Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)

1893-04-01 / nr. 48

Pentru vineri membrii clu­­­ ­bulid national-liberal sunt con­ vocați având a sancționa acestă fuziune și a procede la înscrie­rea în club a liberalilor inde­pendenți. Cu această ocaziune se vor rezolvi mai multe chestiuni im­portante și se va comunica comitetului executiv central al partidului hotărele luate cu privire la marea întrunire a partidului ce se va ține în Iași. a Comercianților. Aflăm că comercianții ieșeni prepară o mare întrunire pub­lică pentru a protesta contra legei maximului. Această lege a produs și la noi ca pretutindea, o ingrijire legitimă printre comercianți și industriași, întrunirea promite a fi gran­dioasă. EVENIMENTUL Sf. Spiridon. Afacerile scandaloase de la Sf. Spiridon, cu drept cuvânt au ri­dicat valuri de protestare și de in­­dignațiune in întreagă presă. Nu­mele A. D. Hulban care se cuno­ștea numai în Iași și înprejurimi, astăzi a atins o tristă popularitate in intreaga țară; astăzi de la mic la măre știe că cea întâi in­stituție din Moldova e roasă adînc de germenele depravărei și al corupțiunei. Și in­cazul acelei instituție este aprigul A. Holban care o consideră ca pe o gubernie a sa. Trebue, după cum au zis d-nul Ureche în Senat, să fi urban, și urbanitatea este de dorit a fi în toate mișcările noastre. Dar cum se poate se tratezi o afa­cere ca cea de la Sf. Spiridon, fără a numi faptele cu adevăra­tul nume? Ne vom da însă toată silința a avea urbanitatea în toată discuția noastră. Trebue de constatat un lu­cru, că faptele sevărșite erau atît de vedite, în­cât au fost nevoit guvernul vrând nevrând să numească anchetă, parchetul să se miște, judecătorul de in­strucție să depună pe unii func­ționari, în cameră să se ridice vocea, să se dea alarmă de fapte căre cei de la guvern voiau să le înăbușe. Și majoritatea reac­ționară a arătat de ce idei e condusă, când a votat budgetul în cameră! Așa arătat anchetei calea pe care ar fi bine să por­nească ? Dacă din întîmplare faptele dovedite de presă se vor con­stata judecătorește și financiari­­minte, aceasta s’ar datori numai grăuntelui de independență a funcționarului. Este știut că inspectorul Con­­stantinescu dacă voește ași face datoria, o face cu prisosință. Dar se naște întrebarea: contra lui Huiban, care este mâna dreaptă a d-lui Catargiu, care a fost can­didatul sâu de ministru, care e acoperit de favoarea și protecția primului sfetnic a M. S. chiar în cameră, putea-va în aseme­nea împrejurări să facă ceva ancheta ? Greu de admis că drep­tatea se va face! Al doilea punct în materie de dovadă este, că nimeni din opinia publică, și în fond,, a co­funcționarii de la Sf­­ Spiridon și chiar din particulari­, nu va îndresna să depue contra Epi­­tropiei, căci teama este mare, Holban a­tot­puternic Bal Iași și București, e în stare să persecute pînă la a noua generație pe cel ce va cuteza a ridica glasul îm­­potrivă-i. Deci anchetele­ acestea sunt formalități ca să potolească coloși treaba.­După ori­care teorie și după ori­care­ principii i’ar fi condus guvernul,, trebuia suspendați epitropii și în urmă să se facă ancheta, dacă cu ade­­văr voia să se dea pe față lu­crurile. A strigat Hóiban desnădej­­duit în Cameră,, ea cere Tribu­nal de onoare ? Moft și ear moft! Că s’a furat la Sf. Spiridon, că avem o administrație destrebălată aceasta este incontestabil. Și dacă s’ar face Tribunalul de onoare, cu oameni cunoscători, de­sigur că nu Idolban ar ieși victorios! In coloanele acestui ziar se vor afirma fapte concrete, și de inspector, și ori­cine va pofti să ia act de ele, nu va găsi nici o sată de neadevăr. Vom fi cu­rioși ce ni se va putea răspunde, vom trata câte­va chestiuni re­lativ la băile Slănicului, unde s’a cheltuit milioane și unde s’au svârlit banii pe apă. Este de mirat cum Hóiban, om cu oare­care inteligență, atât de suscep­tibil, nu și-a dat demisia, din tot și din toate, ca sa ieasâ de­asupra ca undelemnul, dacă nu are nici o vină. Acest om fost aprig liberal, a combătut cu e­­nergie, cu răutate, cu un venin fără seamăn, pe foștii săi aliați liberali, și în special pe cei de la Sf. Spiridon. Și după neno­­rocita sa venire, în capul acestei instituții nu numai că nu a­ des­coperit nimic contra lor, dar a căzut în păcatele pe care le com­­băte»,, fără să se fi Yazist. In­ numerile viitoare, voim a­­răta din ce constau nelegiuirile acestei om, și lipsa sa de scrupul. G. mmm. iașului . O nouă mișcare în magistres­­tura ieșană s’ra hotărit la minis­terul de justiție­.. D. Th.. Iama&di, supleant de Tribunal, va trece ca membru de ședință la tribunalul din Huși. Ca prim-procuror, probabil­, că va fi­ mim­ it d’.. Sărățeanu sjade instructor din București. Celelalte numiri și schimbri nu le­ cunoaștem încă. Evreii din localitate au ținut ori­ce întrunire publică, i­u sala Pastia, și au­ protestat contra noi­lor legi de învățământ nu au fost­ votate de Cameră. Amicul nostru de la Roacea Botoșanilor», d. Labin, a fost in Iași pentru a primi Însemnarea de a face preparative­e pentru reprezentațiunele ce se va da d-ra Bărsescu la Botoșani, in cur­sul săptămânii viitoare. In strada Cruce, sfa găsit în­tr’o fântână cadavrul unui ora, a cărui identitate însă nu s’a pu­tut stabili. Parchetul a fost avizat și cer­cetează. Eminentul nostru operator, d. dr. L. Rosenthal, a reușit, zilele FOIȚA «EVENIMENTULUI». J­oi 1 April 1893. Un respuns: «Ecoul Moldovei» de ieri pu­blică un așa zis respuns la cro­nicele mele: nu mi-aș da oste­neala să respund d-lui Pietro Mezzetti, sub­ scriitorul acelui ar­ticol, pentru simplul motiv: In Romania Musicală din 1 aug. 92, să putea ceti, sub iscă­litura mea, la adresa d-lui Me­zzetti, un articol in care aratam cum un precedent articol al d-lui Mezzetti a provocat desmințirile succesive a d-lor G. Musicescu, E. Caudella și in urmă, a mea proprie. Mai mult încă, in acel articol iscălit de mine să putea videa la adresa d-lui Mezzetti: «Sînt gata a dovedi înaintea ori­cărui jurii de onoare că, deși nu sînt in stare a fi un bun profesor de bel-canto, aș avea multe a te învăța in tot ceia ce privește teoria și educațiunea vocilor». Convins de realitatea polemice­lor d-lui Pietro Mezzetti, Dl. M. Cordoneanu, redactorul României Musicale, î­i declară că nu-I mai primește nici o linie de polemică. Polemica inchisă, concursul propus ne­acceptat, trebuia să-i mai răspundă de­sigur nu; dar cum sunt probabil cititorii care nu cunosc aceste imprejurări, voi respunde d-lui Mezzetti numai la o parte din articolul seu, și a­­nume la aceia in care să face discipul demn a lui don Basile: Calomniez Calomniez il en resterâ toujours quelque chose. Ei bine, nu va remănea nimic pentru că publicul va ști cu cine are a face — Nu-’s adevărat că la șe­dința Consiliului profesoral din 6 mai. 91, d-nul Mezzetti ar fi zis cele ce spune că a zis, pentru bu­nul motiv că a lipsit de la acea ședință: ieste cauza pentru care n’a iscălit in procesul-verbal în­cheiat. Aceasta mi-a declarat’o d-nul G. Muzicescu care a asistat la ședință și despre a cărui afir­­mațiuni î’mi place a avea spe­ranța că nu s’ar îndoi. — De alt-miri trelea, dacă s’ar indoi, aș răspunde că in Unirea liberală din 17 aug. 91, să poate videa, sub iscălitura d-lui Mezzetti: «Eu n’am vrut să d­au parte nici la discuție și nici am iscălit acel proces-verbal». Cum se potrivește afirmațiunea din 17 Aug. 91, că n’a vrut să ieie parte la discuție și cu cea din 29 Martie 93, când arată o­­piniunile ce a emis? Ce elicea acel proces-verbal în­cheiat de Consiliul profesoral în unanimitate, deși d-nul Mezzeti lipsea? «Asupra punctului al doilea Consiliul profesoral n’are nimic de obiectat asupra meritelor d-lui Cerne care sa distins încă fiind elev al Conservatorului nostru, cu atăt mai mult acuma când prezintă 2 diplome de maistru compositor de la 2 diferite in­­stituțiuni musicale superioare din Bologna». Cum râmâne? Consi­liul profesoral vorbeșce de 2 di­plome și d-sa spune că nu posed decât una singură. Care din doi, Conciliul profesoral sau dl. Me­zzeti, spune neadevărul? Vorbește de hazardarea unui esamen pentru a obținea o di­plomă, vorbește d nul Mezzeti din experiență? Pentru că d-sa nu posedă alt titlu de­cât una din diplomele mele. Dar dacă hazardul poate ajuta la un esa­­men, hazardul nu poate ajuta la mai multe succesive, cei compe­tenți i-o pot spune, și pentru fie­care din aceste diplome se suțin mai multe esamene, între care ie: A scrie în lojă, o fugă pentru 5 voci, pe temă dată — dacă a trecut cu adevărat acest esamen, trebue să știe că rolul hazardului ie­șul aici și dacă pe timpul seu nu era această probă, cei competenți i-o pot spune: o fugă nu poate scrie decât acel ce știe carte, hazar­­dul nu te poate face să o scrii și nici chiar geniul fără știință nu o poate scrie. Numai cine n’a susținut nici o­dată nici un esamen poate sus­ținea că o serie de 6 esamene poate fi datorită hazardului. Nu-i adevărat că in Bologna nu i eram cunoscut când am de­pus esamenul, căci, aproape un an am studiat cu profesorul A. Buși și savantul Parisini, dacă nu mi-a dat lecțiuni, mi-a servit

Next