au fost contracarate, în bună parte, prin efortul comun al cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor, care au aplicat pe scară largă chimizarea şi mecanizarea, manifestând exigenţă pentru efectuarea lucrărilor în perioada optimă şi de calitate. Ca urmare, producţiile medii obţinute la grîu şi cartofi — 3000 şi respectiv 9.000 kg. la hectar — au fost aproape de nivelul planificat, în timp ce la orzoaică şi sfecla de zahăr au fost depăşite cu 450 şi respectiv 2.500 kg. la ha. Rezultate cu totul deosebite au fost consemnate în bilanţul fermei zootehnice, unde producţia de lapte realizată pe vacă furajată a ajuns la 3.371 litri, cu 631 litri mai mare decît cea prevăzută. Munca oamenilor, retribuită în raport cu contribucţia fiecăruia la rezultatele obţinute, a fost din plin răsplătită , pentru o normă convenţională prestată au încasat 41 iei. In cadrul dezbaterilor, unde cooperatorii şi-au spus răspicat cuvîntul, o atenţie deosebită s-a acordat extinderii pe scară largă a mecanizării lucrărilor, ca modalitate eficientă de creştere a producţiei şi productivităţii muncii în condiţiile cînd cooperativa agricolă de aici dispune de un număr redus de braţe de muncă. — E drept, rezultatele obţinute anul trecut sînt bune — a spus, printre altele, în cuvîntul său, Maria Florea ,„ şefă de echipă în sectorul vegetal. Nu trebuie uitat însă că, datorită slabei participări la muncă a unor cooperatori am fost nevoiți să angajăm oameni cu plată care au fost C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) CERBUL Andora în premieră La ediţia a IV-a a concursului, vom aplauda pentru prima oară un reprezentant al televiziunii din Andora : tînăra cîntăreaţă Jaqueline Dulac, distinsă cu premiul „Cocoşul de aur al cîntecului francez" şi cu premiul Academiei Charles Cros. \\ î ________ .... Meridiane Monumentele insulei Philae vor fi salvate La Cairo a fost semnat acordul dintre U.N.E.S.C.O. şi cele 25 de ţări care s-au oferit să subscrie la strîngerea fondurilor necesare pentru mutarea templelor de pe insula egip-teană Philae. R.A.U. participă la această acţiune cu o treime din cheltuieli. Făcând parte din campania (Continuare în pag. a 4-a)