Epoca, februarie 1926 (Anul 43, nr. 1-24)

1926-02-23 / nr. 19

I Ce ne spun viitorii primari ai Capitalei “ Declarațiile d-Sor dr. Gheorghian în­vingătorul din Galben și cem. Dobrescu șeful listei din Albastru — "EPOCA" dorind a avea cuvân­tul tuturor personalităților politice din rândurile opoziției un.te cu pri­vire la seran.f.catia dezastrului su­ferit de regimul liberal în algerile comunale, s’a adresat tuturor frun­tașilor b­ocului cari au luat d­rect De la început d-sa vorbește de chestiunea unei administrațiuni comunale cinstite, care are mai ales în vedere dreptul acordat cetățenilor de a-și exprime votul — că cea dintâi datorie este, să alcătuias­că­ listele electorale, in așa fel încât nimeni să nu fie ex­clus de la exercitarea acestui drept. Ori, din primul moment s-a constatat falsificarea acestor liste electorale. Rezultatul moral pentru administrația comunală liberală a fost protestul a zeci de mii de cetățeni,­­ cari au rămas neîn­­scriși pe liste, iar șicanele ce li s‘au făcut celor care s‘au dus de la început să se înscrie, au avut ca efect că zeci de mii de bule­tine de vot au rămas neexprima­te. In al doilea rând, invinuese ad­­ministrația comunală liberală, pen­tru abuzul nepermis de a distri­bui cărți de alegător, persoanelor neînscrise și celor care nici nu a­­veau dreptul de a vota. Proteste­, cu toată energia în contra sistemului de corupție a ti­­nerimei studențești, care în schim­bul a cine știe ce promisiuni, a primit cărți de alegător pentru ca a să formeze umplutura urnelor și salvarea deci a candidaților libe­rali, de la dezastru care îi ame­nințau ! ca consecință a tuturor abuzu­rilor de la Primăria Capitalei, în care unul din vice-prezidenți fost rău inspirat când a căutat să a se sustragă dorinței legitime a ce­tățenilor. Cred că aceasta va fi o lecție, care va servi pe viitor acelora, ca­re au obligația de a păzi legile așa omm se cuvine. CUM S’AU EFECTUAT ALEGE­­R­RILE , Efectuarea­­legere în Capitală sa făcut cu destulă ordine, fi’ndcă Opoziția­ Urdcä, deși la largul ei l­­e a protesta la constatarea tutu­­ror abuzărilor ce­ se săvârșeau to­tuși a fost cât se poate de liniștită, având sprijnul moral și în persoa­nele preseelor secțiunilor de­ vot și în sinceritatea birourilor așa că dacă din numărul voturilor expri­mate pentru lista liberală camufla­tă, cel puțin zece la sută erau vo­turi de umplutură, totuși mila ne-a cuprins, când am văzut disperarea guvernanților și bizuiți pe entusias­­mul cetățenilor, ne-am dat socotea­la din primul moment de isbănda­ noastră și am lăsat să treacă de la noi, acele umpluturi de salvare. O RACEALA SEMNIFICATIVA Un fapt foarte caracteristic și care este dovada cea mai vie că de azi înainte administrația co­munală trebue în mod hotărât să se ocupe de nevoile reale ale ora­șelor este, că pe la toate secțiile de vot, pa la care apărea prima­­r al Capitalei, o persoană de alt­­fel destul de simpatică — erea pri­mit ca cea mai mare răceală, ba uneori urât ovațional. Aceasta do­vedește că locuitorii Capitalei, își dădeau bine seama, că rolul celor care se încumnetează să se ocupe de nevoile obștești este bine defi­nit, demonstrațiile fiind răspunsul categoric, la toate neglijentele, cu cari s‘au condus de patru ani a­ facerile comunale! Nu este admisibil, ca intr‘un interval de atâția­­ani, cu un buget așa de bogat sa­ se constate o a­­tât de flagrantă părăsire sub toate raporturile ne­voilor edilitare , căci atât periferia orașului cât și centru nu au suferit, — ași putea spune­ — nici o îm­bunătățire din câte se cer. Cred că însuși d. primar s’a convins pe deplin că politica d-sale comunală de a face exproprieri și a dărâma imobile, pentru a s­e deschide bulevarde largi, este o politică și un program greșit aplicat, pentru vremurile de azi, când orașul înoată în no­roi , când praful seamănă tuberculoza, difteria, scar­latina și toate bolile mo­lipsitoare pe străzi ne­pa­vate, necurățate și nespă­late­­ sau indirect parte la luptă pentru a le solicita părerea. Ne-am adresat în primul rând d-lui dr. Gheorghian, care a re­purtat în capul listei din culoarea de galben o victorie strălucită. OBLIGAȚIILE VIITORULUI CONSILIU COMUNAL Va trebui deci, ca viito­rul consiliu comunal să bage bine de seamă, sa întâmpla o reacțiune de nemulțumire în așa fel exprimată, in cât ceea ce vor avea de pătimit edi­lii, să nu fie spre răul lor. Banul public trebue ma­nipulat cu îngrijire și a se întrebuința numai pen­tru gospodăria cinstită a orașului, căci socotim că a trecut de mult vremea abuzurilor și sperăm că și momentul pentru darea socotelilor este bine ve­nit. D. DR. GHEORGHIAN MULȚU­MEȘTE ALEGATORILOR — Observ că am alunecat pe panta viitorului program edilitar și nu aceasta îmi este scopul aci, spune d. dr. Gheorghian. Ca încheere, nu pot decât să mulțumesc publicului alegător de manifestatiunile de simpatie cu care am fost primit pe la toate localurile de vot și să le promit, că dacă voi avea cinstea de a admi­nistra bunul cetățenesc, hai vai da silința de a face totul în mo­dul cel mai corect și numai spre folosul acestui oraș. Declarațiile d-lui dr. Gheorghian rolul important care și-l asumă, căci chiar cu po­pulația de astăzi blajină și răbdătoare, se poate Semnificația dezastrului litteratl Ce ne spune d. Dobrescu, învingătorul din culoarea de Albastru Redăm mai la vale declarațiile d-ui D. Dobrescu președintele nim­ei barourilor din România ț­­capul listei învingătoare din culoa­și rea de asastri: — Care credeți că este semnifica­rea acestor alegeri ?­­v- A­ceste alegeri însemnează naș­terea unei politici noi, pentru că, ele ne-au arătat pentru prima oa­­ră, că și în România avem alegători. Numai un alegător conștient care controlează pe alesul său, poate să îndrepteze politica unei tari și pen­tru prima oară alegătorul român a controlat un guvern arbitrar și a reacționat contra unei dictaturi te­roriste. Acest spirit al mărâșeștilor în politica țăreî, ne-a scăpat aceste alegeri, pentru că în incidentul de la Primăria Capitalei, am văzut pe alegătorii noștri, liniștiți dar hotă­râți, cerând să li se respecte votul lor. — Dar latura democratică ? — Aveți dreptate- De astăzi par­tidele politice din România, trebue să devină vădit democratice, întâi pentru că alegătorul nostru cere să fie respectat și al doilea, pentru că nu mai este loc pentru alt partid re­acționar. Partidul liberal ar bate pe ori­ce nou Partid reacționar, pentru că el are și prestigiul reacționar și băncile și spiritul dictatorial. — Care credeți că va fi conse­cința în privința guvernului. — Guvernul liberal a fost făcut atent că a ajuns odios, dar se face că nu înțelege. A fost lovit cu vor­ba, cu palma, cu pummnul și cu cio­magul dar el tot vrea să rămână El judecă loviturile țarei, cu grosi­mea obrazului său. Partidul liberal duce țara la revoltă și cu cât el de­vine mai impopular, cu atât trebue să devină mod terorist ca să se poa­tă menține la mnitere. Guvernele sla­be sunt totdeauna provocatoare, pen­tru că cel slab dă totdeauna de fri­că. Partidul liberal nu pleacă de la putere până când n’o infecta com­plect țara, pentru că guvernul d-lui Brătianu a ajuns ca un sicriu bogat și aurit, care conține înăuntru un ca­davru. — Lupta continuă ? ■— Panii în pânzele albe. Culoa­rea de albastru este mobilizată in permanentă si nu se va teme nici de amenințări nici de arestări. Vom combate pe liberali cu mij­loacele lor: sau legalitatea sau ile­galitatea. Concesionarea minelor de aur din Ardeal O nouă lovitură a bandei Știrbey-Baxshal Ni se anunță că la ministerul de industrie și comerț, profitându- se de expedierea grabnică a tutu­ror afacerilor rămase in restanță, se lucrează cu toată discrețiunea, dar cu cea mai mare repeziciune, la terminarea contractului uneia din cele mai scandaloase concesi­uni de ultimă oră ale guvernului liberal. J E vorba nici mai mult nici mai pustie fie cât de concesionarea pe un ter­menn de patru­zeci de ani, în condiții extrem de one­roase pentru Stat­, a tu­turor minelor de aur din Transilvania. Concesiunea se face u­­nui consorțiu englez, re­prezentat de aceiași an­trepriză de spoliați­une a avutului public, Boximall- Balisw Știrbey. Barbu Știrbey face ac­tualmente toate sforță­rile ca contractul de con­cesiune să fie adus la pri­mul consiliu de miniștri care se va ține, pentru ca afacerea să fie complect terminată înainte de că­derea guvernului Brasia­­nu. Falsurile ungurești Comisiunea de anchetă și-a ter­minat lucrările BUDAPESTA 22. (Rador).­„Pos­ter Lloyd“ publică un interview a­­cordat de deputatul Rubinek, rapor­torul comisiunei par­amentare de anchetă. Vorbind despre acestei comisiuni, deputatul lucrările Rubi­­nek declară că ziarele din opoziție au exagerat și ca n’a fost vorba nicidecum de o încercare de a for­ța sau violenta libera voință a mi­noritații comisiunei. Comisiunea parlamentară și-a de­clarat terminată misiunea ei căci ancheta a fost încheiată și nu mai există, nici o insopunere serioasă ca­re să necesite continuarea cerce­tărilor. Materialul examinat până a­­cum este abso­ut suficient pentru a judeca limpede întreaga afacere. In ședința de ori a comisiunei,­­s’a decis discutarea raportuui pe ziua de 23 Februarie. In aceiași ședința va prezenta referatul său și rapor­torul minoritatii. v«TIMPUL« $. A. R, Institut de Arte Grafice și Editură, Str. Sărindar No. Iaji EPOCA Cum au cucerit liberalii comunele rurale Banditismele din Dâmbovița.—Armata pre­făcută în agentură electorală liberală Acolo unde n’au putut împiedica prin abuzuri și violentă punerea listelor opoziționiste, guvernul li­beral a dezlănțuit cea mai groaz­nică teroare pentru a falsifica vo­ința alegătorilor. Următoarea telegramă trimisă Regelui de d. Mișu Cornescu, fost prefect de Dâmbovița, constitue o sugestivă dovadă a modului cum a fost înțeleasă libertatea alegerilor în comunele rurale . MAIESTATII SALE REGELUI București Sire asculmit vocea unui român neaoș, care vă iubește în toată sin­ceritatea, care timp de 28 ani de politică nu a cerut nimica și nu vă cere că va trăi decât fericirea pa­triei și a­ Dinastiei. In județul Dâmbovița alegerile comunale nu au fost decât o sfrun­tată minciună. Inamovibilitatea magistraturei nu mai este. Ofițerii superiori, puși să asigu­re libertatea alegerilor, le-au împie­dicat, sfidând totul. ..Bărbați de încredere" care au fost destinați să prezideze tmpuri­­le electorale s'au purtat ca niște satrapi. Două cazuri precise Lire : La Valea Caselor jud. Dâmbovi­ța, alegătorii și candidații opoziție­­nate au fost împiedicați de a in­­­tra în sala de vot și la ora 5, cu­ toate că mai așteptau afară 50—60 alegători, în frunte cu candidații lor, unit a fost închisă. Armata avea ordin formal să nu lase absolut pe nimenea să intre. La Tele­ști, jud. Dâmbovița, pre­ședintele a intrat pe din dos cons­tituind bitiToul singur cu notarul la ora 5 dimineața iar alegatorii și candidații opoziției unite au fost te­rorizați în felun de a nu eși din­ casă. La orele 4, când m-am prezentat, armata m-a oprit la intrarea în co­mună, iar d. președinte care stătea singur în localul­ de vot, mi-a afir­mat că alegători nu voesc să vo­teze In cele din urmă adunându-se peste 60 de alegători, candidații O­­poziiei-unrtp. au fost opriți să in­tre, cu toate că aveau certificatele legale și goniți acasă de chiar d. maior Mitescu Aurel, din Batalionul de jandarmi Găești. Aceste toate s’au petrecut sub o­­chii mei. Maiestate sunt un sărăcit de răs­­boi, am avut ocaziuni să ajung mic­ui milionar, având fără nici un fel de control, bogățiile de la Socola Rusească de frude s’au îm­bogăți a­­tâtia nu am făcut-o subordonând to­tul visului. Romăniei-Mari, și astăzi avem sclavia Brătieniei-Mari. Sire, tara toată nu reacționează decât datorită sfintei dragoste pe care o are fată de Dinastie, numiților actori Georges si Luci-Scapoti tara Maiestate de aceas­tă odioasă ffintă care a acaparat tot ce produce această nenorocită Țară. Ascultați Sire glasul anonimului de azi frie glasul soldatului necunoscut din tu­rmul războiului și al fanaticului cinstit. Să trăiți Sire. Să trăiască întreaga Dinastie. In numele opozitiei­ unite, MISU CORNESCU fost prefect de Dâmbovita Statul iugoslav și biserica catolică DECLARAȚIILE D-LUI NINCICI BELGRAD, 22 (Rador). — In șe­dința de ert a Scupcinei, deputații opoziționiștii au interpelat, guvernul asupra incidentului provocat prin discursul rostit de ministrul Rădici, în legătură cu călătoria nunțiului a­­postolic Pellegrinetti la Dubrovnik. Ministrul de externe Nincici a răs­puns punând la punct incidentul, care s’ar fi datorit unei greșite in­terpretări a cuvintelor pronunțate de Radici. Ministrul de externe a a­­sigurat că reprezentantul Vaticanu­lui s’a menținut în limitele func­­țiunei sale în această împrejurare ca și în toate celelalte. Călătoria sa n’a dat jog la nici un incident. Vor­bind de discursul ministrului Rădici, d. Nincici a declarat că ministrul de instrucție n’a avut nici o intenție su­părătoare față de nunțiul Rădici re­gretă foarte profund dacă cuvintele sale au putut fi interpretate astfel. Ministrul de externe a subliniat că nunțiul papal, a curu­i perfectă co­rectitudine este în afară de cauză, nu este numai reprezentantul Vaticanu­lui, dar și delegat­ apostolic, și în această calitate el are dreptul de a iupsed­a bisericile catolice și de a ține predici, în limitele misiunei sale religioase. D. Ninci­i s-a ridicat­ cu energie împotriva calomniilor răs­pândite în țară sau în străinătate, după care guvernul din Belgrad ar fi fost arătat ca persecutând pe ca­tolici sau puțin doritor de a între­ține bune relațiuni cu Vaticanul. „Sun­t ministru de atâția ani, și pot, afirma că niciodată, nici eu nici co­legi mei nu am manifestat, cea mai­ mică aversiune față de biserică ca­tolică. Totdeauna ne-am străduit să îmbunătățim cât mai mult cu pu­tință rela­țiunile cu Vaticanul. Prin­c­i­pala piedică în calea silințelor noas­tre în această privință a venit din partea­­ cercurilor care pretind și și avea la noi monopolul apărării caloa­ lirismului. Biserica Catolică nu are nevoie de apărători, căci reprezen­tând aproape jumătate din populația țării noastre, ea este obiectul res­pectului unanim al poporului iugos­lav și nici un pericol nu o amenință și n’ar putea-o amenința vre­odată“­Discursul ministrului de externe a fost salutat cu vii aplauze. Exilarea politicianilor greci ATENA, 22 fRactor.. . Fostul prim ministru Kafandaris împreună cu per­sonalitățile civile și militare arestate în ultimele zile, au fost îmbarcate noaptea trecută pe un torpilor, cu destinația insulei Santorin. închiderea Incidentu­lui italo-austriac ROMA 22, (Rador). —­ „Popolo d’Italia“ anunța că Mussolini pri­mind explicațiuni suficiente din par­tea cancelarului Austriei, inciden­tul provocat prin discursul hu Ra­­mek^Dota^e^î^onsM^at_ïnchis^ Scăderea zlotului polonez VARȘOVIA.­ 22, (Rador).­­ In legătura cu scăderea zlotului, mi­nistrul de finanțe a declarat ziariș­tilor că este convins de foarte a­­propiata îndreptare a situației. Scă­derea nu este justificată întru ni­mic de­­ actuala situație economică. Factorul primordial de care depin­de schimbul, este balanța comercia­lă, și aceasta se prezintă favorabil. Acțiunea speculatorilor nu are șan­se de des­vol­ta­re. Restul vizitei d-lui Eu­­ric Drumond la Berlin CONVORBIRI CU MINIȘTRII GER­MANI GENEVA (prin poștă).­­ Asupra scopului călătoriei Secretarului Ge­neral al Societate! Națiunilor la Ber­lin, se spune că a fost mai mult ad­ministrativ decât politic. Secretarul General a ținut să ia contact cu membrii guvernului german, cari vor reprezenta Reichul la Adunarea extraordinară și să întrețină cu ei în chestiunea delictată a numirei personalului german în Secretariat. A tinut să reamintească în mod a­­mical­ membrilor guvernului ger­man că alegerea personalului apar­ține Secretarului General, și că n’ar putea să primească să i se impună candidaturi din afară, căci a­trei membrii germani ai Secretariatului ar putea să se considere, nu ca funcționari supuși șefului lor, ci ca veritabili reprezentanți ai țării lor. El nu poate încă proceda la noul numiri, căci locurile ce ar putea fi atribuite germanilor în Secreta­riat nu există încă; ele nu vor fi create decât de Adunarea căreia i se v­a supune un proect de budget suplimentar. A ținut, însă, să se întrețină cu ministru afacerilor streine german de ideie sale atât în ce­a ce privește posturile de creat cât și asupra unor anumite perso­nalități cari ar putea fi chemate să e .""‘"o.­ri" -’or). SITUAȚIA Iată patruzeci și opt de ore de când s-a procla­mat rezultatul alegerilor, fără ca guvernul să fi tras consecințele impuse de împrejurări. Hotărât­o, Brătianu vrea sfârșitul de la 88. Pre­ședintele consiliului știa că nu poate să mai rămâ­nă. D-sa caută însă prin toate pretextele, dintre care boala este astăzi principalul, să se strecoare încă câteva zile. In perioada aceasta, el speră să obțină, ce nu a putut dobândi de șase luni încoace, ruptura naționalo-țărăni­stă. De aceea toate intri­gile de pe pământ au fost puse din nou în circula­ție. Prințul Barbu Știrbey lucrează zi și noapte, pe cale directă, în tabăra țărănistă prin intermedi­ari la naționaliști. In schimbul afacerilor pe care guvernul i le mai pregătește „în extremis“ d-sa a luat angajamentul să strice acordul. De aceea cas­telanul de la Buftea, a r­eînceput să vorbească în numele Regelui, luând a­ngajamente în­­ dreapta­ și în stânga ca reprezentant „oficios“ al Coroanei. Toate sunt zadarnice și de data aceasta opozi­ția este atât de pătrunsă de răul pe care regimul liberal l-a făcut țării, în­cât nu este sacrificiu pe care nu l ar face pentru a-i da lovitura de grație. Măsurile sunt luate: guvernul va avea prilej să vadă până la sfârșitul săptămânei că ceva s-a schimbat în țara românească. Fiecare alegător, are doi pumni și câte o dată și o bâtă. ȘTIRI POLITICE Noile consilii comunale au fost convocate în co­munele rurale și urbane între S și 7 Martie. In municipii au fost con­vocate la ¥ Martie. Alegerile în orașele și satele în cari s’au decla­rat balotajii se vor face la 26 Februarie. *• Opoziția unită a hotărât ținerea unei mari adu­nări în București Dumini­că, la care vor fi chemate delegații din toată țara.­­ „Univ­ersil" vorbind de o consfă­tuire politică, care a avut loc Sâm­bătă la d. Maniu și la care a luat parte și d. Mihalache, spune că s’a discutat pe larg viitorul program e­­dilitar al noului Consiliu munici­pal.Este exact că un schimb de ve­deri a avut loc Sâmbăta la d. Ma­nti­ între membrii ambelor partide. S’a discutat insă, nu programul e­­dilitar, de­oare­ce grupările politice din cartel s’au angajat să desfiin­țeze actualele consilii,­­ ci modul de a goni guvernul. A avut o lungă cu Prințul D. Const. Stere­a întrevedere Vineri Barbu Știrbey. *■ In ziua de 26 Februarie 1926 vor avea loc alegerile de balotaj la Cer­­năuți și Ploești. * D. Ion Mihalach­e care a petre­cut ziua de azi la Topoloveni, s‘a întors în București. * Starea sănătății d-lui Brătianu s‘a îmbunătățit. Prințul Carol a închiriat un apar­tament la Paris, unde se va sta­bili câteva zile. Aflăm cu părere de rău, că sta­rea sănătății d-lui doctor Toma Ionescu, care lăsa de dorit de câte­va zile s’a agravat. D. Brătianu a trimes Sâmbătă o scrisoare regelui.­­* S’a comentat mult absența de la vot­ a Prințului Știrbey. Luând in­formații ni s’a comunicat că Prin­țul a fost ocupat toată ziua de Vi­neri la Cotroceni.# D. doctor Anghelescu s’a întors eri de la Buzău, unde a suferit cea mai complectă înfrângere. In vederea schimbării de guvern, presupunând pesemne că cei dois­prezece detectivi plătiți cu banii Sta­­tului, nu vor mai fi la dispoziția sa, prințul Știrbey a hotărât să se mute la Brașov pe data de 7 Mar­tie. Această știre o deținem din cea mai sigură sorginte. t» Ministerul de externe a trimis Sâmbătă seara un comunicat telegra­fic din străinătate prin care prezen­tând calculele ziarului „Viitorul” vestește marea victoriei repurtată de guvernul Brătianu la alegerile co­munale. Presa străină surprinsă de comu­nicatul guvernului, a cerut imediat telegrafic lămuriri corespondenților săi din România, astfel că manopera d-ini Duca de a mai induce odată străinătatea în eroare, va fi dejucată și de rândul acesta. V Cu ocazia redeschiderii Parlamen­tului opoziția va face o declarație. “ti Congresul agrar din Praga PRAGA 22, (Rador). •— Eri a so­sit la Praga ministrul agriculturei din guvernul iugoslav și reprezen­tanții parlamentului din Belgrad, pentru a luat parte la lucrările se­minarului agrar din Praga. Misiunea iugoslavă este formată din 5 ® mem­­­­bri. In gară oaspeții au fost salu­tati de personalul legație­ și con­sulatului general iugoslav, de d- Hodza, ministrul agriculturei din gu­varntul cehoslovac­ și de reprezen­tanții partidului agrarian din Ceho­slovacia. Starea sănătătei d-lui Brătianu In evoluarea congestiune pulmo­nare de care sufere ă. Brătianu, da­pă ameliorarea starei generale mar­cate. Sâmbătă, ziua de e zi a fost mai puțin favorabilă. La orele 3 după prânz tempe­ratura suferindului era de 39.4 pen­tru a **­Vrea spre seară cu owe­care bruschetă la 36.7. Noaptea bolnavul a petrecut-o re­lativ liniștită. Astăzi dimineață temperatura d­­in­ Brâtu­ma era de 38.4. Un nou consult a avut loc la o­­rele îl. Spionajul „singurilor cari se deștespii"în Iugoslavia Descoperirea unui depozit de arme la Monastir.­­ Arestările BELGRAD, 22. (Rador). — Au­toritățile din Baranja au descope­rit într’o fermă din Beli-Monastir un depozit clandestin de arme și m­ovițiuni, și între altele și o mi­tralieră demontată. Primele cerce­tări au stabilit că acest depozit a­­părținea unei organizațiuni subver­sive, în legătură cu Asociația «Un­gurilor care se deșteaptă“. Toți membri organizației au fost ares­tați în afară de șeful lor, un oare­care Iosif Moser, care este urmă­rit de asemenea pentru acte de tâl­hărie­­ și furt prin efracție. Primele interogatorii luate ares­taților au stabilit că această or­ganizație avea ca scop spionajul, după directivele date de Asociația „Ungurilor care se deșteaptă**. Vi­novații au arătat că ofițeri un­guri, îm­­brăcați civil­i a pus la cale întreaga acțiune, susținând că este dictată de interesul națio­­nal ungar și că liberarea Vojto­­dinței este o chestiune de câteva luni. Ora 12 • 1 Amânarea Camerelor până la 1 Martie? O manevră de ultima oră a guvernului Pentru a mai câștiga câteva zile, — în interva­lul cărora să se încerce o intrigărie nouă, — guver­nul intenționează să amâne corpurile legiuitoare până la 1 Martie. E vorba ca mâine atât la Cameră cât și la Senat birourile să constate că adunările nu simt un nu­măr și să anunțe viitoa­rea ședință pentru Luni I Martie. Ä . .. Ideia aceasta a pornit de la d. Al. Constanti­­nescu și a găsit întreaga aprobare a d-lui Vintilă Brătianu.

Next