Energetica, 1960 (Anul 8, nr. 1-12)
1960-12-01 / nr. 12
capse de la 1,5—6,0 buc/m3, pentru fitil 2,50—10 ml/m3. Armarea provizorie a galeriei s-a făcut mai rar în zonele de conglomerate, în schimb mai frecvent în zonele de dislocaţii şi presiuni mari, a căror frecvenţă s-a făcut simţită în zona F. Rătoiu-F.. Tot aci s-au întîlnit şi infiltraţii puternice (15—20 1/s), care au condus chiar la captarea şi introducerea în galerie a celui mai puternic izvor de la fereastra de atac F2. Datorită degradării continue a şisturilor cristaline, care au necesitat înlocuirea armăturilor cu efectuarea concomitentă a reprofilărilor galeriei, viteza medie realizată la excavaţie a fost de cca. 4 ml/zi pe frontul de lucru, pentru o execuţie a galeriei în trei schimburi. Betonarea galeriei s-a făcut pe inele de 4—6 m lungime în zonele de şisturi şi 6—8 m în zonele de conglomerate. Betonul a fost turnat în cofraje de lemn aşezate pe cintre metalice demontabile, operaţia de betonare fiind începută cu radierul galeriei. Prepararea betoanelor s-a făcut la intrarea ferestrelor, transportul efecuîndu-se cu vagoneţi şi locomotive electrice pînă la punctele de betonare. Datorită condiţiilor geologice dificile cît şi presiunilor mari întîlnite, profilele tip prevăzute prin calcul au fost depăşite. Depăşirea procentuală a secţiunilor de beton simplu a fost în medie de 130%, iar pentru betoanele armate de 10% sau pe total o depăşire a secţiunilor teoretice de 110%. S-au executat după betonare injecţii de umplere a spaţiilor goale din spatele cămăşuielii, iar ulterior injecţii de consolidare a rocii şi stabilirea unui contact mai strîns între cămăşuială şi roca de bază. Injecţiile de umplere au început cu dozajul 1:4 părţi ciment-nisip şi presiunea 2 atm, mergînd pînă la raportul 1:1 şi presiunea de 4—6 atm. Realizarea acestor lucrări s-a efectuat în două faze, cea de-a doua fiind mai mult de control şi folosită pentru zonele cu inflitraţii puternice, care nu puteau fi injectate şi închise complet de la primele injecţii. Torcretarea galeriei s-a făcut la 5—6 atm, cu un dozaj de 550 kg ciment la u3 nisip de rîu, amestecul făcîndu-se direct în buza aparatului de torcret. Castelul de echilibru a constituit o lucrare complet subterană. Prima lucrare a fost camera superioară, excavată prin metoda belgiană, cu două galerii, iar după excavarea completă a bolţii s-a trecut la betonarea ei. Prin subzidire, a fost executată pe tronsoane betonarea pereţilor verticali ai camerei după care s-a turnat radierul. Puţul vertical s-a executat prin excavarea de la cele două capete şi betonarea de la partea superioară. După aceasta s-a realizat un torcret armat de 6 cm grosime, executat cu ajutorul unor platforme de lucru suspendate cu trolii din camera superioară. în casa vanelor s-a realizat racordul dintre galeria de aducţiune şi conducta forţată, avînd fundaţia comună cu masivul de ancoraj Mi. Executarea conductei forţate s-a început prin excavarea unei tranşei importante, a fundaţiei masivelor de ancoraj şi a betonării acestora. Betonarea masivelor de ancoraj şi a şeilor intermediare s-a desfăşurat în două faze, prima constituind-o turnarea fundaţiilor pînă la cca. 80 cm sub conducta forţată, iar a II-a turnarea betonului după fixarea pieselor metalice şi a virolelor pe masive. Cantitatea de beton intrată într-un masiv variază între 295 m3 (M,) şi 529 m3 (M2), marca betonului fiind 110 cu agregatele de la cariera Qîlma. Instalaţiile de betonare şi aer comprimat au fost aşezate la baza conductei forţate, betonul şi virolele fiind transportate cu ajutorul planului înclinat. Pentru execuţia centralei, a staţiei de transformare de 110 kV, a coloniei definitive şi a altor lucrări anexe, au fost efectuate în primul rind importante lucrări de excavaţii (peste 200 000 m3) pentru crearea platformelor necesare. Infrastructura clădirii centralei a fost realizată ca un monolit din beton armat, izolată şi prevăzută cu drenaje la exterior, în scopul evitării infiltraţiilor în încăperile situate sub cota sălii maşinilor. Suprastructura sălii maşinilor, respectînd gabaritele echipamentului,, s-aputut construi din cadre de beton armat la distanţă de 7,0 m, cu secţiunea de 1,10X0,50, încastrate în fundaţii şi din zidărie mixtă de cărămidă şi piatră la exterior. VI. Montajul echipamentului Echipamentul electromecanic al uzinei Moroeni, datorită pieselor sale grele — rotoarele generatoarelor, transformatoarele —, a pus probleme privind transportul lor de la gara Pietroşiţa la şantierul Gîlma şi Dobreşti. Echipamentul sălii maşinilor — vane, turbine, generatoare — s-a montat cu ajutorul podului rulant de 50/10 t, iar conducta forţată cu ajutorul planului înclinat şi al eşafodajelor special construite. Echipamentul de la captarea principală nu a pus probleme speciale pentru montaj, însă vanele mari de fund au impus construcţia unei estacade de montaj. VII. Costul lucrărilor La execuţia uzinei hidroelectrice Moroeni au fost realizate pe ansamblu amenajării importante volume de lucrări, ca : Investiţia totală, cuprinzînd lucrările de bază şi de organizare a şantierului, arată următoarea repartiţie procentuală pe capitole de lucrări : De asemenea, realizarea investiţiei totale pe elemente de cost, ca : materiale, manoperă, utilaj, instalaţii, energie, este următoarea : Un rol preponderent în costul lucrărilor uzinei l-au avut şi preţurile medii realizate pe articole de lucrări. Aceste preţuri sînt rezultatul procesului tehnologic de execuţie, al gradului de mecanizare a lucrărilor, al surselor de aprovizionare cu materiale de masă, cum şi al transporturilor efectuate. Ele se înscriu în limitele admisibile pentru lucrările hidrotehnice în care condiţiile de realizare a lucrărilor sînt diferite de cele întîlnite la construcţiile civile, obişnuite. I. Studii, proiectări, asistentă tehnică 3,1% II. Lucrări de construcţii : captare, aducţiune, castel, conducta fortată, centrală, stafie trafo 50,0 % III. Lucrări de construcţii anexe uzinei : drumuri, planuri înclinate, amenajări în regiune, grupuri gospodăreşti etc. 8,1% IV. Colonia definitivă 5,0% V. Organizarea şantierului 3,0% VC. Ghipimatul mecanic și electric 28,7% VII. Grup de supraveghere, pază etc. 2,1% Total 100% ENERGETICA ★ 8 ★ 1960 ★ Nr. 12 555