Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)

1893-04-01 / nr. 48

Bedacți și Administrația Stabilimentul Grafic „Miron Costin'' Abonamentul: Pe un an.........................24 leî « 6 luni ...... 12 € « 3 «.........................6 « Pentru străinătate se adaogă portul. NUMERUL 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR NAȚIONAL-LIBERAL. ZIAR COTIDIAN Joi 1 Aprilie 1893 INSBRȚIUNÎ, Reclame ȘI AxunțurI Pag-iaa III, linia . . IT, »,*0 0,25 Abonamentele lunare primesc un sediment de 50 la sută. NUMERUL 10 BANI N” 48. Ridicoli­. Faza prin care trecem actu­­alminte,— vorbim din punt de vedere politic și social, — va face epocă în analele terei ro­mânești , căci a dat naștere­­ unei întregi serii de speculanți ai opiniei publice, de saltim­banci de idei. O mulțime de îndrăzneli împudente și dife­rite ființe eteroclite, cari ar pu­tea să ocupe locul de onoare în muzeul vre­unui Barnum, au ieșit la iveală. Pe lângă diferitele monstruozități ce ni s’ar exila într’un asemenea locaș, ar putea figura cu des­tul succes productele stranii și comice ale epocei actuale din România, politicianii de astăzi, oamenii cari au făcut totul în țara aceasta, cari au ghiftuit-o "y de glorie, de libertate, de mă­riri și prosperități, fără știrea ei. In primele zile, după căderea ministeriului Ion Brătianu, au răsărit patrioții de mâna a treia, cari după ce au stri­gat cu emfază că au mântuit țara de jaf și durere, și-au pus în minte să o regenereze prin­­tr-o serie de reforme anodine, care să o îndrumeze pe calea binelui și a civilizațiunei euro­pene. își însușesc, fără auto­rizațiunea nimenuia, pentru că nimene nu i-a cunoscut, de­cât L,ca tulburători de stradă, cari insultau și amenințau dinastia, în numele căreia astăzi se în­chină, își însușesc, — zic, — ro­lul de reformatori ai țerei. Odinioară, în vremile ce au urmat după 48, a fi mâncat pânza amară a exilului era o onoare și un mare titlu la ad­mirarea și recunoștința gene­rațiilor prezente. Toți cei, cari vr­eau să speculeze opinia pub­lică pe atunci, sau să pozeze în fața compatrioților lor, nu aveau de­cât să se prezinte­­ publicului ca martiri cu sto­­­­mac­ul stricat de pânea amară a exilului. Și acest nou gen de mucenici se îmulțise așa de tare, în­cât s’a simțit nevoie de a-i pune la carantină cu pretențiile lor cu tot. Astăzi însă suntem în pro­gres și această carieră, pe lân­gă că nu ar fi de loc avan­­tagioasă, ar fi și ridiculă. De aceia și lucrurile s’au schimbat. N­eavând cu ce să atragă ochii lumei, cei de la putere și-au pus pe cap cununa de refor­matori și strigă, cât îi ține gura, că fiecare din ei, în parte, a dezmormântat Regatul Ro­mâniei, scăpându’l din ghiarele infamilor de colectiviști cari îngenunchiaseră și reduseseră la sapă de lemn țara aceasta. Dânșii sunt cioclii salvatori ai națiunei, au scăpat-o de pe marginea groapei, unde era gata să se prăvale!... Și gloata a neghioabă a gurilor căscate și desmoșteniților intelectuali din jurul lor repetă în cor a­ceste palavre, având aierul a crede în eroismul acestor ciocli și în existența unor fapte cari n’au vâzut lumina zilei de­cât în mințile lor și nici se vor găsi în istorie. Au aierul de a crede că intri adevăr ei au dezmormântat țara, care—sla­vă domnului— nu a murit nici­odată. Și pe toate tonurile gamei acesteia de salvare și reforme, oamenii cari n’au știut nici­odată să lupte pe tărâmul i­­deilor, îți brodează o serie de neadevăruri, contra cărora ori­ce om de bun simț protestează indignat. Dânșii și numai dân­­șii au făcut totul. Gloria și bunătățile cerului s’au revărust asupra noastră de când sunt la putere. C. Lascar a stat la vorbă cu împărații, dl. Carp a făcut cutare lucru, până și in­fimul și ilustrul necunoscut până ieri, Tache Ionescu, a contribuit cu ceva la fericirea poporului român. Vă puteți acum închipui cât de ticăloasă și căzută a tre­buit să fie moșia strămoșească, pentru ca brațul acestor pigmei să fie de ajuns spre a o ridica. Ce ris homeric va arunca pos­teritatea, când va privi în pa­norama timpului trecut carica­turile caraghioaze ale acestor reformatori, cari și-au pus u­­mărul lor de Hercul la îndrep­tarea țerei românești. Ce si­­giliu neșters de ridicol vor a­­vea și cât de mult vor fi ex­ploatate tipurile lor în folosul comediei, de către autorii dra­matici ai viitoriului ! Căci ast­­fel cu Shakespeare a făcut ne­muritorii­, încarnând grotescul în Falstaff și Cervantes în Don Quijote. Fericiți urmașii noștri! Ve­sele care au să petreacă și mult au să se minuneze de naivitatea străbunilor lor! A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. 8IB­ ÜB^B TURELE... Tipul caracterului înflăcărat in sa­loane, foarte emprese pe lângă dom­nișoare, pe cari le amețește, vorbin­­du-le de ploae și vreme urâtă. Tot­deauna plan, își­ face primblarea, re­gulat de la 4 la 6 oare pm, între o­­țel Traian și Tufli, cu aierul dezgus­tat și cu bastonul subsuoară. Amabil la extrem își împlinește toate făgăduin­țele, pe cari le însoțește vecinic de un inevitabil parole d’Tronmur, man­eher. Când îl întâlnești, trebuie, numai de­cât să-ți vorbească de monotonia vie­­ței a acesteia și de lipsa de distrac­ții din orașul nostru. Mai mult sau mai puțin încântat de nostima sa fi­gură , totuși, in fundul sufletului său, are o mare nemulțumire, provenită din faptul că nu poate face concu­rență, nn musteți, pentru cari are o deosebită îngrijire, lui Humberto, re­gele cel mai mustecios. Crede chiar că aceasta îi aduce prejudicii și la înaintare. De altmintrelea irezistibil și galant fără rivali, a făcut și face mulțime de victime. Susceptibil la a­­tingerea barbetelor, desinență a răs­fățatelor sale musteți, e un baston­­neur infatigabil și ca ori­ce cavaler ce se respectă, s’ar părea, că între­buințează, pentru menținerea pozei la dans, ca­pilule, un corp rigid. Semne particulare : dăi câte­va su­te de mii de lei și să-ți arăte el apoi cum se trăește. Mache. TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Melburn, 8 Aprilie. — «Comercial Bank of Australia» care își suspen­dase plățile acum câte­va zile, s’a re­constituit și și-a redeschis bi­rourile. V­iena, 8 Aprilie. — «Noua Presă Liberă» publică o corespondență din București in care se spune că cercu­rile guvernamentale române nu pri­mesc cererea făcută de reprezentan­tul Rusiei la conferința sanitară din Dresda de a se scuti de carantina de la Sulina vasele rusești care se duc de la un port rus al Marei Negre, la alt port rus de pe Dunăre. Rusia ar admite numai ca un delegat al co­­misiunei europene să însoțească va­sele rusești, dar România­­ crede in­suficientă această măsură. P­aris, 9 Aprilie.­­ Ziarele se ocu­pă de un discurs rostit la Troyes de d. Casimir Périer, președintele Car­merei. Acesta a zis că Republica fiind azi la adăpostul ori­căror sur­prise și atacuri, poate admite pe mem­brii vechilor partide monarh­ice, în­să numai ca soldați, iar nu ca­­ șefi. P­aris, 9 Aprilie. — Impositele in­directe au­ dat in cursul lunei mar­tie cu 700,000 franci mai puțin de­cât previsiunile budgetare. De ase­­menea taxele vămilor au fost cu 51/3 milioane sub previsiunile. (Corespondența politică). Chestia Zilei fuziunea liberalilor independenți cu liberalii­ naționali din Iași. In astă seară liberalii inde­pendenți din Iași se intrunesc la d. G. Mărzescu pentru a declara definitiva fuziune cu liberalii­ naționali. Acest act politic, în impre­­jurările actuale, este, în special pentru a doua Capitala a ța­rei, de o mare însemnătate. Ultima desidență dintre li­berali dispare astfel cu dese­­verșire și în viitor liberalii in­dependenți uniți fiind în jurul unui program politic comun, vor duce alăturea cu frații lor, liberalii-naționalî, o luptă de idei contra partidului care de­ține astăzi puterea. Salutăm cu bucurie această fuziune și sperăm că armonia și buna înțelegere, care au ilus­trat tot­deauna partidul liberal, vor domni, și in viitor, și în sinul liberalilor ieșeni.

Next