Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-07-01 / nr. 412 (413)

cîte o noutate, care va fi reprodusă de toate gazetele. Dar ceea ce-l preocupă, adevăratul motiv al seriosităței sale, era — să fim drepți, colege ! - - latrina asta pe care n’o putea astupa. După mature chibzuinți turnă și el un cuvânt, care provocă și ilaritate și chibzuinți din partea altora. Latrina morților­ așa a botezat-o reporterul nostru. Lumea se puse pe gândire. Ce fel, îșî diceau unii, adevărat să fie că morții se... asta ? — Taci, moncher, că te rîde lumea. — Cum să tac, dacă scrie la ga­zetă așa ? Și unii au rîs și alții au rămas cu ferma convingere că morții se­­. asta. Iată ce buclucuri poate face o sim­plă... fantasie de reporter. Poate co­mite așa ceva «poetul țarei mele ? » Blanzy. Chef cazon. Căți­va subofițeri de grenadieri din Bruxe­la, după ce au adus nenumerate jertfe zeului Bachuff, au pătruns in parcul regal, pe care luandu-l drept fortăreață dușmană, i’au devastat cumplit.” Regele mâhnit, a ordonat o anchetă severă. Hei leat, se duce dracului desciplina! rxsj rysT­x* iait s tttî, î * ! |toxij GENEROZITATE!!! Țara aceasta e plină de suflete no­bile, de inimi generoase ! Cetiți «­Monitorul Oficial» și veți ve­dea in­ fie­cari zi mulțumiri adresate din partea diferitelor ministerii unor­­ asemenea personagii. Un mare proprietar a dăruit lemne pentru facerea unei școli rurale ; un altul, milionariu, a dăruit 60 lei pen­tru imbrăcarea elevilor săraci; altul a dat niște bucoavne vechi pentru bi­blioteca­­ cutărei școli și așa mai de­parte. Ministeriul de instrucție, con­form principiului că «calul de dar nu se caută in gură», se exprimă la toți mulțumirile sale. Nici unul nu a atins culmea gene­­rozității, ca niște mari negustori din capitală , vreau să numesc pe d-nii Socec, mare librariu și C­oșa, sena­­toriul-bucatariu al Bucureștiului. Cel in­tăi a dăruit toată editura lui B. Nanianu, care-i umplea magaziile, iar cel de-al doilea, la o serbare in profitul ligei, a binevoit a da concur­sul său dezinteresat, vănzănd 1 leu paharul cu apă. Sufletelor mari, recunoștința gene­rațiilor cari vin va fî imensă pentru voi! Doar dl Săghinescu de va in­­trece ! Căci și d sa a găsit mijlocul de a se desface de o cantitate oare­care de broșurele, in cari arăta cum Gorjan Augustus a plagiat o geogra­fie a d-sale asupra Unsului, dăruindu­­le pentru a se împărți copiilor la pre­mii ! Și fapta generoasă a acestui no­bil hușan se impune cu atăt mai mult admirațiunei noastre, cu cat dansul nu e milionariu ca colegii sei, in ge­nerozitate, d-nii Soroc și Capsa. Faptele voastre, nobili bărbați, vor­besc de la sine. Țara aceasta poate fi mandră de asemenea fii, numai imi­tatorii să nu lipsască ! K­nc. Papa bolnav. Din Roma vine știrea că Papa se află greu bolnav. De­și insă unele a­­genții desmint această știre, totuși din știri particulare, se afirmă că starea de sănătate a P. S. Sale se înrăută­țește din ce in ce mai mult. ------------SÖ—---------------------------------- • Lügüd üullilíi dlidlíllhülOl Paris 9 iuli Un consiliu de miniștri a avut loc azi dimineață sub președinta d lui Ca­­­simir-Perier • a stabilit textul proiec­tului in contra anarhiștilor ; proiectul este compus din 4 articole. Primul de­feră tribunalelor delictele prin presă. In­ EVENIMENTUL Al doilea, visează propaganda prin ori­ ce mijloace. Al treilea prescrie întemnițarea in celulă ; ea va fi urmată de domiciliul obligator, in caz cănd închisoarea pro­nunțată va trece de un an. Articolul 4 pedepsește publicarea pro­ceselor anarhiste cu închisoare. Paris 9 iulie Consiliul comuna­ a emis dorința ca Parlamen­tul să respingă proectul in contra propagandei a­­narhiste. Provinciale. Habar n’aveți dumneavoastră ce insamnă as­ta patrie și mai ales ce insamnă a muri pen­tru ea. Și dacă zic că dv, nu știți ce insamnă lucrurile aceste, să nu credeți că eu sunt mai puțin nefericit ca dv. Nici eu nu avusem ha­bar de aceasta, dar astăzi am aflat definiția grație unui confrate provincial a cărui nume ’mi scapă de pură colegialitate. Iată ce spune: „a muri pentru patrie este cel mai dulce vis al omului care simte că trăește...“ De ce trăește atunci acest confrate a cărui nume-mi scapă ? Poare. rrr rmotx CTMEBUER­ ixu lrmco Cronica %ilei. Un nou gheșeft. O nouă manoperă a lui cc. Gostica Cerchez. In urma aplicărei nouei legi a ju­decători­ilor de ocoale, comitetul per­manent avea­ să ingrijească de închi­rierea de localuri și mobilarea lor. In privința inchirierelor de case, cu toate că in unele comune rurale, un­de nu tocmai sunt case multe, unii din membrii comitetului permanent au inchiriat localuri cu cel mult 400 lei pe an, cc. Gostica mai darnic a găsit o casă la Voinești—unde sunt toc­mai case mai numeroase —platibilă cu 1000 lei pe an. Dar să trecem peste aceasta și să ne ocupăm de mobilierul necesar. Fi­ind o lucrare mai mare, negreșit că trebuia ca furnisarea mobilierului ne­cesar să fie pus la licitație. Nu s’a procedat insă astfel, căci cc. Costică grăbit, a comandat de la sine putere furnisarea acestor mobile. Cu ce drept cc Costică a făcut a­­ceasta și in ce scop, numai D-zeu știe. Fiind insă că e vorba de banul pu­blic, cerem ca graba lui cc. Costică să nu fie luată in seamă și o licitație să aibă loc. Vom reveni. €a Budgetul pensiunilor funcționarilor comunei urbane Iași, pentru exerci­țiul curent 1894—95, se aprobă ast­fel cum a fost votat de consiliul co­munal in ședința sa de la 11 iunie 1894, cuprinzând adica la venituri și cheltueli, suma de 146.345 lei, 52 b. (§*)­xfcr A. S. principesa Elena Cuza fe re­ținută in casă de o indisposiție. Sub­prefectul N. Cocea, de la pla­sa Siretu de Jos, din județul Bacău, a fost mutat, după a sa cerere, la pla­sa Muntele din acelaș 5 județ. Sus numitul este vestitul Cocea, con­damnat definitiv de Curtea de apel pen­tru abus de putere. # S’a aprobat prelungirea concediu­lui ce a avut incă cu 10 luni, in ța­ră și in streinătate, pentru interese de familie, locotenentului Bejan Grigore, din arma infanteriei, aflat in posiție de disponibilitate. Peregrinări artistice O parte din societatea dramatică din Iași, sub conducerea d-lui Al. Rădu­­lescu-Mariu, se află in Brăila, unde va da o serie de representațiuni. * O altă parte din trupa dramatică din Iași, sub conducerea d-lui C. Io­­nescu, se află la Galați. * Trupa de operetă română, care a fost in Iași, se află acum in capitală și joaca in teatrul Dacia. * Trupa franceză a d-lui A. Milh­aud, cu d-ra Noelly a plecat in București de sâmbătă. Va juca in grădina Eldorado. * In Iași a rămas o parte din trupa d-lui Milh­aud, cu d-rele Michette și Bonnis. Vor juca in grădina Tivoli, împreună cu d-nii Bobescu, Dimitrescu și alți artiști romăni. ” Directorul nostru a plecat la Vara­­tec de unde se va reîntoarce dumi­nică. ”. Școala comercială din Iași Extragem căte­va date asupra a­­cestei școli din anuarul publicat de d. V. I. Radu, actualul director. Școala s’a inființat in 1880. Primul ei director, A. Dimitriu, s’a sinucis. Au urmat apoi doi directori provi­­zori, d-nii A. Ștefănescu, inginer și I. Stravolca, profesor universitar până in 1885, cănd a fost numit d. Radu. In anul școlar 93—94, școala a fost frecventată de 137 elevi. Din aceștia 52 au fost români și 85 streini. Pre­zenți la examene 123, promovați 93. Deplasări. D. profesor Aron Dănsușianu și fa­milia, vor pleca luni la băile de la Slănic. Au fost decorați cu «Coroana Ro­mâniei», comisarii Neculau, Buznea și d. Gheorghiu, comandantul guardiști­­lor de oraș. D. G. Panu, senator, se află actu­­alminte la Hangu (Piatra-N.) unde va sta toată vara. Cu acceleratul de azi d. dr. L. Russ a plecat, impreună cu familia sa, la Slănic. Societatea de medici-naturaliști din localitate, a ținut marți seară ultima­­ ședință la care s’au făcut două im­­­portante comunicări. D. dr. C. Missir, medic secondar al spitalului Pașcanu, a comunicat ob­servații asupra unui caz de m­alarin complicat de morbus maculosus Were­­troffi. A doua comunicare e acea a d-ru­­lui Inerwohl asupre unui caz de hy­­drocefalie. Vom aminti și observațiile unui domn doctor asupra siluetelor lui Rix. D-T Tlodiczka, contabil la caile ferate, a fost victima unui furt. Servitorul seu Ioan Capșa, profi­tând de absența stăpânului seu, i-a furat un inel de aur cu un diamant de 4 carate, după care a dispărut. Mulțumită activului comisariu N. Ionescu, hoțul este astăzi prins. Emi a încetat din viață inginerul Hudic. Vor mai expune din Iași la ex­poziția cooperatorilor : d-nii Se­ver Mureșianu și Em. P. Barda­­sare, tablouri in­oloiu ; dl. Iulius Comarnițchi, alămuri; dl. Fr. Buc­­cinschi, conserve alimentare ; dl. Hunig­ăr vânt, rășnițe de cafea. 4 Păliți protestate luni 27 iunie Studenții mediciniști Pădureanu și Jäger au trecut cu succes examenul pentru doctoratul II. Ieri s’a redeschis cunoscuta pape­­terie Hasfler. Ca și in trecut dănsa se înzestrată cu toate ustensiile trebuitoare și nu ne indoim că publicul va da tot spri­jinul seu d-lui Haisler. tXXX­I­­­XXXV XX! St. Israeliteanul, I­ași Șmil Goldenberg, Codăești S. Abnerof, Iași I. Singer (falit), Iași Ițic Herșcovici, Iași Caiman și Iosif Herșcu I­ași M. L. Olivenbaum, Iași, I. S. Barasch, Iași, Moise Segal Iași, Dineu și Avram Herțanu Moi­neș­ti. Marți 28 iuniu 470 20 913 80 195 35 20 46 50 333 25 100 — 408 85 284 45 294 05 677 «5 Asan Ibrahim Tg. Frumos, 200 — Aron Bercovici, Ungheni 210 —. Reacționarii noștri. Partizanii propagandei prin fapt au rădicat în­potriva lor nu numai bur­­ghezimea înspăimântată, dar și de­mocrația toată, care nu vede în acea­stă mișcare de­cât o zădărnicire a e­­voluțiunei legale a societăței de azi. Acei însă care nu se gândesc ca sub pretext de urmărirea anarh­iștilor să încătușeze însăși mișcarea democrată, cred că legile existente sunt suficiente pentru a tăia pofta d-nilor anarh­iști de a continua cu atentate și că înainte de toate poliția — care peste tot locul e păcătoasă — ar trebui reorganizată. Față insă cu legile propuse de di­ferite guverne, legi resrective numai în­potriva libertăței pressei și a gândire!, democrația s'a unit pentru a protesta. In primul rînd pressa își face datoria de a înfiera dorințele guvernelor de a readuce­ societatea la starea din evul mediu, de a sugruma libertățile câș­tigate după atâta trudă și vărsare de sânge. La noi același lucru se petrece. Pressa democrată își împlinește misi­unea în consciință, arătând că aceste legi restrictive nu vor fi de nici un folos, din potriva ele nu vor face de­cât să mai agraveze situația. Chiar gazetele conservatoare, cele mai oficioase, stau oare­cum în espec­­tativă. Din principii conservatoare, ele nu pot de­cât a aproba toate aceste legi restrictive, dar trebue recunoscut că tinerii­­ redactori ai acestor ziare apăr cu o oare­care răceală această causă tristă. Un singur organ conservator, care se tot laudă că e independent, ex­ploatează această chestiune cu o ne­rușinare revoltătoare. Am numit pe Independența romană. Singura gazetă, care în fie­care zi tună și fulgeră, în­potriva democra­ției, cerând aplicarea căt mai in­grabă a unor legi sălbatice, reacționare.

Next