Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)
1894-07-01 / nr. 412 (413)
cîte o noutate, care va fi reprodusă de toate gazetele. Dar ceea ce-l preocupă, adevăratul motiv al seriosităței sale, era — să fim drepți, colege ! - - latrina asta pe care n’o putea astupa. După mature chibzuinți turnă și el un cuvânt, care provocă și ilaritate și chibzuinți din partea altora. Latrina morților așa a botezat-o reporterul nostru. Lumea se puse pe gândire. Ce fel, îșî diceau unii, adevărat să fie că morții se... asta ? — Taci, moncher, că te rîde lumea. — Cum să tac, dacă scrie la gazetă așa ? Și unii au rîs și alții au rămas cu ferma convingere că morții se. asta. Iată ce buclucuri poate face o simplă... fantasie de reporter. Poate comite așa ceva «poetul țarei mele ? » Blanzy. Chef cazon. Cățiva subofițeri de grenadieri din Bruxela, după ce au adus nenumerate jertfe zeului Bachuff, au pătruns in parcul regal, pe care luandu-l drept fortăreață dușmană, i’au devastat cumplit.” Regele mâhnit, a ordonat o anchetă severă. Hei leat, se duce dracului desciplina! rxsj rysTx* iait s tttî, î * ! |toxij GENEROZITATE!!! Țara aceasta e plină de suflete nobile, de inimi generoase ! Cetiți «Monitorul Oficial» și veți vedea in fiecari zi mulțumiri adresate din partea diferitelor ministerii unor asemenea personagii. Un mare proprietar a dăruit lemne pentru facerea unei școli rurale ; un altul, milionariu, a dăruit 60 lei pentru imbrăcarea elevilor săraci; altul a dat niște bucoavne vechi pentru biblioteca cutărei școli și așa mai departe. Ministeriul de instrucție, conform principiului că «calul de dar nu se caută in gură», se exprimă la toți mulțumirile sale. Nici unul nu a atins culmea generozității, ca niște mari negustori din capitală , vreau să numesc pe d-nii Socec, mare librariu și Coșa, senatoriul-bucatariu al Bucureștiului. Cel intăi a dăruit toată editura lui B. Nanianu, care-i umplea magaziile, iar cel de-al doilea, la o serbare in profitul ligei, a binevoit a da concursul său dezinteresat, vănzănd 1 leu paharul cu apă. Sufletelor mari, recunoștința generațiilor cari vin va fî imensă pentru voi! Doar dl Săghinescu de va intrece ! Căci și d sa a găsit mijlocul de a se desface de o cantitate oarecare de broșurele, in cari arăta cum Gorjan Augustus a plagiat o geografie a d-sale asupra Unsului, dăruindule pentru a se împărți copiilor la premii ! Și fapta generoasă a acestui nobil hușan se impune cu atăt mai mult admirațiunei noastre, cu cat dansul nu e milionariu ca colegii sei, in generozitate, d-nii Soroc și Capsa. Faptele voastre, nobili bărbați, vorbesc de la sine. Țara aceasta poate fi mandră de asemenea fii, numai imitatorii să nu lipsască ! Knc. Papa bolnav. Din Roma vine știrea că Papa se află greu bolnav. Deși insă unele agenții desmint această știre, totuși din știri particulare, se afirmă că starea de sănătate a P. S. Sale se înrăutățește din ce in ce mai mult. ------------SÖ—---------------------------------- • Lügüd üullilíi dlidlíllhülOl Paris 9 iuli Un consiliu de miniștri a avut loc azi dimineață sub președinta d lui Casimir-Perier • a stabilit textul proiectului in contra anarhiștilor ; proiectul este compus din 4 articole. Primul deferă tribunalelor delictele prin presă. In EVENIMENTUL Al doilea, visează propaganda prin ori ce mijloace. Al treilea prescrie întemnițarea in celulă ; ea va fi urmată de domiciliul obligator, in caz cănd închisoarea pronunțată va trece de un an. Articolul 4 pedepsește publicarea proceselor anarhiste cu închisoare. Paris 9 iulie Consiliul comuna a emis dorința ca Parlamentul să respingă proectul in contra propagandei anarhiste. Provinciale. Habar n’aveți dumneavoastră ce insamnă asta patrie și mai ales ce insamnă a muri pentru ea. Și dacă zic că dv, nu știți ce insamnă lucrurile aceste, să nu credeți că eu sunt mai puțin nefericit ca dv. Nici eu nu avusem habar de aceasta, dar astăzi am aflat definiția grație unui confrate provincial a cărui nume ’mi scapă de pură colegialitate. Iată ce spune: „a muri pentru patrie este cel mai dulce vis al omului care simte că trăește...“ De ce trăește atunci acest confrate a cărui nume-mi scapă ? Poare. rrr rmotx CTMEBUER ixu lrmco Cronica %ilei. Un nou gheșeft. O nouă manoperă a lui cc. Gostica Cerchez. In urma aplicărei nouei legi a judecătoriilor de ocoale, comitetul permanent avea să ingrijească de închirierea de localuri și mobilarea lor. In privința inchirierelor de case, cu toate că in unele comune rurale, unde nu tocmai sunt case multe, unii din membrii comitetului permanent au inchiriat localuri cu cel mult 400 lei pe an, cc. Gostica mai darnic a găsit o casă la Voinești—unde sunt tocmai case mai numeroase —platibilă cu 1000 lei pe an. Dar să trecem peste aceasta și să ne ocupăm de mobilierul necesar. Fiind o lucrare mai mare, negreșit că trebuia ca furnisarea mobilierului necesar să fie pus la licitație. Nu s’a procedat insă astfel, căci cc. Costică grăbit, a comandat de la sine putere furnisarea acestor mobile. Cu ce drept cc Costică a făcut aceasta și in ce scop, numai D-zeu știe. Fiind insă că e vorba de banul public, cerem ca graba lui cc. Costică să nu fie luată in seamă și o licitație să aibă loc. Vom reveni. €a Budgetul pensiunilor funcționarilor comunei urbane Iași, pentru exercițiul curent 1894—95, se aprobă astfel cum a fost votat de consiliul comunal in ședința sa de la 11 iunie 1894, cuprinzând adica la venituri și cheltueli, suma de 146.345 lei, 52 b. (§*)xfcr A. S. principesa Elena Cuza fe reținută in casă de o indisposiție. Subprefectul N. Cocea, de la plasa Siretu de Jos, din județul Bacău, a fost mutat, după a sa cerere, la plasa Muntele din acelaș 5 județ. Sus numitul este vestitul Cocea, condamnat definitiv de Curtea de apel pentru abus de putere. # S’a aprobat prelungirea concediului ce a avut incă cu 10 luni, in țară și in streinătate, pentru interese de familie, locotenentului Bejan Grigore, din arma infanteriei, aflat in posiție de disponibilitate. Peregrinări artistice O parte din societatea dramatică din Iași, sub conducerea d-lui Al. Rădulescu-Mariu, se află in Brăila, unde va da o serie de representațiuni. * O altă parte din trupa dramatică din Iași, sub conducerea d-lui C. Ionescu, se află la Galați. * Trupa de operetă română, care a fost in Iași, se află acum in capitală și joaca in teatrul Dacia. * Trupa franceză a d-lui A. Milhaud, cu d-ra Noelly a plecat in București de sâmbătă. Va juca in grădina Eldorado. * In Iași a rămas o parte din trupa d-lui Milhaud, cu d-rele Michette și Bonnis. Vor juca in grădina Tivoli, împreună cu d-nii Bobescu, Dimitrescu și alți artiști romăni. ” Directorul nostru a plecat la Varatec de unde se va reîntoarce duminică. ”. Școala comercială din Iași Extragem căteva date asupra acestei școli din anuarul publicat de d. V. I. Radu, actualul director. Școala s’a inființat in 1880. Primul ei director, A. Dimitriu, s’a sinucis. Au urmat apoi doi directori provizori, d-nii A. Ștefănescu, inginer și I. Stravolca, profesor universitar până in 1885, cănd a fost numit d. Radu. In anul școlar 93—94, școala a fost frecventată de 137 elevi. Din aceștia 52 au fost români și 85 streini. Prezenți la examene 123, promovați 93. Deplasări. D. profesor Aron Dănsușianu și familia, vor pleca luni la băile de la Slănic. Au fost decorați cu «Coroana României», comisarii Neculau, Buznea și d. Gheorghiu, comandantul guardiștilor de oraș. D. G. Panu, senator, se află actualminte la Hangu (Piatra-N.) unde va sta toată vara. Cu acceleratul de azi d. dr. L. Russ a plecat, impreună cu familia sa, la Slănic. Societatea de medici-naturaliști din localitate, a ținut marți seară ultima ședință la care s’au făcut două importante comunicări. D. dr. C. Missir, medic secondar al spitalului Pașcanu, a comunicat observații asupra unui caz de malarin complicat de morbus maculosus Weretroffi. A doua comunicare e acea a d-rului Inerwohl asupre unui caz de hydrocefalie. Vom aminti și observațiile unui domn doctor asupra siluetelor lui Rix. D-T Tlodiczka, contabil la caile ferate, a fost victima unui furt. Servitorul seu Ioan Capșa, profitând de absența stăpânului seu, i-a furat un inel de aur cu un diamant de 4 carate, după care a dispărut. Mulțumită activului comisariu N. Ionescu, hoțul este astăzi prins. Emi a încetat din viață inginerul Hudic. Vor mai expune din Iași la expoziția cooperatorilor : d-nii Sever Mureșianu și Em. P. Bardasare, tablouri inoloiu ; dl. Iulius Comarnițchi, alămuri; dl. Fr. Buccinschi, conserve alimentare ; dl. Hunigăr vânt, rășnițe de cafea. 4 Păliți protestate luni 27 iunie Studenții mediciniști Pădureanu și Jäger au trecut cu succes examenul pentru doctoratul II. Ieri s’a redeschis cunoscuta papeterie Hasfler. Ca și in trecut dănsa se înzestrată cu toate ustensiile trebuitoare și nu ne indoim că publicul va da tot sprijinul seu d-lui Haisler. tXXXIXXXV XX! St. Israeliteanul, Iași Șmil Goldenberg, Codăești S. Abnerof, Iași I. Singer (falit), Iași Ițic Herșcovici, Iași Caiman și Iosif Herșcu Iași M. L. Olivenbaum, Iași, I. S. Barasch, Iași, Moise Segal Iași, Dineu și Avram Herțanu Moinești. Marți 28 iuniu 470 20 913 80 195 35 20 46 50 333 25 100 — 408 85 284 45 294 05 677 «5 Asan Ibrahim Tg. Frumos, 200 — Aron Bercovici, Ungheni 210 —. Reacționarii noștri. Partizanii propagandei prin fapt au rădicat înpotriva lor nu numai burghezimea înspăimântată, dar și democrația toată, care nu vede în această mișcare decât o zădărnicire a evoluțiunei legale a societăței de azi. Acei însă care nu se gândesc ca sub pretext de urmărirea anarhiștilor să încătușeze însăși mișcarea democrată, cred că legile existente sunt suficiente pentru a tăia pofta d-nilor anarhiști de a continua cu atentate și că înainte de toate poliția — care peste tot locul e păcătoasă — ar trebui reorganizată. Față insă cu legile propuse de diferite guverne, legi resrective numai înpotriva libertăței pressei și a gândire!, democrația s'a unit pentru a protesta. In primul rînd pressa își face datoria de a înfiera dorințele guvernelor de a readuce societatea la starea din evul mediu, de a sugruma libertățile câștigate după atâta trudă și vărsare de sânge. La noi același lucru se petrece. Pressa democrată își împlinește misiunea în consciință, arătând că aceste legi restrictive nu vor fi de nici un folos, din potriva ele nu vor face decât să mai agraveze situația. Chiar gazetele conservatoare, cele mai oficioase, stau oarecum în espectativă. Din principii conservatoare, ele nu pot decât a aproba toate aceste legi restrictive, dar trebue recunoscut că tinerii redactori ai acestor ziare apăr cu o oarecare răceală această causă tristă. Un singur organ conservator, care se tot laudă că e independent, exploatează această chestiune cu o nerușinare revoltătoare. Am numit pe Independența romană. Singura gazetă, care în fiecare zi tună și fulgeră, înpotriva democrației, cerând aplicarea căt mai ingrabă a unor legi sălbatice, reacționare.