Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)

1972-01-16 / nr. 8404

Nr. 8404 Spaima vecinilor I.A.S. Codlea dispune la Hal­­chiu de două blocuri. Cel cu nr. 2 adăposteşte un chiriaş, pe nu­mele Gheorghe Cuteanu, care are un... nărav cumplit — face scandaluri de pomină. Acum trei zile, peste noapte, a provocat un scandal de proporţii, prelungit pe mai multe ceasuri. Ţipetele propriilor copii nu l-au putut îm­buna. Nici rugăminţile vecinilor. Şi mai are Cuteanu un obicei : taie lemne in... casă, zguduind blocul. Oare nu-i timpul ca nărăvitul chiriaş să fie pus la punct de Consiliul popular comunal Hăi­­chiu? Un om cu asemenea apu­cături nu are ce căuta intr-o co­munitate de oameni. Aşa că, ori te îndrepţi tovarăşe Cuteanu, ori vei părăsi blocul ! Alege... Nedumerire Dar in folosinţă de peste trei ani, blocul nr. 25, din B-dul Sa­turn, arată excepţional din faţă şi la capete, respectiv in părţile expuse ochiului trecătorilor. In spate insă blocul a rămas ne­­tencuit. Cum la darea in folosin­ţă a blocului această operaţie nu părea să intirzie prea mult, zidul a rămas cu micile fisuri şi găuri, astupate doar in interior, fapt care face ca locatarii a peste 175 de apartamente să se plingă de frig... In august trecut, constructorii au montat schele la primele trei scări, semn că începe tencuitul. Cetăţenii şi-au mascat geamuri­le cu hîrtii pentru a nu fi stro­pite de mortar, dar după cîtva timp schelele au fost... demon­tate şi duse in altă parte. Au mai rămas doar cîteva să se de­terioreze odată cu enormul zid al blocului neprotejat. Să fi ui­tat constructorii de această da­torie faţă de cetăţeni? Să fi ui­tat şi cei ce sunt datori să le a­­mintească de ea ?... De ochii lumii La croitoria de dame, de pe str. Armatei Roşii, colţ cu str. 7 Noiembrie din Braşov era expus un foarte drăguţ material jerse supraelastic de import. Cunos­­cind rostul reclamei comerciale — acela de a populariza măr­furile pentru ca cetăţenii să be­neficieze de ele — zeci de a­­matoare ale eleganţei şi bunului gust au trecut pragul unităţii pentru a-şi comanda veşminte din frumoasa ţesătură. — Nu, nu se poate din acest material. Nu este al nostru. E al croitoriei ,,Arta modei". Noi l-am împrumutat şi l-am expus doar aşa pentru vitrină, să fie mai a­­trăgătoare. Preşedintele coope­rativei a dat dispoziţie... Minor la prima vedere, fap­tul atestă totuşi o optică, potri­vit căreia clientului i se rezer­vă locul de marionetă, caraghioa­să, la discreţia conducerii coo­perativei, care îl amăgeşte şi-l dezamăgeşte cu aceeaşi... dezin­voltură. Situaţia creată — de ca­re ne-au sesizat mai multe ce­­tăţence —­ impune o sancţiune celor vinovaţi. Dar asta nu tot de... ochii lumii... „Specialitatea casei..." Numeroase restaurante şi bu­fete, cofetării şi patiserii şi-au creat o faimă, imbiind consuma­torii cu delicioase specialităţi ale casei. Fapt pozitiv pe care-l lăudăm. Din păcate, insă, aces­te preparate specifice nu se ser­vesc întotdeauna. Astfel la res­taurantul „Mielul Alb" plăcinta cu carne nu se mai servește de luni de zile, la bufetul „Victo­ria", deşi a fost comandată de către responsabil aducerea de la laborator a ciorbei de burtă, a­­ceastă „specialitate", solicitată mult de către călătorii autoga­­rei I.T.Bv. aflată in apropiere, nu se găseşte de mai bine de un an. După cum la bufetul ,,Pra­hova", din aceleaşi motive, nu se poate consuma „ciorba de porc­i la grec", cum menţionea­ză o plăcuţă care susţine că „servim zilnic...". La plăcintării şi coletării arareori găseşti ba­clava, saraitii, cataifuri şi frigoci­ne. Chiar dacă b­itajele sunt un produs specific patiseriilor — unde, de asemenea, nu le gă­seşti decit rar — credem că ele ar putea să se găsească şi în galantarele cofetăriilor. Invităm conducerile T.A.P.L. și l­ A.P.L.­­,Cofetarul" Braşov să ia notă de semnalul cetăţenilor, dind dispoziţii laboratoarelor să furnizeze unităţilor de desfacere „specialităţile casei" după re­clama anunţată clienţilor. Ion COMAN Lucian IOANID _______________ ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag. 1) 2 norme, iar pentru îngrijire cite 0,01 N.C. pe vacă şi pe zi. Prin plan i s-a fixat să reali­zeze de la lotul de 16 vaci o pro­ducţie totală de 360 hl„ 16 gesta­— 370 hl. lapte x 1,10 — 16 gestaţii x 2,00 — 16 viţei obţinuţi x 5,00 — 16 vaci îngrijite x 0,01 Valoarea normei efectiv reali­zate este de 40 lei, din care 30 lei se acordă în bani lichizi. în acest caz, îngrijitorul C-tiu Bu­­zatu a fost retribuit astfel : — 577 N.C. realizate x40 lei = 23.080 lei. Retribuirea în bani : 577 N.C.x — Este un cîștig satisfăcător. Ar fi însă interesant de știut dacă pentru acest an v-aţi gîndit la un sistem de retribuire mai per­­fecţionat. — Sistemul aplicat anul trecut este corespunzător. Rezultatele puteau fi şi mai bune, dacă în perioada de stabulaţie n-am fi avut deficit la furaje. De aseme­nea, am avut în efectiv un nu­măr de vaci cu o productivitate ţii şi 16 viţei. Sistemul de retri­buire a munci­i l-­a cointeresat să realizeze integral gestaţiile şi viţeii planificaţi, iar la produc­ţia de lapte să obţină, o depăşire de 10 hl., adică în total 370 hl. N.C. = 407 norme convenţionale N.C.- 32 N.C.= 80 x 365 Z. = 58 Total 577 N.C. % 30=17.310, sumă încasată în bani lichizi. Retribuirea în natură : pentru o normă s-au acordat 3 kg. grîu, 3 kg. cartofi, 1,3 kg. porumb, 1 kg. paie, 0,06 kg zahăr, și 0,600 kg. legume. în total. Constantin Bu­­zatu a fost retribuit cu­­ mai scăzută, pe care nu le-am pu­tut înlocui în totalitate cu ani­male valoroase. Sunt convins că dacă adunarea generală va lua cu exigenţa cuve­nită în dezbatere toate lipsurile care au diminuat eficienţa apli­cării acordului global şi va sta­bili cele mai potrivite măsuri de remediere, activitatea în acest an va fi cu mult mai fructuoasă. Iată Și cum a fost retribuit : — grîu : — cartofi : — porumb : — zahăr : — legume : — paie : 577 N.C. x 3 kg. — 577 N.C. x 3 kg. TM 577 N.C. x 1,3 kg. = 577 N.C x 0,06 kg. = 577 N.C. x 0,6 kg. = 577 N.C. x 1,0 kg. = 1.731 kg. 1.731 kg. 750 kg. 34,62 kg. 346 kg. 577 kg. Teatru Astăzi, la ora 10,30, Teatrul dramatic prezintă la sediu, piesa , ,Poveste neter­minată“ de Alecu Popovici. ★ Pentru cei mici, secţia de păpuşi a Teatrului dramatic prezintă astăzi, la ore­le 10 şi 11,30, două spectacole cu piesa ,.Omul cu umbrela". Cinema PATRIA (telefon: 1.18.18) - „Decola­rea" - orele: 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. ARTA (telefon: 1.23.63) - „­Asteptarea" - orele: 11; 15; 17,30; 20. COSMOS (telefon: 1.11.52) - „Saltul“ - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. POPULAR (telefon: 1.40.22) - „Artico­lul 420” - orele: 9; 12; 15; 18; 21. TINERETULUI (telefon: 1.48.27) - „N­­u cunoaşteţi pe Urban ?“ - orele: 9; 11 ; 15; 17; 19; 21. Televiziune Duminică, 16 ianuarie 8.15 Gimnastica pentru toţi. 8.30 Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 14.00 Postmeridian. 16.00 Film serial pentru tineret: Planeta giganţilor. 16.55 Campionatele europene de patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor. 19.00 Vetre folclorice: Mehedinţi. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. 20.20 Film artistic: Bancnota de un milion de lire sterline. 21.50 Alo Sofia ? Aici B­ucureşti... Muzica uşoară, dansul şi buna dis­poziţie şi-au dat întîlnire la Bucu­reşti într-o emisiune realizată în co­laborare cu Televiziunea română şi bulgară. 22.50 Telejurnalul de noapte. Luni, 17 ianuarie 16.00—17.00 Lecţii pentru lucrătorii din a­­griculturâ. 18.00 Ecranul — Emisiune de informaţie şi critică cinematografică. 18.30 Aplauze pentru români. 18.50 Stop-cadru. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Roman foileton: David Copperfield (V) 21.00 Programul făuririi conştiente ţi vii­torului. Politica externa a României, o politică pătrunsa de spiritul con­cepţiei materialist-dialectice a parti­dului şi statului nostru. 21.35 Steauc fără nume. 22.35 Din ţările socialiste. R. P. Ungară. Miskolc. 22.50 Telejurnalul de noapte. Timpul probabil Pentru zilele de 17 şi 18 ianuarie . Vremea se menţine friguroasă, cu cerul mai mult senin. La sfîrşitul intervalului cerul devine schimbător. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-estic. Temperatura se menţine coborîtă, apoi, spre sfîrşitul intervalului va creşte uşor. Minimele vor oscila între minus 18 şi minus 14 grade, iar maximele, între minus 8 şi plus 5 grade. în noul complex comercial Cioplea din­ Predeal, raionul cu pro­duse de artizanat oferă un cadou, o amintire pentru toate gusturile. DRUM NOU Cvartetul înaltelor valori sportive L-am fi putut numi de aur. Dar, nu este mai de preţ omul, sportivul adevărat, de­cit aurul ? Şi ca o răsplată a strălucitei activităţi. Ana Sălăigean a devenit maestră emerită, iar Popescu-Colibaşi, Ion Mure­­şanu, Ioan Racoviţă, antrenor, emeriţi. Patru nume ? Nu ! Patru vieţi dăruite unei idei, unei pasiuni. Patru talente. Pa­tru exemple pentru tineri şi vîrstnici. Şi acest cvartet ce muzică interpretează ? Ana Sălăgean aruncă de cînd o ştim. De la 12,96 m (1954), la 17,03 (1971), 49 de re­corduri, atît cite poate încă nu a reuşit un oraş mai mic din ţara noastră. Olimpi­că, europeană, balcanică, prin prezenţa şi performanţele cucerite. Popescu-Colibaşi — Tata Pic, cum ii spu­nem toţi — internaţional de rugbi, avia­tor, bober şi în curînd autor de cărţi, înţe­lept, psiholog, profesor in toate genurile de şcoli. Dar mai ales, şlefuitor de dia­mante : Windt, Stark, Sheipp. Omul care ne-a dăruit cu Progresul Braşov un titlu naţional şi cu echipa ţării noastre, un litru de campion mondial. Ion Mureşanu — minerul care coboară în mina talentelor, le caută, le găseşte, le aduce la lumină şi le face să stălucească. Minereu de preţ, mai valoros ca aurul ! A dat un campion mondial şi vicecampion olimpic, un vicecampion mondial, mai mulţi campioni balcanici şi două titluri naţionale pe echipe, singurele pe ţară, din provin­cie, în atîţia ani de zile. Şi Ioan Racoviţă — Nonel — mereu tî­­năr, inimos neobosit. Fost hocheist şi tenis­­men. Descoperitorul lui Ţiriac şi al atîtor talente, care ne-au reprezentat cu cinste în Cupa Galea. Aşadar, Ana Sălăgean, aproape 20 de ani de concursuri, performanţe şi recorduri. Şi cei trei emeriţi de azi, fiecare cu peste 35 de ani de viaţă sportivă şi de rezultate ca antrenor. Un cvartet de acorduri umane, de par­tituri neînvăţate pe de rost, de armonii şi virtuozitate. Fie ca mîine, Braşovul să aibă o orchestră de cameră şi apoi o orchestră simfonică de maeştri şi antrenori emeriţi. Iar cvartetul de astăzi să ne rămină simbol, îndemn şi dragă amintire ! ★ Virgil LUDU Sala de sport „Tractorul" a găzduit emoţionanta festivitate de înmînare a distincţiilor de „maestru emerit al sportului" şi „antrenor emerit" celor patru sportivi de frunte ai Braşovului: Ana Sălăgean, mul­tiplă campioană naţională şi balcanică la atletism; Dumitru Popescu-Colibaşi, binecunoscutul profesor şi antrenor de handbal; Ioan Racoviţă, cel care a for­mat numeroşi tenismeni de valoare; Ion Mureşanu, an­trenorul de lupte, cu merite deosebite. După înmînarea înaltelor distincţii de către prof. Vasile Lăzaruţ, preşedintele CJ.E.F.S. Braşov, a luat cuvîntul prof. Dumitru Popescu-Colibaşi care a mul­ţumit în numele celor sărbătoriţi pentru înalta a­­preciere dată activităţii lor. In încheierea festivită­ţii, a avut loc o demonstraţie de lupte, tenis şi hand­bal, la care au participat sportivii pregătiţi de an­trenorii sărbătoriţi. Ana Sălăgean Dumitru Popescu-Colibaşi Ioan Racoviţă Ion Mureşanu în fiecare saptămînâ, pe adresa rubricii problemelor personale, so­sesc scrisori din filele cărora răz­bat sentimente, gînduri şi emoţii provocate de întimplarile prin care trec cei ce se adresează lui R. Porter din dorinţa de a cere un sfat sau, pur şi simplu, pentru a-şi uşura su­fletul. Adesea e foarte greu sâ te hotărăşti asupra cazului care tre­buie pus în dezbatere, pentru sim­plul motiv că toate experienţele re­latate sunt la fel de interesante. De această dată însă, lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, întrucît scri­soarea semnată de LAURA ANCA P. din Braşov mi-a atras toată aten­ţia. O reproducem în întregime: „Am 19 ani şi toată lumea spune că sunt o fată frumoasă. Să nu vă în­chipuiţi că mă laud. De altfel, a­­cest lucru mi-a prilejuit în vremea din urmă o sumedenie de necazuri şi dacă pe vremuri mă amuza să ştiu că atrag privirile oamenilor pe stradă sau în troleibuz, acum acest lucru mă enervează pur şi simplu. Dar, să vă povestesc ce mi s-a întîmplat în ultimul timp şi veţi în­ţelege că n-am nici un motiv să fiu prea încîntată de înfăţişarea mea. Anul trecut am terminat liceul şi mă pregăteam să dau examen de admitere la facultate, îmi plăcea li­teratura, citisem multe cărţi, ştiam o mulţime de versuri şi cred că aş fi reuşit. Cu puţin înainte de exa­men, însă, în familia mea s-a petrecut o tragedie care mi-a schim­bat, cel puţin pentru moment, cursul vieţii. Nu vreau să insist prea mult asupra acestui eveniment pe care nici acum n-am reuşit să-l în­ţeleg, nu vreau să mă gîndesc la el. Dacă l-am amintit am făcut-o pentru că de la această întîmplare a trebuit să renunţ, deocamdată, la ideea de a urma învăţămîntul superior. De ce? Pentru că trebuia să mă întreţin singură. Gindul aces­ta m-a descumpănit la început. Timp de aproape 19 ani am trăit „ca o prinţesă", cum spuneau uneori cu nedisimulată invidie colegele de şcoală. Nu mi-a lipsit nimic nici­odată. Adesea era suficient să-i spun tatălui meu că-mi doresc ceva, şi a doua zi dorinţa îmi era îndepli­nită. Şi dintr-o dată totul s-a pră­buşit. Dar, n-aveam ce face, tre­buia să mă angajez undeva. Zis şi făcut. Cu o repartiţie de la Ofi­ciul pentru repartizarea forţelor de muncă m-am prezentat la o între­prindere din Braşov. Primele zile de muncă au decurs fără nici un in­cident. Locuiam chiar lîngă uzină, aşa că nu-mi era deloc greu să fiu punctuală, iar operaţiile pe care trebuia să le execut nu mi s-au pă­rut deloc grele. intr-una din zile am fost chemată la şeful secţiei. în bi­roul acestuia mai era un bărbat tî­­năr, îmbrăcat într-un halat nou, care mi-a sărutat mina şi mi-a spus că îl cheamă Radu. Era inginer şi lu­mea vorbea că este prieten intim cu şeful secţiei. Cei doi m-au între­bat cum îmi place uzina, dacă mun­ca nu mi se pare grea, dacă do­­resc cumva un post mai bun. Apoi şeful secţiei s-a apropiat de mine, m-a prins uşor de bărbie şi mi-a spus zîmbindu-mi cu gura pînă la urechi că ar fi păcat ca te­nul meu să se distrugă în praful şi căldura din ateliere şi că de la în­ceputul lunii viitoare voi lucra în bi­rou. într-adevăr, peste cîteva zile am primit decizia de promovare. Trebuie să recunosc că noul meu loc de muncă era foarte convenabil. Ţineam evidenţa corespondenţei sosite în secţie, duceam cite o adre­să la direcţie sau la o altă secţie din întreprindere, căutam prin ha­le oamenii care erau chemaţi la te­lefon. Aveam timp să citesc, să me­ditez, să visez cite-n lună şi-n stele. La puţin timp după ce-mi luasem în primire noul serviciu, inginerul Radu a pîndit un moment cînd eram singură ,în birou şi m-a rugat să-i acord o întîlnire. Nu-mi mai amin­tesc ce i-am răspuns, dar ştiu că la ora fixată îl aşteptam în staţia de autobuz unde convenisem să ne întîlnim. L-am zărit apropiindu-se într-un autoturism elegant. Mi-a deschis portiera şi m-am aşezat lin­gă el. M-a întrebat unde aş dori să-mi petrec seara, eu am spus la întîmplare numele unui local şi ne-am trezit la barul „Cioplea" din Predeal. Am băut, am dansat,­­am ascultat muzică şi el mi-a relatat istoria vieţii lui. Mi-a povestit că suferise mult, că se izbise de multe greutăţi, că reuşise pînă la urmă să învingă necazurile şi să-şi făurească o existenţă confortabilă. Mi-a spus că e nefericit, că lupta cu viaţa l-a înăsprit, că numai eu i-aş putea reda bucuria de a trăi, că numai eu l-aş putea ajuta să-şi regăsească tinereţea. Era elegant, manierat şi distins, avea o voce caldă şi ochi mari, albaştri, cunoştea reţeta unui număr impresionant de eccktai­­luri şi conducea ca un şofer profe­sionist. Din seara aceea am devenit prietena lui. Ne întîlnieam în garsoniera lui de lîngă gară, ascultam muzică, beam whisky şi făceam fel de fel de pla­nuri. Am început să vorbim de că­sătorie ca de un eveniment, nu prea apropiat, dar oricum, absolut sigur. Aşa am ajuns la sfîrşitul anului. Re­velionul l-am sărbătorit împreună cu Radu la o cabană din munţi. Aici am întîlnit o serie de ingineri, şefi de secţii şi servicii împreuna cu soţiile lor. Locul de onoare din fruntea mesei era ocupat de un tip din centrală. Aproape toţi îi ziceau „să tră­iţi!" sau se înghesuiau să-i facă fel de fel de complimente. Mi s-a fă­cut pur şi simplu greaţă cînd am Să căutăm răspunsul împreună... văzut cum se mai linguşeau pe lingă el. Cetăţeanul a debitat tot timpul anecdote răsuflate şi cîţiva se fă­ceau că-şi dau sufletul de atita rîs. Alţii comentau poanta cu voce tare şi strigau pretutindeni că e formi­dabilă. La un moment dat, impo­zantul personaj care mi-a fost pre­zentat de Radu m-a invitat la dans. Ţinîndu-mă strîns în braţe şi purtîn­­du-mă spre cel mai întunecat un­gher al sălii a început să-mi spună la ureche că locul meu nu este, într-un birou oarecare, că dacă sînt fată isteaţă îmi aranjează el un post formidabil la Bucureşti. Tîrziu, după miezul nopţii, Radu mi-a spus să mă duc in cameră că vine şi el imediat. Fiind obosită, am acceptat fără nici o obiecţie. Cînd am intrat în cameră, de pe pat s-a ridicat repede. . . bucureşteanul şi fără să-mi dea răgaz să mă dez­meticesc- s-a repezit asupra mea. M-am zbătut, am zgîriat, am muşcat şi în cele din urmă am început să ţip. Atunci mi-a tras o palmă peste obraz şi cr ieşit şuierînd printre dinţi"­ ,Nu e nimic de capul tău, neiisprăvito !" Nu ştiam ce să fac. Pînă la urmă m-am dus şi i-am spus totul lui Radu. Mă aşteptam să turbeze de furie, mă temeam să nu iasă scandal. Spre surprin­derea mea nu s-a întîmplat nimic din toate acestea, in loc să sară la bătaie. Radu, omul cu care discutam despre căsătorie ca despre un eve­niment absolut sigur, mi-a spus fe­­rindu-și privirea : „in definitiv, nu văd de ce faci atita caz. Dacă nu-i stricai noaptea de Anul nou am fi avut amîndoi de cîştigat. Eu te-aş fi luat oricum în căsătorie. Orice om este silit de viaţă să ac­cepte situaţii de compromis. Cu a­­tît mai mult o fată frumoasă". Vor­bele acestea m-au uluit. Prietenul meu, omul cu care făceam planuri de viitor, omul în care credeam, omul pe care-l iubeam, n-a ezitat să mă arunce în braţele altuia. De atunci am început să-l evit pe Radu, nu m-am mai întîlnit cu el, nu m-am mai urcat în limuzina sa­, m-am ferit să mai dau ochii cu dîn­­sul. Cînd, după lungi insistenţe am acceptat să avem o explicaţie i-am dat de înţeles că între noi totul s-a terminat. A ieşit fără să spună o vorbă. Peste cîteva zile am fost chemată de şeful secţiei care mi-a spus că este informat că nu-mi fac datoria­ şi m-a prevenit că dacă nu-mi voi revizui atitudinea va fi ne­voit să mă trimită înapoi în ate­lier. Sfătuiţi-mă ce să fac. Cum să o scot la capăt? La cine să mă duc să spun cele întîmplate? Aştept cu nerăbdare răspunsul dv.". Dragă Laura, spaţiul grafic nu-mi permite să dau acum răspuns tutu­ror întrebărilor care te frămîntă, cu atît mai mult cu cît aproape că nu găsesc cuvintele pentru a-mi expri­ma indignarea. Sunt convins că ace­laşi sentiment va fi împărtăşit de toţi cititorii noştri. Te rog, deci, să urmăreşti cu atenţie opiniile lor pe care le vom publica în rubricile vii­toare, precum şi comentariile care le vor însoţi. In cuprinsul lor vei găsi, cu siguranță, soluția cea mai potrivită. R. PORTER Aveți o a DROBlEMfo­­ERSONAL/lf — ............... ■ ■ • Trichineloza este o boală cauza­tă de un vierme parazit, numit Tri­chine­­la spiralis, care se întilnește mai ales la porci. Omul se poate îmbolnăvi consumînd carne de porc parazitată cu larvele viermelui, da­că aceasta nu este bine friptă sau fiartă. Boala trece neobservată în formele ușoare, dar în unele cazuri pot produce îmbolnăviri grave, iar uneori chiar moartea. Boala evoluează clinic în trei pe­rioade. în prima perioadă apar tul­burări gastro-intestinale. In a doua perioadă apare febra, o stare gene­rală rea, umflarea pleoapelor și a fetei. Cînd larvele viermelui ajung prin sîngele bolnavului în muşchi, semnele anterioare se accentuează, apar dureri în muşchi, iar febra Sfatul medicului Cum ne apărăm poate să lipsească. Aceasta este perioada critică a bolii, care poate evolua spre vindecare sau moartea bolnavului. Diagnosticul şi trata­mentul bolii se face numai în spitale. în judeţul Braşov au fost diag­nosticate cazuri cu forme destul de grave de trichineloza la om, apă­rute în urma consumului de carne de porc şi preparate provenite din porci necontrolaţi trichineloscopic, tăiaţi in gospodării individuale­ de trichineloza La examinarea recentă a muşchilor proveniţi de la trei lupi vineţi în zona Braşov s-a constatat că toţi au fost trichineloşi. Acest fapt atrage în plus atenţia asupra pericolului extinderii trichinelozei şi asupra rolului carnivorelor sălbatice în menţinerea rezervorului de pa­raziţi. Pentru prevenirea şi combaterea trichinelozei la om şi la animalele domestice sunt necesare o serie de măsuri stricte, printre care stirpirea şobolanilor şi controlul trichinelos­copic al cărnii provenite de la toţi porcii tăiaţi in sectorul gospodă­­resc-individual, rural şi urban. De altfel, serviciile veterinare de cir­cumscripţie rurale şi urbane efec­tuează rapid, la cererea locuitori­lor, examenul trichineloscopic al cărnii porcilor tăiaţi. Recomandăm locuitorilor să nu consume carnea provenită de la porcii tăiaţi şi necontrolat­ decit da­că este bine friptă sau fiartă şi mai ales să se prezinte la serviciile ve­terinare de circumscripţie în vede­rea efectuării controlului trichine­loscopic al cărnii porcilor pe care îi sacrifică, in felul acesta trichine­loza la om va putea fi evitată. Dr. D. DUMA, de la Inspectoratul sanitar vete­rinar judeţean Braşov v — Pag. 5 „HULIGANUL A FOST CONDAMNAT" Mai mulţi cetăţeni s-au plîns orga­nelor de miliţie de comportarea hu­liganică a lui NAE GANEA din Gîr­­cini, un tînăr de 19 ani, care ducînd un mod de viaţă parazitar, era clien­tul permanent al bufetului din Gîrcini, unde apostrofa pe cine îi ieşea în cale. Cu toate amenzile contravenţio­nale care­­ s-au aplicat, scandalagiul nu s-a domolit. Aflat într-o avansată stare de ebrietate, într-una din zile s-a luat la bătaie cu fratele său, apoi a insultat şi lovit alţi cîţiva consuma­tori precum şi pe barmana localului. Arestat pentru ultraj contra bunurilor moravuri şi tulburarea liniştii publice, huliganul a fost condamnat definitiv la 1 an şi şase luni închisoare, timp în care la bufetul din Gîrcini va fi li­nişte. APROVIZIONARE RISCANTĂ Lucrînd la o unitate din Botoşani, DID­­CLOPOTARU s-a ales cu o con­damnare de 1 an şi 2 luni închisoare, pentru delapidare. A muncit apoi pe un şantier de construcţii, dar visul lui râmînea comerţul. Şi-a oferit serviciile întreprinderii O.C.L. Metalo-chimice din Braşov, în cadrul căreia a lucrat ca vînzător, pînă cînd a obţinut rea­bilitarea. Uşurat, a început să lucreze pe cont propriu, prom­iţind diferiţilor clienţi că le va procura anumite ma­teriale sau produse deficitare. Aşa a încasat de la Chiriţoiu Gheorghe 6.160 lei pentru procurarea a 550 kg tablă, de la Zecheru George 1.248 lei, iar de la Pătrugan Teodor, 1.270 lei pen­tru procurarea unor sobe de încălzit cu petrol. Şi în vreme ce „clienţii" aşteptau, Didi se „încălzea" pe la lo­caluri, chefuind şi petrecînd. Aşa s-a ales Didi cu o nouă pedeapsă, de 1 an şi trei luni închisoare, iar cei trei amatori de favoruri, cu iluzia ,că după ce Clopotaru se va elibera le va res­titui banii... SFÎRŞITUL COMPLICATE! AVENTURI La începutul anului 1971, TRANDA­FIR ŞTEFAN din Constanţa s-a anga­jat ca recepţioner la hotelul Timişul de Sus. Pentru facilitarea schimburilor de valută i s-a pus la dispoziţie suma de 11.000 lei, din care, într-o perioa­dă scurtă şi-a însuşit peste 5.000 lei. Ameninţat cu arestarea, s-a hotărît să-şi ia tălpăşiţa. A luat însă cu el şi o casetă cu valută. Căutînd să-şi piardă urma a sustras buletinul unui coleg de petreceri, angajîndu-se astfel ca muncitor necalificat la aeroportul din Constanţa. Dar asta pentru puţin timp, deoarece impostorul a fost de­pistat, arestat şi condamnat la patru ani închisoare şi obligat să plătească O.J.T. Braşov suma de 14.967 lei. --------------"N DI SANIE TRIBUNALULUI

Next