Ecoul Moldovei, 1905-1906 (Anul 15, nr. 21-51)
1905-09-06 / nr. 21
ECOUL MOLDOVEI de mare, dar care desigur, după socotinţa lor va găsi destui creduli cari, cetindu-le sâ se cutremure de grozăviile descrise că le ar fi îndurând jidovimea din România. Iată între altele ce spune : „Antisemitismul a început cu mare „furie de cum a venit conservatorii la „putere; exemplul măcelurilor din llu„siâ n'au servit ca să moralizeze pe cei „din România şi sâ lese in pace pe e„vrei, după cum ar fi fost de dorit şi „ne aşteptam chiar.—Presa n a fost nici „odată mai brutală ca zilele acestea, „iar unii prefecţi sevîrşesc fapte aşa „de sălbatice, că amintesc guvernul lui „Sturdza şi dovedeşte nemernicia guvernului conservator. —Recordul tuturora samavolniciilor acuma îl ţine dl. „Văsescu, prefectul de Botoşani, care crede că misiunea lui ca atare e de a zugru„ina pe toţi evrei alungîndu-i de la sate la „oraş, ca sâ poată mai uşor sâ li pue „unghia în gât.—El a expulzat deja „sute de femei, copii şi bătrâni câte de „80 de ani, ba încă i-au şi maltratat în „chip oribil. De aceste samavolnicii nu „scapă chiar evreii bogaţi ca : Fischerii, „Costiner, Juster Berman, Gutmann şi „sute de alţi bogătaşi cari stăpânesc „moşii întinse în Nordul Moldovei şi reprezintă milioanele niumeroase ale acelei părţi a ţârei.“ Indrâsneala cu care s’a scris şi publicat rândurile de mai sus e într’adevăr uimitoare şi numai jădan trebue să fi fost acela căruia să i poată veni în minte, că pe o aşa cale sâ intarte opinia publică din străinătate în potriva noastră, a Românilor, cari din contra, avem a ne îndută că suntem prea indolenţi pentru a ne mai mişca ca sâ punem frîu navalei jidovimei in ţară şi să mai scăpăm satele şi proprietăţile de urgia jidoveasca ! Dar sâ reproducem mai departe cele scrise Berliner Tagblattu sub titlul aratat : „Prefectul Văsescu a alungat fâ„râ nici o socoteală pe o văduvă de 40 „ani din Ostopceni, rupându-i coastele: „pe Pincu Cohen l’a bătut de la stâns „împreună cu funcţionarii prefecturei, „aşa că bietul Pincu să află in agonie „la spital pe dl. Marer, administratorul marelui filantrop Costinel l'a ex„pulzat fiindcâ n’a putut dovedi cum „că are 1000 de lei.—Numărul celor „expulzaţi din judeţul Botoşani să râ„dicâ la 863 de suflete. „In judeţul Dorohoiu evreii sunt iarăşi în pericol de moarte, ca pe timpul prefectului liberal Pilat, care-i prigonea în chip sălbatic.—Ziarele romaneşti spun că fie liberalii ori conservatorii la putere, cuvântul de ordine e „că evreii trebuesc exterminaţi, aşa că „bieţii oameni sunt străini în ţara lor !... „şi nici o putere nu li ia apararea şi’i „lasă supuşi la torturi şi sâlbătăcii.— „Europa priveşte cu nepăsare la soarta „evreilor din RomâniaL In faţa unor calomnii aşa de sfruntate, ce ne rămâne de făcut ?—De sigur că se strângem din umere, vor zice cei mai mulţi, caii privesc întinderea pericolului jâdovesc cu o indiferenţâ nemai pomenit de mare. Totuşi paharul de amărăciune ce ni l’au pregătit jidovimea internaţională, susţinută de o samă de oameni din mijlocul nostru, pentru cari patria şi naţionalitatea nu însamnă nimic faţă cu umanitarismul, credem că s’a umplut peste măsura şi că e timpul să ne trezim din buimăciala în care trăim de un timp, şi sâ ne reculegem pentru a opune resistenţa năzuinţelor jâdanilor, ca prin calomnii şi asmuţirea popoarelor străine, tributare finanţelor lor, sâ ne silească a le acorda drepturi spre a lua în stăpânire întregul pământ al ţarei, iar pământenii să devie un popor de floţi al jidovilor stăpînitori. Ceia ce ne uimeşte, e că sub guvernul actual, în sinul căruia sunt ciţiva jîdoviţi de marcă s’au îmnămintenit o mulţime de jidani. Din o Misi Insului de Ccomercianţii, industriaşii şi meseriaşii din acest oraş. — Milioanele de tei pe articole de comerţ trecute anual de poporaţia romina a Iaşului in pungile străinilor, în general Evrei. — Remediul acestui rău. a) Poporaţiunea totală a oraşului Iaşi în 1005 e de 80.000 (suflete), iar pe naţionalităţi : 30.000 Romîni, 40.000 Evrei, şi 10.000 alte neamuri: Armeni, Bulgari, Catolici (în deobştie), Greci, Lipoveni, Otomani etc. Observaţiune. Progresul inmulţirei Evreilor în oraşul Iaşi, după statisticile oficiale, în timpul dela 1803 încoace. La 1803 erau în Iaşi 500 evrei, la1849 erau 5.000, la 1879 erau 30.000. la 1900 erau 30.000, iar astăzi in anul 1905 sunt în Iaşi 40.000 evrei. Este de notat că, înmulţirea Evreilor în Romînia (mai cu samă în Romînia- Moldova) a atras-o golul lăsat de Roiului pe tărimul comercialo-industrial, de jum. secol încoace 1). b) Numărul comercianţilor în oraşul Iaşi e de 3.400, între cari : 250 Romîni, 3.900 evrei şi 150 alte neamuri. c) Sunt 60 categorii comerciale în oraşul Iaşi,dar numai la 15 din acestea iau parte şi Romîni, în proporţie însă foarte redusă faţă de streini.2)Din categorii comerciale : Romîni, Evrei, alte neamuri. Lemne p. fioc 1, 36.1 Cu încălţăminte 1, 30,— Drogişti 1, 12,— Brînzari 1, 20,2 Cofetari 1, 12 d) La restul de 45 categorii comerciale in Iaşi (lit. c), nu e nici un român : dăm aci dintre aceste categorii numai acelea cu întreprinzători de la 10 inşi în sus . Cu haine gata 7~, Lipscani-Manufact.145.— c) In oraşul Iaşi sunt 4200 meseriaşi între cari : 050 romîni, 3.000 evrei, şi 250 alte neamuri ; faţă însă de categoriile industialo-meseriale ocupate de Romînii Iaşului, aceiaşi stare ca în ramurile comerciale (tablourile anterioare). f) 6000.000 lei trecuţi anual în pungile streinilor—în general evrei—de de către Romînii Iaşului, pe articole de comerţ . Am văzut că în oraşul Iaşi sunt (actualmente) 30.000 suflete rRomîni(40.000 Evrei, şi 10.000 alte neamuri) , cele 30 mii suflete romîni obţin desigur 6.000 căpiţe de familie conducătoare , şi—deci: Pe articolele de comerţ—de tot soiul, notînd pentru strictul necesar zilnic—al fiecareia din cele 6 mii capete de familie romîni ai Iaşului, cît şi pentru trebuinţele la deosebite ocasiuni : căsătorii, naşteri, zile onomastice. Anul nou, baluri, concerte, petreceri familiare, în cursul anului, luînd terminal mediu cel mai economicos de 1.000 lei pe an de capul de familie (din cele 6 mii), iată cifra de 6.000.000 anual trecută din avutul Romînilor oraşului Iaşi în pungile streinilor de neamul romînesc. Dar şi majoritatea clădirilor din Iaşi sunt proprietăţi evreeşti (centrul oraşului mai tot ; nu numai particulari— mulţi—plătesc chirie pe case evreilor, însuş statul şi comuna, chiar primăria Iaşului stă în case evreieşti. Şi comuna Iaşi e cea mai înglodata in datorii ca oricare altă comună din Regat „graţie cîtorva administraţii mai dincoace Deci din punctul de vedere economic, laşul este în mina evreilor, (ca şi celealte 5 oraşe, 13 târguri şi 1 sat menţionat în notiţa primă—mai sus). Trebue s’o declarăm că, nu avem de bănuit nimic streinilor comercianţi cărora le oferim cele 6 milioane lei anual, căci dînşii ocupă de jum. de secol încoace golurile lăsate de romîni pe tărîmul comercialo-industrial , dar pină cînd oare voeşte romînitatea oraşului Iaşi a fi tributară numai streinelor din cetatea sa? Au doar aşteaptă Romînii acestei cetăţi, ca ai tuturor celorlalte oraşe ale României în cari mai tot comerţul e în minele evreilor, sâ vină aceştia a îndemna pe Romîni la a face comerţ şi industriaşi ? ! In curînd vom publica un proect de statut cu o expunere de motive amănunţită după care ar trebui să se călăuzască Romînii laşului —etc. întru a avea în minele lor comerţul local, spre a avea burghezimea romînă, în fine întru a se emancipa economiceşte , a fi stăpîni conaţionalii Romîni ai laşului pe majoritatea celor 6 milioane lei anual. V. Săghinescu. ----------• • 5?*—--------------Asupra constituirei unei asociaţii generale a tuturor Românilor din oraşul şi judeţul Iaşi pentru emanciparea economicâ şi naţionalizarea comerţului şi industriei române. Intr’o astfel de asociaţiune trebue să între, sub pedeapsă de a nu avea ea nici un efect bine-făcător, mai întâi doue categorii de oameni şi anume : o parte, cari sâ aibă bani cât de mulţi şi pe cari să-i destineze pentru scopul societăţei, nu cu preţul de a-i perde, dar nici de a-i specula, ci cu condiţia de a servi cauza, chiar cu riscul de a nu aduce nici un beneficiu, adică nici o dobândă proprietarilor lor ; altă parte, şi aceea va fi cea mai numeroasă, va fi compusă din oameni, cari au trebuinţă de a fi ajutaţi la nevoile lor. In această categorie întră suma întreagă a asociaţilor sub titlul de consumatori. Asociaţiunea va oferi beneficii, sub formă de preţuri reduse, tuturor Românilor, cari ar veni sa consume articolele de cari dispune asociaţiunea. Alte categorii de oameni se impun neapărat asociaţiunei şi anume : oameni capabili în ramura comerţului, industriei, ingineriei, architecturei agriculturei şi derivatelor sale, ca silvicultura, exploatarea minelor de petrol şi de peatră, pescăria etc. Fiecare din asociaţi va participa băneşte cu oricât de mult cura şi cu oricât de puţin va avea. Dacă cei ce dispun de bani au venit în asociaţie cu gând ca să facă odată emanciparea posibilă, atunci li se impune să se expună la sacrificii. Banii pe cari-i au depuşi pe la casele de speculaţiune trebuie a şi-i retrage de acolo, şi a-i afecta pentru această asociaţiune. Apoi, dacă asociaţiunea are de scop emanciparea economică, trebuie căutate mijloacele cele mai nimerite, şi chipul de a găsi de unde sâ se înceapă, cu ce să înceapă, şi când se înceapă. Timpul când să înceapă este când îşi va vedea complectat un capital îndestulător, şi care îndată se poate aduna dacă cei ce au bani pe la bănci şi case de scont i-ar retrage spre a-i pune în serviciul cauzei de faţă. De unde să se înceapă ? De la materiile prime, cami cele dintâi trebuie, dacă se poate, luate cât mai curând din mânele străinilor. Asta ar însemna a lovi râul chiar în origina sa; a ataca fiara la gura vizmnei sale, nu în largul pădurei sau al câmpului, unde sunt puţine şanse pentru vînâtorul cel mai bun. Cu cari anume din materiile prime ? Cu cele ce au relaţie cu viaţa organică a omului, adică: pânea şi carnea; apoi îmbrăcămintea şi încălţămintea; lemnele de foc şi cele de construcţie; construiri de case de locuit şi cumpărare de terenuri pe cari să se construiască locuinţe pentru cei nu au case proprii. Să specificăm mai de aproape : Pentru pâne sâ se cumpere producte în cantităţi mari, sâ se închirieze mori de apă şi de abur, să se facăbrutării cooperative, şi toţi lucrătorii să fie cooperatori şi partaşi la beneficii, iar nu salariaţi. Pentru carne, sa se facă ocoale unde sa se pună vite destinate tăerei, prin români, şi cu trunchiuri româneşti. Pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte să se facă magazii en gros, de la cari cismarii şi croitorii să se aprovizioneze cu marfă. Să se naţionalizeze îmbrăcămintea în felul ca oricare prăvălie en gros sau în detail de-a ascociaţiunei să aibă în primul loc postăvărie din falnicele ţârei, şi fiecare membru al asociaţiei să aibă şi curajul şi datoria de a purta haine de stofă din ţară, pentru ca în acest mod să se dea o puternică lovitură luxului, care ne-a copleşit şi sărăcit. Privească cineva la luxul ce-l desfăşoară femeile şi se va înspăimânta. Chiar cele ce nu au cu ce face lux, şi pentru a-l putea face, recurg la depravare, la desfrâu, şi societatea română merge cu aceasta la distrugerea familiei. Plătim scump şi purtăm haine şi încălţăminte proaste şi netrainice pentru că ne confecţionăm totul la străini, iar croitorii şi cismarii români sunt în manele angrosiştilor străini. Pentru alte articole de hrană ca : brânza, oanele şi untul, să se cumpere de cu iarnă fruptul stânilor, al fermelor , să se cumpere oane prin precupeţi de ai asociaţiei, pentru folosul oraşelor noastre, aşa ca sâ nu aibă speculanţii străini ce exporta în ţâri străine. In fine, fiindcă asociaţia este locală, sâ se facă aşa fel ca produsele judeţului Iaşi să se consume aicea în oraş, şi numai cea ce va prisosi peste trebuinţele noastre sa iasă afară din judeţ. Pentru lemne de foc să se cumpere păduri cu parchete în exploatare şi să se creeze depozite în oraş. Pentru lemne de lucru şi de construcţie, asociaţia să încheie contracte cu cherestelele de la munţi, şi să-şi facă cherestele chiar. Asociaţiunea să aibă o secţie de construcţie, care să clădiască case după anumite planuri şi sâ li dea asociaţilor cu plata prin amortizaţie. De altfel, greutăţi enorme se ridică înaintea noastră, când videm că în atâta amar de ani nu s’a făcut nimica pe calea economică de către Români. Ne lăudăm cu independenţa politică a ') Oraşele (capitalele de judeţe) în carierul evreilor covîrşeşte încă cu multirul rominilor—sunt : Bacău, Botoşani, Dorohoi, Fălticenii şi Peatra N.; apoi tirgurile : Bucecea, Buhuş, Burdujenii, Hirlău, Herţa, Mihailenii, Panciu, Podu-Iloaie,Podu-Turcului, Severii, Stefăneştii, Suliţa, Tîrgu-Frumos , iar in satul Cleja (din jud. Bacău) sunt 60 Romîni şi peste 120 evrei. (Bucureştii—cu 40 ani in urmă aveau pină la 15.000 evrei, astăzi au peste 60.000. 2) Cifrele tablourilor ce urmează sunt in acord cu statistica Camerei de comerț din Iași.