Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)
1893-04-01 / nr. 48
Bedacți și Administrația Stabilimentul Grafic „Miron Costin'' Abonamentul: Pe un an.........................24 leî « 6 luni ...... 12 € « 3 «.........................6 « Pentru străinătate se adaogă portul. NUMERUL 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR NAȚIONAL-LIBERAL. ZIAR COTIDIAN Joi 1 Aprilie 1893 INSBRȚIUNÎ, Reclame ȘI AxunțurI Pag-iaa III, linia . . IT, »,*0 0,25 Abonamentele lunare primesc un sediment de 50 la sută. NUMERUL 10 BANI N” 48. Ridicoli. Faza prin care trecem actualminte,— vorbim din punt de vedere politic și social, — va face epocă în analele terei românești , căci a dat naștere unei întregi serii de speculanți ai opiniei publice, de saltimbanci de idei. O mulțime de îndrăzneli împudente și diferite ființe eteroclite, cari ar putea să ocupe locul de onoare în muzeul vreunui Barnum, au ieșit la iveală. Pe lângă diferitele monstruozități ce ni s’ar exila într’un asemenea locaș, ar putea figura cu destul succes productele stranii și comice ale epocei actuale din România, politicianii de astăzi, oamenii cari au făcut totul în țara aceasta, cari au ghiftuit-o "y de glorie, de libertate, de măriri și prosperități, fără știrea ei. In primele zile, după căderea ministeriului Ion Brătianu, au răsărit patrioții de mâna a treia, cari după ce au strigat cu emfază că au mântuit țara de jaf și durere, și-au pus în minte să o regenereze printr-o serie de reforme anodine, care să o îndrumeze pe calea binelui și a civilizațiunei europene. își însușesc, fără autorizațiunea nimenuia, pentru că nimene nu i-a cunoscut, decât L,ca tulburători de stradă, cari insultau și amenințau dinastia, în numele căreia astăzi se închină, își însușesc, — zic, — rolul de reformatori ai țerei. Odinioară, în vremile ce au urmat după 48, a fi mâncat pânza amară a exilului era o onoare și un mare titlu la admirarea și recunoștința generațiilor prezente. Toți cei, cari vreau să speculeze opinia publică pe atunci, sau să pozeze în fața compatrioților lor, nu aveau decât să se prezinte publicului ca martiri cu stomacul stricat de pânea amară a exilului. Și acest nou gen de mucenici se îmulțise așa de tare, încât s’a simțit nevoie de a-i pune la carantină cu pretențiile lor cu tot. Astăzi însă suntem în progres și această carieră, pe lângă că nu ar fi de loc avantagioasă, ar fi și ridiculă. De aceia și lucrurile s’au schimbat. Neavând cu ce să atragă ochii lumei, cei de la putere și-au pus pe cap cununa de reformatori și strigă, cât îi ține gura, că fiecare din ei, în parte, a dezmormântat Regatul României, scăpându’l din ghiarele infamilor de colectiviști cari îngenunchiaseră și reduseseră la sapă de lemn țara aceasta. Dânșii sunt cioclii salvatori ai națiunei, au scăpat-o de pe marginea groapei, unde era gata să se prăvale!... Și gloata a neghioabă a gurilor căscate și desmoșteniților intelectuali din jurul lor repetă în cor aceste palavre, având aierul a crede în eroismul acestor ciocli și în existența unor fapte cari n’au vâzut lumina zilei decât în mințile lor și nici se vor găsi în istorie. Au aierul de a crede că intri adevăr ei au dezmormântat țara, care—slavă domnului— nu a murit niciodată. Și pe toate tonurile gamei acesteia de salvare și reforme, oamenii cari n’au știut niciodată să lupte pe tărâmul ideilor, îți brodează o serie de neadevăruri, contra cărora orice om de bun simț protestează indignat. Dânșii și numai dânșii au făcut totul. Gloria și bunătățile cerului s’au revărust asupra noastră de când sunt la putere. C. Lascar a stat la vorbă cu împărații, dl. Carp a făcut cutare lucru, până și infimul și ilustrul necunoscut până ieri, Tache Ionescu, a contribuit cu ceva la fericirea poporului român. Vă puteți acum închipui cât de ticăloasă și căzută a trebuit să fie moșia strămoșească, pentru ca brațul acestor pigmei să fie de ajuns spre a o ridica. Ce ris homeric va arunca posteritatea, când va privi în panorama timpului trecut caricaturile caraghioaze ale acestor reformatori, cari și-au pus umărul lor de Hercul la îndreptarea țerei românești. Ce sigiliu neșters de ridicol vor avea și cât de mult vor fi exploatate tipurile lor în folosul comediei, de către autorii dramatici ai viitoriului ! Căci astfel cu Shakespeare a făcut nemuritorii, încarnând grotescul în Falstaff și Cervantes în Don Quijote. Fericiți urmașii noștri! Vesele care au să petreacă și mult au să se minuneze de naivitatea străbunilor lor! A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. 8IB ÜB^B TURELE... Tipul caracterului înflăcărat in saloane, foarte emprese pe lângă domnișoare, pe cari le amețește, vorbindu-le de ploae și vreme urâtă. Totdeauna plan, își face primblarea, regulat de la 4 la 6 oare pm, între oțel Traian și Tufli, cu aierul dezgustat și cu bastonul subsuoară. Amabil la extrem își împlinește toate făgăduințele, pe cari le însoțește vecinic de un inevitabil parole d’Tronmur, maneher. Când îl întâlnești, trebuie, numai decât să-ți vorbească de monotonia vieței a acesteia și de lipsa de distracții din orașul nostru. Mai mult sau mai puțin încântat de nostima sa figură , totuși, in fundul sufletului său, are o mare nemulțumire, provenită din faptul că nu poate face concurență, nn musteți, pentru cari are o deosebită îngrijire, lui Humberto, regele cel mai mustecios. Crede chiar că aceasta îi aduce prejudicii și la înaintare. De altmintrelea irezistibil și galant fără rivali, a făcut și face mulțime de victime. Susceptibil la atingerea barbetelor, desinență a răsfățatelor sale musteți, e un bastonneur infatigabil și ca orice cavaler ce se respectă, s’ar părea, că întrebuințează, pentru menținerea pozei la dans, capilule, un corp rigid. Semne particulare : dăi câteva sute de mii de lei și să-ți arăte el apoi cum se trăește. Mache. TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Melburn, 8 Aprilie. — «Comercial Bank of Australia» care își suspendase plățile acum câteva zile, s’a reconstituit și și-a redeschis birourile. Viena, 8 Aprilie. — «Noua Presă Liberă» publică o corespondență din București in care se spune că cercurile guvernamentale române nu primesc cererea făcută de reprezentantul Rusiei la conferința sanitară din Dresda de a se scuti de carantina de la Sulina vasele rusești care se duc de la un port rus al Marei Negre, la alt port rus de pe Dunăre. Rusia ar admite numai ca un delegat al comisiunei europene să însoțească vasele rusești, dar România crede insuficientă această măsură. Paris, 9 Aprilie. Ziarele se ocupă de un discurs rostit la Troyes de d. Casimir Périer, președintele Carmerei. Acesta a zis că Republica fiind azi la adăpostul oricăror surprise și atacuri, poate admite pe membrii vechilor partide monarhice, însă numai ca soldați, iar nu ca șefi. Paris, 9 Aprilie. — Impositele indirecte au dat in cursul lunei martie cu 700,000 franci mai puțin decât previsiunile budgetare. De asemenea taxele vămilor au fost cu 51/3 milioane sub previsiunile. (Corespondența politică). Chestia Zilei fuziunea liberalilor independenți cu liberalii naționali din Iași. In astă seară liberalii independenți din Iași se intrunesc la d. G. Mărzescu pentru a declara definitiva fuziune cu liberalii naționali. Acest act politic, în imprejurările actuale, este, în special pentru a doua Capitala a țarei, de o mare însemnătate. Ultima desidență dintre liberali dispare astfel cu deseverșire și în viitor liberalii independenți uniți fiind în jurul unui program politic comun, vor duce alăturea cu frații lor, liberalii-naționalî, o luptă de idei contra partidului care deține astăzi puterea. Salutăm cu bucurie această fuziune și sperăm că armonia și buna înțelegere, care au ilustrat totdeauna partidul liberal, vor domni, și in viitor, și în sinul liberalilor ieșeni.