Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-01 / nr. 769
ANUL III 789 ABONAMENTE: In țară pe un an . . . n pe 1> luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Un număr IO bani fESe&acția, la, Tipografia, Evenimentului STRADA SrEFAN CEL MARE No. 38. Iași OM NUMĂR Io BANI ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU DUMINICA 1 OCTOMVRIE 1895 ^runciuri inserții și Reclama Pe pagina I linia gamonil Pe pagina II „ Pe * HI „ Pe „ IV „ Un număr IO bani La Catul i-iu. Lei 4 r. ^ 50 -- 85 -A-clmixiietrația : LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA 8TEFA 5 3S Summrui Oe ale armatei, invățâmntul Obligatorin vaslui Numiri școlare. Insurecția din Cuba. De la telegra.. Informațiuni Telegrame. DEILE ARMATEI Acum s’a sfirșit vițetul trompetelor, ziugănitul săbiilor și bubuitul tunurilor, este timpul cred, să vorbim și de lucrurile serioase ale armatei. Destul am citit in ziarele guvernamentale, articole intregi cari vorbeau de uniformele roșiorilor, de galoanele generalilor și de penele curcanilor. Chiar când se ocupau de mișcările trupelor, incă nu citeai decit calificative care de care mai de laudă. Acest concert de admirație in care nici o notă discordantă nu s’a produs de jurnalele guvernamentale, nu arată decit că scriitorii acelor articole sunt sau niște observatori superficiali sau reporteri le rea credință. In realitate s’au petrecut lucruri, ea’nu ne provoacă grija pentru viitorul armatei noastre. Mai cu samă acum, cănd situația incepe a deveni îngrijitoare, nu trebue, pentru un prost sentiment de amor propriu, să nu spunem adeveruri, cari dacă sunt penibile tocmai de acea trebue să fie cunoscute. Dar la început trebue să declarăm că nu avem a ne Îngriji de calitățile solide ale soldatului nostru, nici de ale ofițerilor noștri. Comandamentul nostru superior, statul major și serviciul intendenței sunt părțile slabe ale armatei noastre. Manevrele mari și defilarea de miercuri, au dovedit insuficiența lor și slăbiciunea cailor călărașilor. Lipsa de grijă a comandamentului superior, atât la trupă cit și la statul major a facut ca regimente și brigăzi intregi sa facă marșuri inutile, mergind in o direcție cu totul alta decit acea unde trebuia să se ducă. Serviciul statului major a fost atit de defectuos, incit trupe amice se impușcau intre ele, pe cind inamicul trecea nesuparat pe altă parte. Chiar generalul Algiu, comandantul diviziei independente, nu știa cari sunt inamicii sei fiind reporterii ziarelor guvernamentale, vedeau regimentele executînd cu o perfecta precizie mișcările comandate, aveau dreptate să se entuziasmeze, căci admirau soliditatea trupelor și instrucția lor si a oficerilor. Dar acele mișcări perfect executate de trupe erau mișcări greșit ordonate de comandamentul superior și tot greșite conduse de statul major. Așa că tote calitățile trupei erau in zadar pierdute din cauza celor mari. Nu ne mirăm cind vedem că marele stat major nu este la inălțimea chemării sale, căci cu toate că se găsesc in acest corp, ofițeri de mare valoare, tot nu se poate ajunge la un rezultat cind șeful este general Lahovary. Intendența la rindul ei, a fost la un nivel grozav de jos. In țara noastră in o regiune din cele mai bogate și inzestrată cu numeroase cai de comunicație, nimeni nu poate crede că oamenii au rămas nemincați cite 20 oare. Pentru angriji de hrana oamenilor a căror marș este fixat,a căror cantonamente sunt de mult cunoscute, nu trebue sa fii un vultur de inteligență pentru a nu lasa pe soldați să moară de foame. Apoi dacă iu condițiuni de aceste, cind nu poate să fie impedicate aprovizionările și cind nici macar intendența nu poate fi surprinsă, căci știe dinainte unde trebue să repauseze trupele, nu se poat hrăni oamenii, apoi in timp de rezbel vor muri toți de foame. Intendența s’a aratat absolut incapabilă, dar se scuzează arătind că din cauza greșelilor comandamentului, oamenii se duceau pe tirpi in alte localități, decit acele indicate. Se poate și aceasta, deci admit circumstanțe atenuante pentru intendență. Trebue insă se recunosc ca incapacitatea comandamentului superior s’a complectat in mod fericit cu inepția intendenții și insuficiența marelui stat major. Toate aceste pe spinarea bietului soldat, care făcea zeci de kilometre in zadar din cauza greșelilor comise de comandament și rabdau de foame zile intregi, din pricina intendenții păcătoase. La defilare toate au mers bine, până la șarja finală. Voind a face ceva grandios, Regele a ordonat că toată cavaleria să execute o șarjă pe un front foarte intins. Din nenorocire, după 100 de metri a trebuit să oprească mișcarea, căci caii cala_jașilor, slabi și mici cădeau cu oameni cu tot de a răstogolul. Insuficiența cailor cavaleriei noastre, deși redusă in parte, totuși incă este prea vădită. Dacă la o șargă goală nu pot rezista caii, ce vor f ace la o șargă reală care se termină cu o ciocnire’? " Cind se vor lovi cu o cavalerie solidă vor fi imediat răsturnați, din cauza slăbiciunei cailor, cu tot curajul oamenilor. Deci, trebue profund modificat comandamentul superior, trebue bine organizat marele stat major și scos cu mai curînd de subt direcția unui șef nebun, care demoralizază prin prezența lui, întregul corp ofițeresc. Trebue caremonia cavaleriei, să facă obiectului celei mai stăruitoare ingrijiri. Cit despre intendență trebue atît de profund reformată, incit, cred că ar fi mai bine să incepem prin a o suprima. Să nu uităm, că serviciul medical a lasat de dorit la manevre, nu din cauza personalului, ci din lipsa ambulantelor, sau reaua lor dirijare. Dacă ia toate reformele de care am vorbit, mai adăugăm necesitatea de a avea o armă care nu pocnește inâinile soldatului, și o pulbere care să nu transforme o bună pușcă in un greu ciomag, apoi vedem că avem multe de făcut pentru armata noastră. Să nu ne ascundem aceste neajunsuri ale armatei noastre, ci cu un patriotic curaj să le recunoaștem și cu o mai patriotică rună să căutăm a Je indrepta. Un vechiu militar. SILUETE Eugenia Am cunoscute intr’o seară la o petrecere familiară. E un tip demn de admirat. Doi ochi albaștri ca peruzelele—vioi și’n a căror priviri citești expresiunea caracterului său nobil —Părul blond-auriu ca niște raze îi înconjură fruntea dându i aspectul aurorei când apare—Înaltă, cu o talie subțire ca de silfi îăși care și-o mlădie cu multă grațiozitate —A urmat in școala profesională pe care a absolvit- e'un succes strălucit - și place foarte mult muzica, pentru care are un deosebit talent -Posedă o voce din cele mai bune.—Intr'o seară după multă insistentă a cântat „Îmi place veselia". In adevăr, tot timpul cat am stat împreuna a fost de o veselie mare — Danseasă de minune.De obiceiu o % ediți in toate i- beu-marin la care o lor ține foarte mult - Locuește—in apropiere de biserica Sf Ilie—pe care o vizitează odată un an—la hram Semne particulare. Nu cântă păn’ ce nu-i rugată mult._________Floridor ■milia»« >awnao Ba Bnnaui Insurecția din Cuza Ministrul de resbel a declarat unui redactor a jurnalului Nacional că va trimite 25 de batalioane la Guba. Zestrea puerilor Există o specie de indivizi cari n'au principii politice statornice, unii dintrinșii sunt chiar bogați, și care se arată devotați oricărui guvern. Dint foarte mulți cari, cind erau liberalii la putere, erau liberali înfocați , cind au venit conservatorii s’au făcut conservatori, parcă nu fuseseră de când lumea liberali. Acuma aceste păpuși, cind vor veni liberalii la putere, nici n’au să’și mai amintească că până azi au fost conservatori. Cauza e că dânșii sunt mari șireți, și nu cată asta decât să profite in diferite moduri, in orice timp și de la orice guvern. Ori și cum ar fi lucrurile insă, acei cinstiți demni sunt cunoscuți și nu trebue mult de contat pe persoana d-lor. Aceștia alcătuesc zestrea guvernului, și i-am putea numi echilibriști politici, funi mai ageri când văd că atmosfera politică e tulbure stau in rezervă, pentru ca să vadă in cotroare să bată cumpăna politică și intr’acolo se duc. După mine unul, nu se poate ființe mai dezbrăcate de caracter decât aceștia căci ce poate fi mai dezgustător de că*t un om cănd iși calcă in picioare conștiința ? Dar așa sunt moravurile noastre politice. N’avem educațiune politică, și până cănd va veni vremea ca educația politică să câștige teren, nenorocita Belgie a orientului are să mai poseadă incă,—și eu cred că incă multă vreme asemenea juvaere cari alcătuesc zestrea guvernului. Pentru dinști, principiile politice nu-i nimica, interesul este ce este. Cine credea vr’o dată că un om ca Tache Ionescu, democrat infocat, are să se facă conservator? Dacă el se zestre guvernamentală ce să mai zicem atunci de X, Y și alte ființe microscopice ? Cine ne garantează, că liberalii intăridu-se la guvern intr’o bună dimineață ai să-l vezi pe Schwalb făcind curte liberalilor, după cum a făcut junimiștilor și apoi conservatorilor? Prin tristă fază politică trece România, și mulă apă are să treacă pe grilă, pănă cănd se vor indrepta lucrurile, și va dispare și permanenta zestre a guvernelor. Ioan Deleanu. 3HC Orizst 2xtfin.istoristisc Amintirea.--Adevaratul motiv (In termina le grației auta«uzino și Jianu-O nsi ia declarație «1 1 in Carp.-Ex|ilrarea moratoriuilul» - Mărturisirea conservatorilor.— Nimic nu e schimbat, nici in fapt, nici in disposițiunile Regelui. A intervenit o simplă aminaire, care natural a dat foc la toate conjecturile, la toate deducerile cele mai caraghioase. Fiecare are la nndămână o explicație a sa, care rezolvă chestiunea. * * * lată acum adevăratul motiv al a mândrei. M. S. care e foarte prudent și care înainte de toate se ferește de a da naștere unei oposițiuni violente, nu vroiește a se separa de foștii sei consilieri, intr’un mod prea brusc, prea dureros, lăsând să vadă intr’un mod prea clar, că ministerul cade prin voința sa. De aceea le-a acordat acest ultim termin de grafie pe care orice tribunal ii acordă la faliți. * * înainte insă M. S. a luat precauțiunea de a le tăia creditul, oriunde ar fi ptut găsi vr'un ajutor. De aceea d. Cantacuzino-nababul a și plecat ostentativ la țară, refuzind scurt, orice combinație ministerială și declarind că orice clipeală a cabinetului Gatargi ar fi zadarnică. * * * De asemenea Generalul Manu declară sus și tare, oricui vra să-l audă, că la I vrișta sa nu-i este permis a se face rijdicol, că n’are nici un gust pentru a venituri, și pentru don (Juiconache,și că prin urmare nu poate sta un moment la vorbă, fie pentru a intra intr'un minister Catargiu, fie pentru a forma însuși un cabinet conservator pur. ❖ ❖ ❖ Cit pentru E. S. P. P. Carp nici nu poate fi vorba de o posibilitate de împăcare. Și astăzi incă o dată la Capsa a declarat-o, confirmând cele zise in trecut: „Nu poate fi împăcare pentru că nu a fost slabă, nici vr’o cerere oarecare din partea mea. Dacă intelegemi insă prin împăcare colaborarea mea înainte in minister, atunci vă repet că e lucru imposibil, deoarece motivele larici m’au făcut să mă retrag nu au dispărut și nu pot dispărea. Am reprodus textual cuvintele E. Sale pentru că ele limpezesc perfect situație. * * * Duminică expiră moratoriul dat de rege falimentului conservator și desigur liberalii, precum am spus’o, vor fi chemați pentru a lua succesiunea. Astăzi chiar, conservatorii recunosc faptul și numai încearcă a-l tăgădui. Pe marți, cel mult mercuri, vom avea constituit cabinetul liberal. G. A. Scorțescu. Tratatul Italo-Tunisian Ziarul Nazione consacră un lung articol în chestia tratatului italo-Tunisian. Susține că vechile tratate creează Italiei o situație excepțională defavorabilă și speră ,ă Francia, nu -l va va obliga a evita un conflict. Ziarul face in urma o alusiune la sprijinul pe care Italia va putea să-l găsească in această chestiune, de la puterile aliate și a Angliei. In preajma crisei La întrebarea ce să se facă junimiștii iată ce respunde „ Voința Națională“. ’ Sperăm ca d-nii junimiști, cari se alia intr’o stare de osteneală și de surescitare prea mare, vor lua umana hotârire de a pleca la culesul viilor. Acolo se vor odihni, vor respira un aer curat și vor face o cură de struguri, și astfel se vor reîntoarce in Capitală, ceva mai liniștiți. Numai de nu s’ar apuca de băuturi că... căci de au frumusele tradițiuni, și vinul este eftin anul acesta.* In urma tagăduiiilor date de miniștrii junimiști, toți partizanii lor aflați in funcțiuni, iși vor da in corpore demisiile îndată ce retragerea junimiștilor va fi un fapt Împlinit. De . . . să nu mori, zice Naționalul. * * * Asupra atitudinei junimiștilor, iată ce spune „Lupta“. Junimiștii nu vor cu nici un preț să mai stea la guvern cu conservatorii. Aceștia sunt deciși să ceară regelui disolvarea, formind un guvern pur conservator. Cind se va rezolvi criza ? La aceasta respunde „Lumea Nouă“. Criza continuă și in privința rezolvare! se așteaptă viitorul consiliu de miniștri, care se va intruni sub președinta Regelui. După cum am anunțat deja, oaspeții regelui vor părăsi țara Simbăta, iar Regele va veni in capitală Duminică pentru a se ocupa in mod exclusiv cu rezolvarea crizei ministeriale. Am arătat ori felul cum organul conservator „L'Independence Roumaine“ tratează pe d. Carp, dăm astăzi răspunsul „Constituționalului“ . Modul unei înșiruiri de acest fel, care poate inebuni de’ ciudă pe un profesor de logica, ni’i da, L’îndependance Roumaine in numărul său din urmă. Iată sfirșitul primului articol, intitulat Puțină lumină, a ziarului conservator: „In rezumat, dacă „d. Carp, revenind la o apreciare mai sănătoasa a situațiunii, vrea să rămâie, va „putea face aceasta, dacă se duce, atât „mai rău pentru d-sa. Se va fi sinucis, „după ce nu va fi reușit in incercarea sa „de asasinat îndreptată in contra partidului conservator“. Cu adevărat, confratele nostru iși inchipuește partidul conservator ca fiind prea afară din cale de ertător, când admite că acest partid ar putea să mai acorde increderea de conducitor al său d-lui Carp, care a încercat să’l asasineze .]e* Sentimentul general—zice „Adeveriri“ este, că regele, dată fiind simpatia sa pentru junimiști, nu va acorda disolvarea de cit numai unei formațiuni junimisto-conservatoare. Și dacă o asemenea formațiune n'arisbuti, atunci regele nu s’ar putea adresa decit liberalilor.* isca »o Gazeta Poporului e categorică: in privința știrei care circulă aseară că o înțelegere s’ar fi stabilit intre grupurile conservatoare, putem spune că e absolut falsă. Unul din miniștri Întrebat astăzi asupra acestei versiuni, a desmințit’o in mod formal. Ceea ce se poate afirma e că la toate ministerele se fac pregătiri de plecare. •T* * Voiajul lui Willoîf a III împăratul Wilhelm, venind din castelul său Rominten, a sosit la Eberswalde. In urmă a continuat voiajul in trăsură până la Hubertus-Stock. Sfârșitul unei societăți Inam fiind sediul |n*l»elpal «I «odelăței de exploatare Knllei»lo Con«ervatoare, și detri lunii unde *« fat» ligalslarfii societății, rare încete«*« operațiunile din lipsă de putere. Pentru a cest sfârșit a sosit astă*! «liu fi Panu liquidators!* societățel. Și« țară er» »steptat de tr'uroți fancționari «! societății. Toți erau măliniți, căci unii cu filax numai au deja slujbe alții ca d-ru Bejan sunt pe calea tribunalului corecțional, numai C. Chirilă este radios și gri», căci el «re partea l.fi asigurată cu contract. Astă seară orționarii radicali sunt convocați pentru a lua cunoștința de bilanț și a declara desființatîl societatea, fie arm» radicali sunt fără stăpân, Avis Minatorilor. — _ A Politica Externa Francezii au ocupat Madagascarul, iată ultima știre, care preocupă astăzi pe politicianii din toate țările. Patrioții francezi triumfă, căci fără multă vărsare de singe, generalul Duchesne a atacat capitala și a împlântat odată cu tricolorul și dominațiunea franceză. De necontestat că din punctul de vedere al politicei coloniale este un succes pentru francezi, căci nu poate fi vorba numai de a introduce „emisațiunea“ franceză printre hovași, dar și de o chestie ceva mai importantă. Prin punerea in stăpânire a Madagascarului, sa deschis noi debușeuri pentru industria franceză și prin urmare Franța ciștigă avantaje mari și din punctul de vedere economic. Dar tocmai resboiul din Madagascar constitue incă o dovadă de nepasare a cărmuitorilor pentru popor. Aproape nici o luptă nu a avut loc și cu toate aceste mii de francezi au murit, căci au fost lasați in prada hoațelor. Și acei cari au putut resista Mimatului pestilențial au murit de foame. Aceste sunt fapte dovedite, relatate de presa franceză, care, cea dintâi s’a ridicat și a protestat inpotriva nepăsărei celor cari au oganisat expediția. Dar și noile debușeuri create, vor face ca negreșit ca industria franceză să înflorească și să îmbogățească pe marii exploatatori, dar e de incvoit că vor contribui la prosperitatea muncitorului francez. Exemple numeroase au dovedit că proletarul n’are a se aștepta la nimic din partea acelora cari astăzi stăpinesc producțiunea. VENDETTA. învățământul obligatoriu S’a introdus și la noi învățământul obligatoriu, dar mai mult decât sigur că nu va aduce nici la noi roadele dorite, după cum n’a adus nici in alte teri, unde o aseminea lege s’a întocmit. Și nu va aduce pentru că hi mijloc este o chestie economică. Nu e un de ajuns ca să decretezi învățământul gratuit și obligatoriu, pentru ca in adevăr toți părinții să se grăbească a-și trimite copiii la școală. Chiar acei părinți, cari sunt convinși de marile foloase ale invățămintului, sunt deseori impedecați de a-și putea realisa dorința lor. Și aceasta din causa de mizerie, din lupta amară pentru traii. Mai intotdeauna copiii nu merg la scoală, pentru că sunt goi și desculți, pentru că părinții lor n’au nici putința de a li procura cărțile necesare. Se zice că comunele vin in ajutorul celor lipsiți de mijloace. Ce demisiune. In Iași, de pildă, comuna a venit in ajutorul a 90 de copii. Dar numai 90 de copii saraci sunt in Iași? Eiecare, cred că e convins, că acest număr e mult mai, pre jos de realitate. O reformă se impune. Pentru ca legea invățămintului să nu renuâie o literă moartă, trebuie ca fiecare scoală in parte să aibă și putința de a veni in ajutorul copiilor săraci cari o fregventează. Altmintrerea legea va remănea pentru vecie o literă. Moartă. Dan si Frontion Tiro-Bulp Raporturile comandanților trupelor de la frontieră constată că Turcii vor concentra trupe numeroase in districtul de la frontieră la Tarnruch, Kirdjelik, Aldamuschi și Nevrokop. Ha, ha, ha! Reproduc aici începutul articolului de fond din L' Independance Roumaine: „11 y a parmi nous un confrere, Equivoque et obscur, qui parle ordiuairement comme un oracle. C’est le Constituționalul. Depuis que ses inspirateurș ont, dans un moment de mauvaise inspiration, tail; le grabuge qu’ou sail., ii a daigrvé, par troîs l'ois, dormer son avis sur la situation, mais jamais oracle n’a étd ni plus ambigii, ni plus ddroutant.“ Trebuea se fie cît se poate de tiopică situațiunea acestor reptile, dacă au ajuns să se mănince intre ele. Noi nu putem decit să rîdem de sfada dintre vivandieri. „l’eirea ta prin sine Israele !“ BHumHaaBaHHmaaaaBBaaHfK 3taliunii inlirica Noua, colonie Eritrica. Mobilisarea indigenilor. Ostilitățile contra Mangasciei. Noutățile primite astăzi din Massonah confirmă că ostilitățile vor reîncepe. Generalul Faraion a convocat pe toate bandele indigene in serviciul Italiei. Aceste bande au fost înarmate cu puste noi si sunt gata a intra in campanie. Generalul Baratieri voește a dirija armatele sale contra Mangasciei, care de citeva zile, a luat o atitudine din ce in ce mai amenințătoare. El așteaptă ajutoarele lui Amara și asta. TELEGRAME i Serviciul ziarelor străine) LYON. O scrisoare din Hong-Kiang, cu data de 27 august adresată missionarilor catolici, anunță că persecuțiunile continuă in provinciile centrale ale Chinei. Missionarii din Nantchau au fost distruși , multi creștini au fost uciși și răî i iuti. HAVANA. Consiliul de resbel a condamnat pe șefii insurgenți Amszaga și Risemba la pedeapsa cu moarte.