Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)

1893-07-01 / nr. 121 (122)

ANUL I No—121 ____ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CASELE MOTAȘ (IN CURTE) x-â.șsx,—si'xa.Â.xi.A. <3-©i,x.a. oíTo. s-s,. UN NU NI ÉR IO BANI. JOI 1 IULIE 1893. ZIAR COTIDIAN NATIONAL-LIBERAL. )j( * T( )|( jjîreetor politie: );( )( G. A. SGORȚESCU | ii_____________________;_________i Abonamentul: Pe an ... . Leî 24— Pe 6 luni 12 leî.— Plata abonament. înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. ALIANȚELE* VI Venind acum la rolul pe cari grupările politice perso­nale, pot să -l aibă în mișca­rea politică a țerei noastre, trebuie să constatăm mai în­­tâiu de toate un lucru. Ni­­căire aiurea mai mult ca la noi, nu se observă fenome­nul curios de a întâlni gru­pări de indivizi în jurul unei personalități marcante, chiar în jurul unui personagiu care prin el însuși nu reprezintă nici-o ideie. Veți găsi cel mult ambițioși vulgari, cu a­­petituri de putere și glorie, cari reușesc momentan să a­­capareze opinia publică și să determine curente favorabile lor. Cazul generalului Bou­langer din Franța este cu­noscut pentru a mai insista asupra faptului. Dar tot a­­ceiași opinie publică, care i-a ridicat, este cea dintâia în a-i condamnă când mistifica­rea a încetat și deșărtăciunea personagiului, sărbătorit până ieri, o dată pe față. Odată entuziasmul dispărut, grupă­rile se disolvă. La noi însă ele durează. Așa vedeți, chiar în guver­nul actual, grupul Lahovari, care este contrariu, proiecte­lor de legi a d-lui P. P. Carp. Ce idei reprezintă acest grup. Ce scop urmărește el? Mis­ter. Suma totală de princi­pii ce exprimă se rezumă în fraza oportunistă, că nu e tim­pul favorabil, că țara nu este pregătită pentru a i se aplica proiectele excelenței. In ex­poziție întâlnești grupul Ver­­nescu, tot liberal. Intru­cât *­ A se vedea N­rile 109, 112, 114, 117 și 119, acest grup se deosebește de liberalii naționali, este iarăși un mister. Tot ce se știe însă e că el stă de-o parte și nu vrea să fee parte la mișcarea generală a opoziției. Pentru ce însă? Nici însuși dl. Vernescu, șeful grupului, nu ar putea să o spuie. Adevărata pricină, miste­rul acestor formațiuni perso­nale, cu atât mai factice, cu cât ele dispar chiar mai îna­inte de­cât persoana care le servește ca trăsătură de unire, este slăbiciunea legăturei de idei comune, asupra cărora să se fi stabilit de mai îna­inte o înțelegere serioasă, re­zultat al discuțiunei de prin­cipii. Se înțelege că formate în asemenea condițiuni, aceste grupări nu pot să aibă abso­lut nici-un sens în mișcarea politică a țerei, nu au nici­ o influență asupra opiniei pub­lice. Căci ce vor vroiți să joace niște asociațiuni, în cari nemulțumirile personale ale șefilor și intrigile de culisă, sunt baza tuturor ideilor lor și chintesența credințelor lor politice ? Cel mult asemenea grupări pot deveni niște perfecte a­­sociațiuni de jursori, cu sco­pul de a acapara puterea și a o exploata în favoarea lor. Lesne se înțelege la ce se pute aștepta țara de la densele. Cât ne privește pe noi, am privit totdeauna cu receală asemenea formațiuni, căci ni­­ci­odată nemulțumirile per­sonale, nici intrigile de ori-ce natură, ne-ar putea face să părăsim când­va cauza ce am îmbrățișat. Dar vom discuta într’un alt număr ce alte obiecțiuni se mai aduc contra alianțelor pe baza unei idei comune. V. SILUETE. SUPREFECTUL Copie după originalul din jud. Dorohoiu. Un bădăran gros, în vrîstă de 38 de ani. Educațiea științifică și-a fă­­cut’o la Rădăuți în Bucovina, unde cu multă, dar foarte multă osteneală, a terminat 3 clase gimnaziale. 'Are vaste cunoștinți asupra dialectului, foștilor surugii. Fost primar într’o comună rurală, unde s’a ilustrat prin prinderea și legarea accidentelor clima­tice (vezi dosarul în prefectura jud. Dorohoiu), urăște cumplit adevărul, îi apucă frigurile la ideea de drep­tate. Dragoste nemărginită pentru minciună și pentru legitimii sei ne­poți și nepoate. Deosebită umilință pentru cei puternici. Dat afară din primărie ca incapabil. In virtutea tuturor acestor titluri a fost numit su­­prefect de c. c. Costică, prefectul. De altmintrelea lucrul nu e de mi­rare, e consecință logică a regimului. Deviza sa : minciuna. Ținta : de­­putățiea. Semne particulare : are o cumnată. Rix. s’ar găsi mai bine și orașul ar căș­­tiga prin zidirea unei case comuna­le pe una din piețele sale. Noi constătăm cu plăcere că organul junimist împărtășește pă­rerea noastră în această chestiune și supunem cazul atențiunei con­siliului nostru comunal. Edil. ~ ■ - ■ ------­ Ospeht comunal La comună se petrec lucruri prea frumoase în chestiunea cum­­părărei unui ospeț . Fie­care domn consilier este de altă părere, căci fiecare își are datoriile sale. Comisiunea alesă să studieze mai de aproape dacă otelul Traian este sau nu un edificiu propriu pen­tru primărie, nu­ și-a depus încă raportul, cu toate că cercetează de 10 zile ! Dară ce­a ce merită a fi rele­vat, in această chestiune, se că chiar cu această ocazie conser­vatorii să mănâncă cu junimiștii. Astfel pe când „Patria Română“ își umplea de câteva zile, primul Iași, cu această chestie, opinând că otelul Traian este o clădire nimerită pentru Primărie. . ..Era Nouă“ organul junimiștilor,­­ veș­tejește acest proiect, zicând că primăria t­rebue să-și clădească un palat propriu. Noi credem, spune această foaie, că primăria trebue să aibă un Palat construit anume pentru ea, avînd toată gospodăria lângă dînsa, iar nu să meargă pe la hanuri. Și Primăria TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Paris, 10 iulie. Consiliul de mi­niștri a hotărât înlocuirea prefectu­lui Lozé și reorganizarea poliției. D. Lozé va fi trimis ca ministru la Athena in locul d-lui Montholon care va trece la Viena. După stăruințele miniștrilor și a d-luî Carnot, d. Peytrala consimțit să-și retragă demisia, probabil pănă după votarea budgetului. Camera a respins cu 279 voturi contra 149 o propunere de amnistie pentru tulburătorii din quartierul la­tin. D. Dupuy a promis că va fi cle­ment cu studențimea. — Consiliul municipal a votat un ordin de zi invitând populația pari­­siană a se abține de la ori-ce parti­cipare la serbarea de la 14 Iulie. Londra, 16 iulie. 3000 mineri din Forest of Dean s’au pus în greva din causa reducerei de 25 la sută asupra salariilor. — Camera Comunelor. D. Redmond a propus la discuția ar­. Batbilului home­rule un amendament tinzând a menține numărul deputaților irlandezi la 103. D. Gladstone a stăruit la re­ducerea cifrei la 80, ceia ce s-a admis cu 280 contra 260 voturi. Berlin, 16 iulie. împăratul primind biuroul Reichstagului a zis că pen­tru menținerea păcei e necesară întă­rirea armatei. Roma, 10 iulie. Ministrul tresoru­­lui a declarat că uniunea monetară latină va fi prelungită. Chicago, 10 iulie. O vijelie puter­nică s-a produs Duminică pe lacul Michigan. Multe vase au fost răs­­turnate. Vr’o 30 oameni lipsesc, pro­babil înecați. Perderile foarte mari. Budapesta, 10 iulie. Trei coșuri suspecte sau produs în comitatul Berg. Nu se știe dacă e holera asiatică. Sofia, 10 iulie. Furtuni puternice au fost zilele din urmă în diferite părți ale Bulgariei, producând strică­ciuni însemnate.

Next