Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)
1893-04-01 / nr. 48
Pentru vineri membrii clu bulid national-liberal sunt con vocați având a sancționa acestă fuziune și a procede la înscrierea în club a liberalilor independenți. Cu această ocaziune se vor rezolvi mai multe chestiuni importante și se va comunica comitetului executiv central al partidului hotărele luate cu privire la marea întrunire a partidului ce se va ține în Iași. a Comercianților. Aflăm că comercianții ieșeni prepară o mare întrunire publică pentru a protesta contra legei maximului. Această lege a produs și la noi ca pretutindea, o ingrijire legitimă printre comercianți și industriași, întrunirea promite a fi grandioasă. EVENIMENTUL Sf. Spiridon. Afacerile scandaloase de la Sf. Spiridon, cu drept cuvânt au ridicat valuri de protestare și de indignațiune in întreagă presă. Numele A. D. Hulban care se cunoștea numai în Iași și înprejurimi, astăzi a atins o tristă popularitate in intreaga țară; astăzi de la mic la măre știe că cea întâi instituție din Moldova e roasă adînc de germenele depravărei și al corupțiunei. Și incazul acelei instituție este aprigul A. Holban care o consideră ca pe o gubernie a sa. Trebue, după cum au zis d-nul Ureche în Senat, să fi urban, și urbanitatea este de dorit a fi în toate mișcările noastre. Dar cum se poate se tratezi o afacere ca cea de la Sf. Spiridon, fără a numi faptele cu adevăratul nume? Ne vom da însă toată silința a avea urbanitatea în toată discuția noastră. Trebue de constatat un lucru, că faptele sevărșite erau atît de vedite, încât au fost nevoit guvernul vrând nevrând să numească anchetă, parchetul să se miște, judecătorul de instrucție să depună pe unii funcționari, în cameră să se ridice vocea, să se dea alarmă de fapte căre cei de la guvern voiau să le înăbușe. Și majoritatea reacționară a arătat de ce idei e condusă, când a votat budgetul în cameră! Așa arătat anchetei calea pe care ar fi bine să pornească ? Dacă din întîmplare faptele dovedite de presă se vor constata judecătorește și financiariminte, aceasta s’ar datori numai grăuntelui de independență a funcționarului. Este știut că inspectorul Constantinescu dacă voește ași face datoria, o face cu prisosință. Dar se naște întrebarea: contra lui Huiban, care este mâna dreaptă a d-lui Catargiu, care a fost candidatul sâu de ministru, care e acoperit de favoarea și protecția primului sfetnic a M. S. chiar în cameră, putea-va în asemenea împrejurări să facă ceva ancheta ? Greu de admis că dreptatea se va face! Al doilea punct în materie de dovadă este, că nimeni din opinia publică, și în fond,, a cofuncționarii de la Sf Spiridon și chiar din particulari, nu va îndresna să depue contra Epitropiei, căci teama este mare, Holban atotputernic Bal Iași și București, e în stare să persecute pînă la a noua generație pe cel ce va cuteza a ridica glasul împotrivă-i. Deci anchetele acestea sunt formalități ca să potolească coloși treaba.După oricare teorie și după oricare principii i’ar fi condus guvernul,, trebuia suspendați epitropii și în urmă să se facă ancheta, dacă cu adevăr voia să se dea pe față lucrurile. A strigat Hóiban desnădejduit în Cameră,, ea cere Tribunal de onoare ? Moft și ear moft! Că s’a furat la Sf. Spiridon, că avem o administrație destrebălată aceasta este incontestabil. Și dacă s’ar face Tribunalul de onoare, cu oameni cunoscători, desigur că nu Idolban ar ieși victorios! In coloanele acestui ziar se vor afirma fapte concrete, și de inspector, și oricine va pofti să ia act de ele, nu va găsi nici o sată de neadevăr. Vom fi curioși ce ni se va putea răspunde, vom trata câteva chestiuni relativ la băile Slănicului, unde s’a cheltuit milioane și unde s’au svârlit banii pe apă. Este de mirat cum Hóiban, om cu oarecare inteligență, atât de susceptibil, nu și-a dat demisia, din tot și din toate, ca sa ieasâ deasupra ca undelemnul, dacă nu are nici o vină. Acest om fost aprig liberal, a combătut cu energie, cu răutate, cu un venin fără seamăn, pe foștii săi aliați liberali, și în special pe cei de la Sf. Spiridon. Și după nenorocita sa venire, în capul acestei instituții nu numai că nu a descoperit nimic contra lor, dar a căzut în păcatele pe care le combăte»,, fără să se fi Yazist. In numerile viitoare, voim arăta din ce constau nelegiuirile acestei om, și lipsa sa de scrupul. G. mmm. iașului . O nouă mișcare în magistrestura ieșană s’ra hotărit la ministerul de justiție.. D. Th.. Iama&di, supleant de Tribunal, va trece ca membru de ședință la tribunalul din Huși. Ca prim-procuror, probabil, că va fi mim it d’.. Sărățeanu sjade instructor din București. Celelalte numiri și schimbri nu le cunoaștem încă. Evreii din localitate au ținut orice întrunire publică, iu sala Pastia, și au protestat contra noilor legi de învățământ nu au fost votate de Cameră. Amicul nostru de la Roacea Botoșanilor», d. Labin, a fost in Iași pentru a primi Însemnarea de a face preparativee pentru reprezentațiunele ce se va da d-ra Bărsescu la Botoșani, in cursul săptămânii viitoare. In strada Cruce, sfa găsit într’o fântână cadavrul unui ora, a cărui identitate însă nu s’a putut stabili. Parchetul a fost avizat și cercetează. Eminentul nostru operator, d. dr. L. Rosenthal, a reușit, zilele FOIȚA «EVENIMENTULUI». Joi 1 April 1893. Un respuns: «Ecoul Moldovei» de ieri publică un așa zis respuns la cronicele mele: nu mi-aș da osteneala să respund d-lui Pietro Mezzetti, sub scriitorul acelui articol, pentru simplul motiv: In Romania Musicală din 1 aug. 92, să putea ceti, sub iscălitura mea, la adresa d-lui Mezzetti, un articol in care aratam cum un precedent articol al d-lui Mezzetti a provocat desmințirile succesive a d-lor G. Musicescu, E. Caudella și in urmă, a mea proprie. Mai mult încă, in acel articol iscălit de mine să putea videa la adresa d-lui Mezzetti: «Sînt gata a dovedi înaintea oricărui jurii de onoare că, deși nu sînt in stare a fi un bun profesor de bel-canto, aș avea multe a te învăța in tot ceia ce privește teoria și educațiunea vocilor». Convins de realitatea polemicelor d-lui Pietro Mezzetti, Dl. M. Cordoneanu, redactorul României Musicale, îi declară că nu-I mai primește nici o linie de polemică. Polemica inchisă, concursul propus neacceptat, trebuia să-i mai răspundă desigur nu; dar cum sunt probabil cititorii care nu cunosc aceste imprejurări, voi respunde d-lui Mezzetti numai la o parte din articolul seu, și anume la aceia in care să face discipul demn a lui don Basile: Calomniez Calomniez il en resterâ toujours quelque chose. Ei bine, nu va remănea nimic pentru că publicul va ști cu cine are a face — Nu-’s adevărat că la ședința Consiliului profesoral din 6 mai. 91, d-nul Mezzetti ar fi zis cele ce spune că a zis, pentru bunul motiv că a lipsit de la acea ședință: ieste cauza pentru care n’a iscălit in procesul-verbal încheiat. Aceasta mi-a declarat’o d-nul G. Muzicescu care a asistat la ședință și despre a cărui afirmațiuni î’mi place a avea speranța că nu s’ar îndoi. — De alt-miri trelea, dacă s’ar indoi, aș răspunde că in Unirea liberală din 17 aug. 91, să poate videa, sub iscălitura d-lui Mezzetti: «Eu n’am vrut să dau parte nici la discuție și nici am iscălit acel proces-verbal». Cum se potrivește afirmațiunea din 17 Aug. 91, că n’a vrut să ieie parte la discuție și cu cea din 29 Martie 93, când arată opiniunile ce a emis? Ce elicea acel proces-verbal încheiat de Consiliul profesoral în unanimitate, deși d-nul Mezzeti lipsea? «Asupra punctului al doilea Consiliul profesoral n’are nimic de obiectat asupra meritelor d-lui Cerne care sa distins încă fiind elev al Conservatorului nostru, cu atăt mai mult acuma când prezintă 2 diplome de maistru compositor de la 2 diferite instituțiuni musicale superioare din Bologna». Cum râmâne? Consiliul profesoral vorbeșce de 2 diplome și d-sa spune că nu posed decât una singură. Care din doi, Conciliul profesoral sau dl. Mezzeti, spune neadevărul? Vorbește de hazardarea unui esamen pentru a obținea o diplomă, vorbește d nul Mezzeti din experiență? Pentru că d-sa nu posedă alt titlu decât una din diplomele mele. Dar dacă hazardul poate ajuta la un esamen, hazardul nu poate ajuta la mai multe succesive, cei competenți i-o pot spune, și pentru fiecare din aceste diplome se suțin mai multe esamene, între care ie: A scrie în lojă, o fugă pentru 5 voci, pe temă dată — dacă a trecut cu adevărat acest esamen, trebue să știe că rolul hazardului ieșul aici și dacă pe timpul seu nu era această probă, cei competenți i-o pot spune: o fugă nu poate scrie decât acel ce știe carte, hazardul nu te poate face să o scrii și nici chiar geniul fără știință nu o poate scrie. Numai cine n’a susținut nici odată nici un esamen poate susținea că o serie de 6 esamene poate fi datorită hazardului. Nu-i adevărat că in Bologna nu i eram cunoscut când am depus esamenul, căci, aproape un an am studiat cu profesorul A. Buși și savantul Parisini, dacă nu mi-a dat lecțiuni, mi-a servit