Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-10-01 / nr. 485

ANUL II—No. 485 ! on seaAr io bakii SAMBATA 1 OCTOMBRE 1394TM REDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORȚESGU. Abonamentul: Pe an...............................................Lei 24-Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: i Pe pagina I linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 ir. pag. 111 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. Mea culpa re. Trebue sa recunocă sus și ta­marea mea greșală. Nu este permis unui om, care cunoaște de un timp oare­care pe conser­vatorii noștri, să se insale in mod *­­ * așa de grosolan, îmi fac deci spo­vedania. Mai intăi pledez circumstanțe ușurătoare, căci și mulți alții sau inșalat ca și mine. In mijlocul destrăbălării gene­rale a guvernului din țară, și in special a administrațiunei și par­tidului conservator din Iași, a­li­cării, un moment, o slabă lumi­niță mângâitoare. Pe cănd Ven­tura și cu ai sei ’și făceau de cap și căutau a’și pregăti admi­nistrația viitoare comunală după chipul și asemănarea celei trecute, de o dată se aude un strigăt de in­dignare, eșind chiar din mijlocul partizanilor sei. Toți se întreabă ce este? și atunci li se respunde cu glas tare : «Suntem conserva­torii onești, satul de tripofagile u­­nei administrațiuni fără scru­pule, voim a arata Uimei că nu mai suntem solidari cu acei cari au compromis in Iași regimul con­servator». Apoi, când ingrijat, gu­vernul i-a întrebat ce voesc, «Ca­pul lui Ventura» respinseră ei. «Lupta» a început cu ocazia a­­legerilor comunale. La toate pro­punerile de impacare ei respun­­deau: «să plece Ventura». Apoi urmau o sumă de condi­­țiuni, cari să garanteze o onestă administrație. Când resistența au durat cât­va timp, văzînd ei că nu pot obține cele ce cer, au hotărit să rampă și tratativele. Atuncea ne-am inșalat cu toții. Am crezut că convingerile afișate și nemul­­țumirele proclamate erau sincere. Am uitat un moment că tot cu conservatorii avem a face. A fost de ajuns ca prefectul să le zică un cuvânt, prin care-i asigură că la alegerile viitoare nu vor fi ne­glijați, și indată totul a fost uitat. Vechiul candidat, V. Sculi, a fost înlăturat și inlocuit cu d. Diamandi, aceasta pentru­ a se nu zice că nu au capatat și ei o satisfacere. Acum putem să întrebăm pe acea floare imaculată a conserva­torilor din Iași, unde le sunt gro­zavele revandicări ? Gum Ventura, acel fără de lege, acel care a fă­cut de ris guvernul conservator, acel care nu a lasat nimic curat in administrație, care a înființat Tamany­ Club in Iași, care a des­­gustat pe conservatorii onești, a­­cel Ventura, zic, a devenit omul perfect, administratorul integru, politicul onest, capabil de a satis­face pe tinerii regeneratori ai conservatorilor ? A fost destul ca să fie primit căpitanul Mavrodin prim­-ajutor, și Ventura să se transforme in om onest ? ! Toate cerințele curate și nepăn­ I­gărite ale grozavilor disidenți sunt­­ satisfăcute prin faptul că Al. Cu­ I­za va fi membru la comună ? A­­­­poi onorabililor, când vedem că­­ toate satisfacțiunile ce ați capatat,­­ nu sunt de­cât locuri pentru d-tră,­­ atunci nu trebue să mai pozați I in oameni de principii, și să fie bine stabilit că ați fost disidenți din causa burtei. cu Este deci bine știut că ați rupt partidul d-tră din localitate pentru a capata oare­care tocma­­le si că tot vietul ce ati făcut c­a era pentru a împărți ciolanul cu Ventura. El a remas sus și tare in­­tr’o poză academică, ținând intr’o mâna un mare os și in alta bi­ciul cu care vă pune cu botul pe labe. Cât de crud trebue sâ’și ba­tă joc Ventura de acești redem­p­­tor ai partidului? Ce ușor să re­generează unele partide ! E destul să inlături căte­va persoane mai inteligente și mai energice care făceau umbră nemulțumiților, să le dai lor locurile acelor îndepăr­tați și totul a devinit perfect, partidul este in apogeul seu. Recunosc deci că am avut o doză de naivitate nepermisă, când am crezut in puritatea sentimen­telor acestor farsori. Cum de am uitat un singur moment că sunt tot conservatori ? Cum de nu m­’am gândit la vechea vorbă româneas­că «ce­­ e să din mâță șoareci prin­de» ? Mărturisesc că am greșit intr’ un mod scandalos, cănd am cre­zut că pot conservatorii să se lup­te intre ei, pentru alt­ceva de­cat pentru o mai echitabilă distribu­­țiune a cașcavalului in care se găsesc. Sirius, zimbire pe buze , sarbed la figură, nu frumos, dar foarte plăcut, fizicește extrem de slab, nu din slăbiciuni frivole, ci din naștere ; are o alură demnă, marțială, dar modestă ; are mul­te cordoane, de cari nu face reclamă, nici caz ; se primblă seara mai tot­deauna civil și e­l celibatar. Semne particulare . Singurul general pentru care Regele a refuzat punerea sa la retragere, pe rațiunea că n’ar mai avea cu cine face manevre. FIFF. SIL UE IE Un general­ înalt, uscat, simpatic de la prima vedere, ge­neralul nostru a trecut și trece in­­piniunea publică, nepărtinitoare și competentă, ca un oștean viteaz și cult. Sever, dar just­in severi­tatea sa, el nu știe incă ce este hatâr, dar nici obijduire. Este un strict și punctual aplicator al legilor, un eșecutor nestrămutat ca stinca, al disciplinei reglemntelor militare. Pe terenul o­­noarei nu face concesiuni, nu cedează­ spiritul de equitate inrodit dintr’o intelegință viguroasă, pătrunzătoare, este bussola care-l călăuzește in toate acțiunile vieței sale; viteaz, el poartă și astăzi un glonte glorios, cucerit in resboiul pen­tru neatârnarea țetei; din această cauză e de multe ori nervos, de mauvaise humeur, mai cu seamă când e vremea posomorâtă, ploioasă mă­runt, cu pâclă. Vorbește cântărit și cu o rece ttttttxttttt. TammmroMajJB Pentru d-nu í Bacalb­așa Ca respuns la desmințirea ce ne dă Lupta pentru cuvintele ce d-nu C. Bacalbașa ar fi rostit la clubul radical din Iași cum că' i este ruși­ne de atitudinea d-lui Panu, noi res­­­­pundem că aceste cuvinte ni­ au fost comunicate textual de d-nu Gr. N. Macri, fostul președinte al clubului, care a prezidat ședința in care d-l Bacalbașa a făcut ace­stă declar­aț­une. D. Bacalbașa are cuvântul. Spiridoniade. Așezământul destinat ca azil de le­cuire și mizerie pentru săracime, hu­zurește in cheltueli de prisos, răpite din gura și de pe rănile bolnavilor Una din prodigalitațile inutele, cea mai recentă și mai puțin s serioasă, e așezarea unei colosale pietre come­morative in sala cea mare a cancela­­riei spindoniare; pe acesta piatră e , menit să se graveze numele tuturor­­ epitropilor, strecurați de câți­va ani , în fruntea manipulațiunei veniturilor­­ acestei umanitare instituțiuni. Nume­le A. D. Hulban inițiatorul acestei inovațiuni figurează de patru ori gra­vat pe piatră. De ce? Știm că de una singură și bună dată a fost așez­at de guvern in capul așezământului­. Fericitul eveniment Sunați lobe și fanfare, fâlfâiți steaguri englezești, prosternați vă cei cu spinările mlădioase. Și voi lachei gudur­ați-ve și serbați cum se cuvi­ne această zi frumoasă, când azi­a­. .. a flat despre noul și fericitul eveni­ment. Da, țara românească are și o prințe­să! S'au stins necazurile și du­rerile vietei, țara nu mai e înglo­­dată in datorii, pelagra nu mai se­ceră țerănimea, desastru comercial nu mai bate la ușă­, din nou- chef și veselie, petreceri și destrăbălări. Ce tablou încântător! Cc. Lascar depunănd un pios sărutat pe frun­tea tinerei prințese, cucoana Lrosa căutăndu-i dulci cântice de leagăn, Carp jubilând, căci dinastia se'nte­­meiază și mai mult, iar Panu luând inițiativa unei sinscripțiuni pentru cumpărarea unui leagăn, și pelinci­le țara fericită!. Complimentele mele prințe. Și fiind­că mica mea epistolă te va gă­si abia reîntors de pe câmpul de lup­tă, dă-mi voie să recunosc aci in public că ești tare în manevre. Tătucă. □aaaxicEEErcaacaajammacaia In loc de provinciale. Pentru Willy-Spritz de la «Lupta». Filosoful francez Caro, un una din elequen­­tele și mult elegantele sale prelegeri, la Collége de Frange, au avut o frază fericită care a ră­­mas și va rămânea vecinie,—«[’intelligence hu­­maine a des limites, mais la bétise n’en a pas...» Când cine­va e prost ca o ciubotă ruptă, din fire, când, cu desăvârșire natura i’a refuzat dreptul să căști gura, fără să Îndrugi o enormă dobitocie, pentru ce oare te mai căznești a mar­tiriza o filă nevinovată de hârtie, cerneala și o biată peniță din uzina Blanzy, Poure et Comp, London ?!.. Și aceste opinieli toate, numai pentru a face duh !?. A face spirit, e incă mai ușor ; a avea, e foarte greu și rar. Poți se ingurgitezi la nais-mașuri, in care de­sigur se fie mai mult miș de căt maș ; poți se sorbi la forjare, orșade și șocola de cât îți place; dacă ești Enachi, și vrai se faci pe Petrachi, tot Enachi cel prost, ramâi !.. Sprițule, dragă băete ! Lasă-te de duh , lasă­­te pentru Dumnezeu, căci grozav trebue să dera capul pe ființi de specia matale, când se năpus­tesc așa tam-nisam asupra duhului! Mai poto­­lește-te nițel, mai dă-ne ceva răgaz, să răsu­flăm macar , ne-ai zugrumat, ne-ai asasinat, ne­­ai dat gata, cu plăcutul matale duh !. Dacă ești incă june tânăr, e păcat, Sprițule, să te istovești la dovleac așa de timpuriu. Nici odată n’ai fost mai om de spirit decât cu ose­bire atunci, când, citezi fraza cu faliții noștri din piesa lui Caragiali ! Mai cu samă Caragiali, tocmai Carageali ca un biet om naiv ce este, te-o fi admirat, și ș’o fi zis in sine: «așa om de duh­, ca riata bibicule, mai rar !» _______________Indulgentul. siniinmi nnnanccttujaj 0 nonă ligă A P E L. Subsemnatele intrumndu-mie in ligă cu scop de a lucra pentru dobândirea independenței economice a femei, ve­nim a apela la toate doamnele fără deosebire de clasă, ca in interesul bi­nelui general, să se asocieze cu noi. Convinse fiind, cum că această li­gă va găsi sprijin in toate inimile fe­­meești, rugăm pe d-nele, cari se aso­ciază cu noi, se bine-voiască a-și da a­­­dresa la ori­care dintre subsemnatele și aceasta pentru a pute fi invitate la întrunirea, care va urma pentru a ne consfătui. Helena Baldovin, Virginia Micle-Gru­­ber, Maria Șavnoglu, Elisa Lecca, C. Cristov, B. Botez, A. Stamatopol, So­fia Margineanu, F. Tausig, Mina Bur­­ghelea, P. Mihălescu, Mari Talbot, E­­milia Nicolau, Math. Friedland, A. Värlanescu, Zoe Savul, L. Ionescu, M. Würfel, Carolina Weiss, C­­h. Ma­­vrodi, Gab­. Ciurea, I. Leca, Sofia Nă­dejde, Cornelia Emilian, Elena Ciș­­man, Elena Gheorghiu, Elena Popo­­vici, C dipso Irimescu, Elena Stama­­tian, Aglaia Praja, Ecath. Dimitrescu, Noth. Ianculescu, A. Moto­, Col. E­­milian­ Sevastos, Man­ Damian, Olga Marinescu, Cicop. Periețan, Aurelia Lisievici, E. Mihailescu, Mari A. Chen­­drino, M. Mihăilescu, Ecath. Vasiliu.

Next