Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-07-01 / nr. 412 (413)

ANUL II— No. 412 >, t ■ I­ESAOȚÎA la tipografia «Evenimentului» Strada Cîoiia Mo. 51« Pen­tru inser­ții și reclame redacția nu respunde ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. Bl NUaiB 10 Bill Z 1 A R G O T I D I A N Director politic r *k cri >■ o * i^'p Q î T \j> n, olsi / ii i v?U, 9 Abonamentul: Pe an....................t.....................Lei 24— Tî Pe­­> luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte . Pent­ru străinătate se adaugă porții. IU Inserțiuni, Reclame și Anunciuri •• ijfjj Pe pagina 1 linia gam­ond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. in­ 50 b, pag.­­IV linia garm­ ofld 25 b. * Era IVouă de duminică­­ incearcă, intr’un mod pieziș și rușinos, de a spală oare­cum păcătosul con­siliu comunal pe care, din nefe­ricire, il posedăm. Intențiunea, de­sigur, e generoasă — o recunoa­­ștem­—dar ar trebui ca confratele nostru să respecte cat de puțin adevărul in această operațiune, pe care a intreprins-o. A zice precum o face organul junimist din locali­ta­ta: «Sub actualul consiliu s’a început clădirea Teatrului, a Abatorului, a Feredeului, s’au făcut studii aproape complecte pentru alimentarea orașu­lui cu apă suficienții, s’a publicat da­rea­ in întreprindere a eclerajului etc.» Este un neadever sfruntat care ar putea prim­­­le rori ’undo, in a­­f­­na de­ acest oras, ai căruia lo­cuitori cunosc cu toții cum s’au petrecut lucrurile. U’avem­­­ de păi a consulta re­gistrele primăriei și «Monitorul comunal» pentru a constata de cine­ și sub cine­ s’au început­ lu­­c­rări­le atat ale abatorului, cat și ale feredeului, cu cari se fahade Era Nouă. Nu’i de ajum ca, datorită unei in­timpu­­­r­i fericite, sa te găsești pe un scaun comunal atunci când se pune prima sau ultima peatra, pentru a putea­­ revendica meritul unei l­ucrări. Meritul aparține a­­celora cari cei in­tăi au emis ideia, cari au făurit aceasta ideie, i-au dat un corp,­­au pus-o in stare de a fi aplicată, au dus-o, in sine, Li­liman. Faptul material al presenței u­­nui gogoman oare­care pe scau­nul de primar sau de consilier municipal, atunci când această i­­deie se execută in mod material, nu importa câtuși de puțin. Tot atât de bine ar putea ar­gumenta și zidarul care zvârle cel iritai strop de tiyicuială, la por­nirea unui monument, revendi­­căndu’și pentru dansul meritul construcțiunei concepută de al­ți i Seci. Consultați dosurile primăriei și discutu­­ile consiliului comunal și veți constata că sub consiliul li­beral din 1891 s’a decis și vo­tat atât construirea amatoriului, cat și cea a feredeului turcesc. Planurile feredeului turcesc, fă­cute de d. inginer Savul, poarta iscălitura subsemnatului, care pe atunci mă găseam ajutor de pri­mar­. Ele au fost discutate și vo­tate de consiliul comunal liberal și dacă a tribuit un așa lung spa­țiu de timp pentru a putea fi puse in aplicare, aceasta nu face altă ceva de­cat a arata dacă oVrată mai­­ mult capacitatea administra­tiva a conservatorilor cari in ori­ce lucrare pun o activitate de culbec. In ceia ce privește chestia a ba­ron­ul­ui, n’aveți iarăși de cat a 3 9 consulta dosarul pentru a vedea că, timp­ de 20 ani, toate consi­liile comunale cari s’au succedat la comună și-au frăit capul fără a putea da o soluțiune acestei chestiuni. Mai mult de­cat atâta, veți putea constata că nu s’a gă­sit o administrație comunală''­ in a­­cest periool de timp, care să poa­tă alcătui un proiect clar și lim­pede de licitare pentru aleatoriu. Consiliului comunal liberal din 1891 ii revine netăgăduit­ acest merit. Sah­ei s’a hotazât și s’a votat facerea abatorului, adoptaț­­i dusă un proiect de licitație clar și lămurit, care să specifice și di­mensiunile, și localitatea, și dis­­pos­ițiunile, și aranjamentul amă­nunțit atât al abatoriului și a tăr­găvii de vite anex, cât, și a siste­m­ului de alimentare cu apă ne­cesar acestui aleatoriu. Acest proiect a fost presentat consiliului de subsemnatul și votat in unanimitate. Licitația a fost a­­nunțată in toate ziarele­ europene și pe baza acestei licitații se fac lucrările de astă­zi. Cui dar revine meritul acestei lucrări : consiliului comunal libe­ral care a votat o, sau trântorilor de ’azi cari picura de somn ’in sa­la­ primăriei ? Vechiul consiliu liberal din 189 i a votat asemenea și concedat, in mod definitiv, in ceia ce’i privea­­concesiunea pentru iluminarea o­rasului cu gaz aeriform și elec­tricitate, cu prețul fabulos de ef­­tin de 18 bani metrul cub, pre­țurile orașului Paris. A trebuit să vie nevolnicii de astă­zi pentru a zadarnici, in ge­­losia lor stupidă, o lucrare atât de avantagioasă pentru oraș, res­tituind concesionarului garanția, pentru marea lui bucurie și mul­țumire. Dacă ar mai fi existat incă câ­te­va luni consiliul comunal libe­ral, astăzi lașul ar poseda o ilu­minare sistematică in raport cu importanța orașulu­i. Să se noteze că consiliul comu­nal liberal din 1891, care a avut meritul netăgăduit al inițiativei si alcătuirei tuturor acestor lucraii, "­a avut o durată foarte scurta, a­­­ bea de că­te­va luni. A încercat, după aceasta, șleah­ta de la primărie de a da din nou in licitația iluminarea orașu­lui. Cari simt prețurile ce le-au obținut? Mai au incă obrăznicia neruși­­­nată de a ne vorbi că sub clen­ii i s’au făcut studii aproape complecte pentru alimentarea orașului cu apă. i­ei cari fără de sfială, fără pic de roșa­­ă pe frunte, au svăruit 15 mii franci celebrului Scarlăt Vâr­­nav pentru un plagiat stupid al lui Bechman. S’au furat din punga orașului bani cu această chestiune, dar nici o dată nu s’a făcut de “actualul consiliu un studiu nu complect, dar nici chiar cât e fernie.­­Cea mai­­ bună probă ne-o dă raportul d-lifi­­ Bechman, care repetă, incă o dată, că singura soluțiune este cea in­dicată de inginerul Castel a 1883-Bine­voească dar organul juni­mist a’și mai înfrâna cătui de puțin tupeul și nerușinarea când vorbește de fapte cunoscute de toți, petrecute in orașul nostru, sub­ o­chii noștri a tuturor și a lăsa la ■> •> o parte claponii sei municipali, iară a’i mai îmbrăcă cu penestreine. A spune ca acest consiliu pă­cătos, care e rușinea orașului, com­pus numai din idioți și imbecili, di­n oameni de scandal și de certa, a făcut ceva pentru acest oraș, este un neadevăr sfruntat, o minciună grosolană, o adevărată batie de joc pentru cetățeni. Acest consiliu de nimic n’a pu­tut face nimic. jos dar urechile, onorabililor ! Cetățenii vă­cunosc și vă pre­­țuesc la dreapta voastră valoare, știu cu to­ții că n’ați contribuit câ­tuși de­­ puțin la lucrările de azi ,și că sunteți numai niște trântori cari voiți să vă mândriți cu meritele altora. Jos urechile, nevolnicilor! George A. Scorțesca. pe­­ care o adoră,­­Doicu­ a cheltuit o colosală muncii intelectuală. De aceia pururea o obosit. Duică e omul care disprețuește adânc școala vechie a patriotismului și a naționalismului. Și nici odată pana sa n’a aș­em­ut vre-o frază­ su­nătoare, nici­ od­ată forma n’a copleșit fondul, de­și stilul ereu e poetic, literar,­­admirabil. In cabinetul seu de lucru, cu ușile încuiate, lungi, pe un sofa,' acoperit de broșuri, volume, acte sluti­stice, ziare și lui-ai,— Duică, c’au scal­pe l irric’o mână direse,­1 volume întregi și c'un puiul roșu,­­intr’aM ,mână, notează, comen­tează, recti ifii și desemnează hartă viitoare a neamului românesc. Așa studiază Duică ches­tiile naționale. Și nu pe un sentimentalism tre­cător. E cunoscătorul cel mai profund al cau­zelor noastre naționale și ca atare se­­ discută cu competența omului cugetător și cult.­­ „Cei puțini“ il respectă și admiră dragostea si răb­darea cu care muncește pentru cauze mari, — „cei­ puțini“ sunt cei deștepți și culți cari­­ pri­cep și dau justa valoare lucrărilor sale. „Cei urniți“ sunt acei ca t­iad de nesfârșita obosală a Directorului. Duică fuga de petreceri, fiind-că nu­ poate sta culcat. Are o predilecție mare­­ de a sonda părerile­­ eminenților naționaliști.” După ce son­dează, —.rade, și apoi devine mâhnit. De aceia dtziguatar de multe, are de gând să părăsească Bucovina și să­ sâ reîntoarcă, la muncă, in Ar­deal. Are un cult­ p­­entru tinerimea și clerul bucovinean cum și pentru actualul conducător al românilor, cavalerul Ioan Zotta. N’are nici o altă slujbă decât slujba cauzei naționale. E un polemist puternic, de o logică profundă, ironic și biciuitor cu cei mari și nobili, sincer, și a­­bîțiut cu cei­­ «nici și buni. Nu poate mistui pe acei ce’și pun că­ e un K. K. in coada ti­tlului. Semne particulare: de ce s’a ferit n’a scăpat, a fost ales K. K. membru der Volksküche von Czernowitz. --------------------------------------------------------------­SILUETE GEORGE BOGDAN-DUICA. Directorul «Gazetei Bucovinei.» Din inima Carpaților, adăpat la cea mai sfân­tă și curată iubire de neam, intr’o zi a apucat drumul spre frumoasa Bucovină. Și din Cer­năuți a trimes României vești, și rele și bune, de suferințele și isprăvile Romanului bucovi­nean. Mai mult Ouită de­cât Bogdan, directorul „Gazetei Bucovinei“ in scurtă vreme s’a iden­tificat cu' aspirațiunile ' poporului bucovinean. Și in acest proces de identificare cu națiunea VINERI 1 IULIE 1894 ■ frudtfrj Apărătorul lui Caserio Daria unele zi­­le frâne s -, am u­­­imi­t ș, noi că nn .’.viie... francei va !u.î a­pararea lui C­aaserio. Aceleași zi­are ne aduc astăzi síire:» că Avocații, francași refuză de a lua­­ ap­»rărea asa­sinului lui Girnot. La­ ■•j­ma acestui refuz, f min­.i lui Caserio a .­ingaja de­ apărător pe doc­­torul Alfred Podreider, un distins a­­v%C­»t din Mila­no. ---------------:*aV .-• <X»“........................... Fantasie de reporter. Deună­zi, desgurat de lupta pentru existența, un cetățean puse capăt zi­lelor sale. Abea murise omul și reporterul zi­arului nostru o și află această noutate de sensa­ tie. 5 Și, ca toți reporterii, reporterul nos­tru se și sui în birjă și merse la țintirim, locul ales de defunctul cetă­țean, pentru a-și curma firul vieței. Acolo află că cetățeanul î­și alesese latrina ca loc al executare! planului. Forte sensațional! Ș)ar să pui la ga­zetă sa de latrină, să nu te inspire lo­cul acesta să nu-l poți înlocui cu o variantă nostimă, iată ce supără gro­zav pe reporterul nostru. Ajunse la redacție. Avea o mină serioasă ca toți reporterii cari aduc

Next