Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-10-01 / nr. 485
Pentru studenții ieșeni D-nii Coco Roseti impiegat la creditul Urban și Stati Dragomir actorul au făcut o convocare adresată studenților pentru a ținea o întrunire in contra noastră. După cele publicate in manifestul studenților in chestia națională nemic nu ne poate mira. Știm că ura îndreptată in contra Evenimentului provine din faptul că: Evenimentul și-a făcut datoria, deschizând ochii studenților adimeniți de cățiva agenți și spioni. Noi ne vom indeplini datoria până la sfârșit, biciuind nemernicia pretutindenea unde o vom găsi și vom deplânge pe acei cari iși uită consciința și datoria lor, pentru a se lasa a fi rătăciți de influența nefastă a unor păcătoși. Am expus faptele in «afacerea Stereo», exact cum s’au petrecut. Omul care s’a pus in mod minciunos sub scutul milei publice ce-ți inspira un persecutat politic, reclamând in contra unui pretins denunț făcut de voi poliției rusești, decunț care n’a existat de către imaginația sa bolnăvicioasă, precum și persecuțiunile politice a căror victimă se pretinde, acest om vroiește astăzi să se pue sub scutul tinerimei noastre universitare. Am declarat-o in repetite rânduri: avem cea mai mare simpatie pentru tineritul cinstit, laborios și independent, care chiar atunci când comite greșeli, le face de buni credință și fără pata unui interes material, dar tot odată avem cel mai mare dispreț pentru toți acei grotești murdari, pentru toți acei traficanți felon, cari incearcă a specula buna credință a camarazilor lor. Ca un Stereo, un Coco Roseti, un Dragomir să-ți vorbească in numele onoarei și al cinstei, este o culme care te face să pofnești de râs. Răvaș de drum Dușmănia intre cele două tarabe ce constituesc șandramaua guvernamentală sporește pe fiecare zi și nu va intarzia a face o teribilă explosiune. Neînțelegerile și intrigele au inceput a răsufla din ce in ce mai puternic și resultatul final pare că va fi sacrificarea junimiștilor. Deja, un fapt curios vedem petrecăndu-se. La secția comercială a tribunalului de Ilfov se pare a se petrece lucruri nu dintre cele mai corecte. Sindicii, in marea lor majoritate, sunt luați dintre avocații junimiști, pentru a se face placul ministrului de justiție, junimist și el. Dacă lucrurile s’ar margini numai la atâta, n’am avea poate nimic de zis, căci ar fi un ce prea banal a mai striga căpătuială, cănd este deja o axiomă stabilită că junimistul umblă vecinie după căpătuială, aceasta fiind fondul caracterului seu. Unde lucrurile se schimbă insă, e faptul că sindicii junimiști s’au deprins a considera activele falimentelor ca dreapta lor proprietate, luându-și din ele căt le place și repartisănd creditorilor ceia ce-i lasă inima. Ba, de la un faliment, un sindic, junimist se zice că ar fi papat întreaga sumă de 25 mii lei ce trebuia s’o distribue creditorilor, cari au rămas cu buzele umflate. Și, să nu ni se zică că calomniăm. Lucrurile sunt spuse fără nici o perdea de ziare prietene guvernului, ca Țara și Indépendance roumaine. Aceste grave destăinuiri făcute de oficioasele conservatoare sunt cea mai vădită dovadă de buna înțelegere ce domnește in tabăra guvernamentală și o invitațiune destul de deslușită a flVSmuniVOL dresată ministrului Marghiloman și junimiștilor de a-și strânge catra fusele și sta gata de plecare, la orice moment. Gheorghe Snoavă. Studenții bucureșteni. Nerușinarea spionilor polițienești strecurați printre studenți pentru a le escroca iscălituri nu are margini, j Școala Sterea a făcut progres in București. Voința Națională de azi publică o serie de declarații a mai multor studenți iscălite de d-nii loan Doleanu, D. St. Cristichi, Cristache Teodor, P. Craciuneanu, N. Craciunescu, Dem. Dragomirescu, Paraschivescu, Chr. Tomulescu, Eug. Zamfirol, etc. Vom reproduce aci scrisorile d-lor j Doleanu și Cristide cari sunt explicite, î Scrisorile publicate la Timpul și Țara, iscălite cu numele meu, nu sunt scrise de mine cr j este un abuz neertat de numele meu. Ion D. Deleanu. Student in drept. Domnule Director Mai mulți studenți, servili față cu actualul regim, au publicat in ziarele guvernamentale un manifest prin care protestează în contra atitudinei adeveraților studenți in cestiunea națională. Cea mai mare parte dintre iscăliturele puse in josul acestui manifest au fost escrocate sub diferitele pretexte, iar alții iscăliți fără scirea lor. Așa eu mé ved iscălit in josul acelui protest fără ca vre-o dată să-mi fi pus iscălitura pe acest act, îndreptat in contra mișcărei naționale, sau a adevăraților mei colegi. Protestez din toate puterile in contra aceste manopere polițienești. D. Sf. Christide student în anul II de drept. Asară a avut loc intrunirea studenților despre care am vorbit" Când studentul Christache Teodor a arătat modul cum iscălitura sa a fost escrocată și falsificată de Ștefănescu Goangă, s’a făcut un tumult îngrozitor. Timp de un sfert de oră Ștefănescu-Goangă a fost tiuerrat și huiduit. După aceia studenții, în unanimitate, au votat o nouă moțiune întărind pe cea întâi, înfierând spionii cari s’au strecurat printre studenți și hotărând lupta inainte. De la Academia franceză. D. Maurice Block, in ședința Academiei de științe morale și politice a cetit raportul său, din care se constata că in 1893 Germania a avut 21,700 case de ajutor pentru caz de boală și 7,630,000 de participanți. Cheltuelile se ridicau la 127,000,000 iar veniturile la 135,000,000 mărci. Amintim acest fapt pentru că aceste instituțiuni au o colosală importanță pentru sanatatea claselor de jos și ar fi de dorit ca și la noi să se poată constitui astfel de asociații, cari ar aduce incontestabile servicii păturii lipsite de mijloace. Se știe că mai nici o țară n’are atătea nașteri ca România și iarăși că nici o țară n’are o mortalitatea mai spăimăntătoare ca la noi, mai cu samă la țară, in privința copiilor, unde asistența medicală e atât de defectuoasă, înființarea in România a unor atari stabilimente de ajutor, pornite din inițiativă privată, ar fi un salutar mijloc de a pune o stavilă mortalitatei excesive. Imortal. Cronica. ^IleL Ministeriul a respins contestația făcută in contra alegerei colegiului al 2-lea din Caracal, unde se știe, au triumfat liberalii. D. Stefan G. Galatea a fost numit procuror la curtea de apel din Craiova in locul d-lui G. Milian, chiemat in altă funcțiune. 1 - -..........--------------------------11—- 1 ,1.fgg* Primim știrea că d. Tatos, senator din Fălticeni, a murit astă noapte. . . Falimente. Tribunalul comercial, a dispus arestarea d-lui Baraș, comerciant de manufactură din strada sf. Spiridon. Afacerea se instruește de judecătorul de instrucție cabinet 2. * Azi s’a cerut declararea in stare de faliment a d-lui Șmil Selig Kohl, crășmar in strada Nicolina. * Frații Ițicovici, crășmari, au fost astăzi declarați in stare de faliment. Tot odată tribunalul a dispus arestarea lor. Știri școlare D. Petrovici a fost confirmat ca director al liceului din Galați. D. Alexandru Greneceanu a fost numit definitiv profesor de geografie la liceul din Craiova. * •k * Monitorul de astăzi publică diferite transferări de revisori școlari. * j Se vorbește că Primăria de Iași voește să desființeze spitalul de holerici. Credem că ar fi bine să fim mai prudenți si sa mai așteptăm incă cătva timp, până ce flagelul va dispărea de la hotarul Rusiei. Sunt cazuri când economia strică. ds Numirea lui Paraschivescu ca presidat la secția comercială de Ilfov a stârnit o adevărată furtună, atît in cercurile judecătorești, căt și in cercurile comerciale. întregul tribunal de Ilfov a aanunțat demisiunea sa în corpore ; pe de altă parte, comercianții au făcut o întrunire pentru a delega un membru la consiliul de miniștri, pentru a-și expune temerile lor de a fi străjuiți de un asemenea pungaș. In ce hal a ajuns magistratura sub junimiști. "f Mâne 1 octombre, se împlinesc 117 ani de când printr’o mișălească trădare Bucovina ne-a fost răpită. Se obicinuia a se serba, in fiecare an, această tristă aniversare. Anul acesta insă, cei de la Viena au poruncit să nu se facă nimic și slugarnicii din București, ca și cei din Iași se supun poroncei, fără să crâcnească. © Judiciare. Ieri tribunalul sect. I avea să judece pe Stefan Sándor, pentru faptul că ar fi lovit pe tatul seu. După cum am spus-o, Sándor susține că sufere de pelagra și deci n’a știut ce face. Procesul s’a amânat din lipsa d-lui dr. Tausy, chiemat din oficiu pentru a’și da părerea dacă pelagra are o influență asupra uzului rațiunei. Criza prin care trecem acum s’a manifestat și cu încasările drumului de fer. In adevĕr, in timpul lunii august încasările s’au ridicat la suma de 3 681,442 lei contra 4,677,811 lei încasați in aceeași lună 1893. Deci un deficit de mai bine de un milion în bugetul statului, numai la drumul de fer. Căt dar se va ridica acest deficit la ministerul domeniilor și la finance. ■ # Se știe scandalul ivit cu sindicatele in București—scandal care a decis o mișcare generală între toți comercianții. S’a vorbit de sindici cari au delapidat întreaga avere ce le-a fost încredințată, dar până «cum nu s’au pronunțat nume proprii. «Naționalul» de astăzi ridică o parte din perdea, producând adresa Trib. com. de Ilfov, nr. 16.033 prin care judele comisar Obedenaru, someză pe advocatul Crisenghin depune în 24 ore de la casa de consemnații banii încasați de d-sa in falimentul Mihalovci. Să ne mai vorbească acum ((Constituționalul)) și «Era N nou»)» de cinstea junimistă...! ♦ Numirea d-lui Mandrea la Casație dă iarăși joc la Gestiuni scandaloase în sinul consiliului de miniștri. Ședința de ieri a fost furtunoasă. Dl. Maiorescu venise in persoană să susție pe dl. Mandrea, pe care dl. Marghiloman il respinge cu înverșunare. Un viu schimb de cuvinte a urmat intre ministrul de justiție și leaderul majoritaței junimiste in cameră. # Am primit la redacțiunea noastră elegantul volum de poesii ala d-lui Gheorghe Kernbach (Gheorghe din Moldova). Volumul se află de vânzare la tote librăriile, iar depositul general este la librăria Carol Müller, calea Victoriei București. Nu putem in de-ajuns recomanda publicului acest volum de dragoase poesii, scrise intr’un stil dulce și ușor și in care limba romanească e bine mânuită. O tristă afacere Spre a termina cu desevărșire trista afacere Sterea-Roseti-Dragomir, publicăm astăzi, atât procesul-verbal al martorilor, cat și scrisoarea adresată de mine d-lui Gr. N. Macri și răspunsul acestei scrisori . Atragem atențiunea lectorilor noștri in special asupra purtării unui om, care nu să poate califica și care nu o chestie de onoare se duce mai dinainte, pentru a-și pregăti terenul, la un arbitru pe care-l speră. PROCES VERBAL Amil 1894 Septembrie 25. Subsemnați N. Gane și Ghl Morțun martori d-lui G. A. Scorțescu, intălninduni astăzi la oara 10 cu d-nii Rosetti și Dragomir martori d-lui Sterea pentru a discuta provocarea adresată de d nii Sterea clientului nostru. După ce d-nii Rosetti și Dragomir au aratat că clientul nostru a ofensat pe dl. Sterea prin un mic articol din ziarul Evenimentul cu data din 24 curent și anume cu următoarele cuvinte «ce a taia dlui Sfetea oarecare mijloace de existență, dăndui pe față legatarele sale cu poliția Românească» au cerut reparație. Noi examinănd atât cele expuse de martori d-lui Sterea căt și cuvintele ce se pretind ofensătoare, am conchis, că dacă : 1. Că aceste cuvinte au fost provocate de o notița identica publicată in ziarele apărătoare a d-lui Sterea Lupta și Timpul notiță care au aratat pe clientul nostru de spion și delator in purtarea sa față cu d-lu Sterea. 2 Că cuvintele aratate nu trec peste limitele polemiei obicinuite in pressa româna mai cu seamă față de strein care fără a avea drepturi fac politică guvernamentală. Pentru acești rațiuni credem că nu este loc ca d lu G. A. Scorțescu se dea satisfaceri pe teren d- lui Sterea. Expunând aceste onor, noștri colegi domniile lor nu au admis modul nostru de vedere persistând in cererea lor primitivă. Ne putăndu ne pune de acord ne am separat și noi am dresat presentul proces verbal declarând că misiunea noastră este terminată. Nicu Gane, George A. Morțun, Iubite Macri Te rog se binevoiește a ’mu respunde ! dacă Sâmbătă sara atunci