Evenimentul, iulie-septembrie 1897 (Anul 5, nr. 1278-1352)

1897-07-01 / nr. 1278

ANUL al V-lea No. 1278 ARONA^EíITE: ] laiite pe un an . . . E pe 6 luni s pe 3 lun­i străinătate, un an lin număr 10 bani Lei 24­, 12­36 !R ®<±a­cția. la, Tipografia: ETrenimariLfalvii STRADA STEFAN GEL MA SE No 38 Iași UN NUMĂR 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SCORTESCU MARTI 1 IULIE 1807 Anunciuri inserții și Reclam­e Pe pagina I linia garmond . bej 4.. Pe pagina II , » . , 2-Pe Pe IIf IV -25 Un număr IO bani .A.dmlnlatrațla s LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN ORI, MAR» La Catul l­ ip. fr INCENDIUL Ationamentul k­illegi» Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere de la 1 Iunie cu­rent abonamentele de viligiatură cu ur­mătoarele prețuri : Pentru o lună , . lei 3 „ 15 zile ■ ■ ,, 1.35 Ori ce cereri de asemenea abonamen­te trebuiesc a fi întovărășite de costu­­l pr­in timbre sau mandate poștale. Schimbăr­le de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală politica acestei țări va fi in mările D-lui Sturza. lire Nu se doară aceasta nici întăia uimi­și nu va fi, de­sigur, nici cea din urmă pe care o suferim din cauza incalificabilei purtări ale primului nostru ministru in relațiile cu cele­lalte țări. Numai cînd vom scapa de domn­a ne­fastă a acestui om, vom scapa și de toate umilințele pe care ie­ ni le pri­­cinuiește Și aceasta depinde de noi cetățenii acestei țări!. .. Gas*. Iaca ia succes diplomatic !... Domnul Sturza acesta i-o adevărată pacoste pentru biata noastră țară. Prin nedibăcia și prin lipsa de tact politic care-l caracterizază, a reușit să ne compromită cu totul in fața străinătăței. in ultimile decenii, Romînia, prin bra­vura fiilor săi in răsboiul ruso-turc, cum și prin desvoltarea economică și cultu­rală pe care a luat-o in scurt timp, a atras­ asupra sa atenția și simpatia ță­rilor apusene. Reușise chiar să capete oare­care considerație și oare­care res­pect Jle TM noastră in ochii celor alte țări. Dar din nefericire a trebuit să ajungă in fruntea guvernului acestei țări un om bolnav și incapabil,— pentru ca să strice tot ce o muncă de zeci de ani a putut să facă pentru țara noastră. S’a aruncat odiosul nostru prim-­mi­nistru la picioarele și mai odiosului Abdul-Hamid, — și Europa civilizată știut să-i deie palma pe care o merită, a­tăci la serbările jubilare din Londra. Generalul Bencovici, representantul țarei noastre și a casei noastre regale, a fost așezat intre representanții trimiși din Hawai și Coreea. Nici nu putea sa trateze astfel o țară civilizată ca Anglia, pe reprezentantei unui guvern a cărui idol­­ie omonitorul armenilor și al grecilor! Dar cei vinovată nefericita noastră țară să sufere o astfel de rușine din pricina stupidităței unui om pe care soarta l’a pus in­aintea iei? Ce sîntem vinovați noi cetățenii acestei țări să suferim urmările înjositoare ale politicei incapabile a incapabilului prim-ministru ? -----Ce suntem­ vinovați ? Da, sîntem vinovați pentru ca îl tolerăm in fruntea guvernului pe omul acesta al cărui loc ar fi mai nimerit într’un ospiciu, vino­vată de țara pentru că’și lasă destinele in mina unui astfel de om!. . Și veșnic vom fi vinovați, și veșnic vom avea de suferit înjosiri de aceasta cită vreme Sum­ariu O visită la Scoalele de Bele-Arte Inca un succes diplomatic O Scrisoare fin­d la școala de Bele-Arte Școala Artelor frumoase. Expoziția lu­crărilor. Exposiția concursurilor. Reușiții. O propunere pentru viitor. Hotărit să vizitez ca in fie­care an ex­poziția școalei de Belle Arte, mă îndrept spre acest centru de cultură artistică. Să știe locul unde e instalată școala și pinacoteca, in fostul local al liceului, mai făcîndu-se și ateliere pentru studiile in pictură. Nici pană acum nu sunt terminate lu­crările din anul de reținere al atelierelor incit expoziția școalei s’a instalat cu mult mai tîrziu ca in ceilalți ani și numai in o singură sală, iar a alcui sală sa luat din localul vechia. Am intrat mai intăiu in sala de sus, adecă unde sunt o parte din lucrările de peste an. Incepind de la studiile in culoare după natură să desting multe bucăți care pro­mit ceva, așa vom începe, cite-va capete de expresie reprezentând un evreu gindi­­tor facindu-și socoteala pe degete au fost binișor representate, unul de V. Dumitru bine in tonuri, făcut cu multă stăruință, altul de V. Costui, ceva mai dur și întu­necat in tomuri, unul de d-na Natalia Burghelea, un colorit cald, ar trebui poa­te mai variat, dar e binișor modelat și un altul de St. Colciag mai bine in tonuri și variat, fondul armonic, insă­minile ne­­terminate. Sunt vre-o 3 -4 bucăți bini­șor executate ca tehnica, colorit d­e Dimi­­trie Hir­escu din care femeia cu turca ia succes cu mult mai bine, colorit cald și variat, așternut bine și destul de plastic. Am văzut vre-o doua încercări de A. Gitescu, vioi in colorit, insa nu e nimic terminat, după cum să vede e foarte ne­glijent și prin stăruință ar ajunge departe căci pare a fi mai înzestrat de talent. Ci­­te­va studii bine modelate plastice sunt ale d-rei Profira Stelăriu, coloritul insă e prea transparent, face impresia de pas­tele sau aquarelle, făcute cu multă îngri­jire. Un colorit mai solid să vede­m­ ci­­te-va bucăți ale lui I. Ionescu; o jumătate nud bine in colorit, cu tonuri prea grele ici colea, cum și alte bucăți care arată un bun progres al d-rei Maria Citzaiu­. Un studiu de nud, buia proporționat cu multă silința tăcută de loan Ionescu; ase­menea cite-va lucrări de N. Craft. Mai multe studii de capete și nuduri binișor executat de d-rese Liura Hociung, Fuma Bur­­­y, Alexandrina Borș, Agripina Vestaily, Zamfira Iordăchescu, Dimitrie Crudu, Zamfira iordăch­eșiu, d-na Elise Negre, d-ra Iulia Ulrica, Un moșneag de Gh. Decusară ar fi binișor, daca extremi­tățile interioare ar fi in buna acțiune cu corpul, și alte bucăți de Dim­. Severin, d-ra Elpida Gh. Budu etc. etc. DIN STEFANESTI Din Paisij e in coloare să remarcă mai multe copii făcute de d rele Iulia Ulrich, Eleonora Siva, Elpida Gh. Badu, Iar stu­dii in desemn de H. Manoliu, D. Dancescu, d-rele Minodora Deleanu, Cecilia Cristo­­derescu, t­-ra Macoci, N. Popovici etc. In studiile după post antic și figură antică cele mai bune și care promit mult sunt ale lui Alex. Tăutu, d-rei Minodora Deleanu, executate cu multă îngrijire, bune in desemn și tonuri, plastice, apoi urmează ale d-relor Malcoci, Cristodores­­cu, ale lui Popovici, Gautier etc. Intre studiile bine reușite in desemn după natură este un meșteag de I. lonescu, mai multe de d ra Artemizi Agarici, Dim. Bourescu,­­ Tataru, H. Manoliu, Gh. Garp etc. In secția xilografiei stu­dii bine execu­tate cu penița după gips și după copii de Neculai Kraft, D Băncescu, Gh. Clrp, Gh. Decusară etc. Pa lingă acestea un mare număr de studii de perspectivă de Bincescu, Craft, Manoliu, d-na Rotaru Adelina, Ion Rotaru, d-ra Agr­aina Vestaily, Dimitrie Sim­io­­nescu etc. Trecînd in a doua sală a concursurilor din ateliere și incepind di la anul al V-lea am văzut că nulurile in racurs (scurtări) in general slibe și in desen și in culoare, capetele de expresie câte­va mai bine reușite ca ale lui D. Hir­escu, V. Costin, St. Gficeag, apoi al d-nei Bur­ghezea binișor modelat. Si anul al Vl-le să desting nudurile in culoare de A. Ci­­teJin, I. Fonescu, Neculai Craft, apoi ale d-rei Iordăchescu, Westcig, d-rei Negre, etc. Concursurile in desemn după natură cam slăbuțe. Cu mult succes sunt reușite concursu­rile după antici intre care grupul Lao­­coon in mărime naturală compus din trei figuri, două au fost ca studii iar a treia din dreapta i s’a dat concurs tinerului Alex. Tăut­ q, binișor proportional, aproape corect in forme foarte bine in tonuri și de o plasticitate rara; concursul după capul lui Apollo e bine modelat, bine in desen și plastic de d-ra Minodora Daleanu, urmează apoi binișor reușite lucrările: N. Popovici, Ciuțler, D-lui Malcoci, Cristo­­dorescu, etc. Intre pasaje cel mai bine rreușit in prespectivă și culoare chiar e al­e d-lui Tăutu, reprezintă casa de vis-a-vis de liceul extern, apoi peisajele d-resor Sava, Hociung, Barry Cristodorescu etc. Intre compoziții se obs­erva că subiec­tul dat cătră E­maus ar fi poate prea greu pentru eleva scoalei de Belle-Arte, totuși cite­va sunt bin­e reușite de ex. a lui V. Costin gruparea foarte bună, contrast, poate, prea mare de culoare, figurile des­tul de plastice numai că bătrâni care să intilnesc cu Hristos par de vre­o 70 —80 de ani pe un drum de 60 de stadii de la Ierusalam­ la E­naus, perspectiva destul de bună, si find efectul total e bun; a­­semenea compoziția lui I. Rotaru, gru­­parea e impărțită in două părți, una o tomnează Hristos singur, iar a­­ doua cei doi aderenți ai religiunei creștine cu care să intilnesc in drum; scfiții reprezintă a­­pusul soarelui,­dovedind că e mai bine in­terpretat subiect, de­oare­ce Hristos au ajuns la Enaus pe inserate cu aderenții sei de care au fost oprit, după textul e­­vangheliei. Altă compoziții de Al. Cătă­lin bine ci mișcare și energie, unde re­prezintă pe Hristos cind e intrebit a doua zi, după înviere, pe drum, de cei doi a­­derenți, cum de nu știe ceia ce s’a pe­trecut in Ierusalem, și altele mult mai slabe, de­și multe lucrări n’au fost aduse la expoziții. In definitiv, această expoziție artistică cum mi s­i spus dar totuși o bună re­lativ cu împrejurările in care s-au făcut studiile, parte in camerile de jos întune­coase ale pinacotecei și parte in noile a­­teliere de jos fară draperii, obloane la ferestre, etc. căci nu este nimic făcut din mobilierul acestor ateliere ; totuși comi­­siunea examinatoare a fost poate prea scru­puloasă și minuțioasă față de lucrările e­­levilor și elevelor. Sperăm pentru anul viitor, prin sirgu­­ința elevilor o expoziție mai de mai mare valoare artistică,rodnică și ___ __ ȚIȚIAN Și cu toate acestea ce­va mai bun și mai suficient nu se­­ poate face de c­cam­ dată, și nu se va putea face cită vreme populația cea mai numeroasă a țarei va innota in mizeria cea mai neagră... ... Dar cine se îngrijește să facă acu­ma macar puținul cât s’ar putea facei Dorm Șoapte de Sanie Ie-o noapte splendidă, grădina Ie liniștită , prin aleie Nu-i niminea de­cît zefirul Și raza lunei ce se înteie... T­a geam, copila, ’ndepartare­a duce gîndul răsvrătit, Pe cînd in inima iei dorul Iluziilor a răsărit. „Tel“ trece sfircios pe-acolo Atîta de timid­ie dînsul . Și de durerea iei, iei plînge Și clipe ’ntregi il ține plînsul Iei știe că viața-i toată Atîrna numai de-un cuvînt Ce i l’ar spune atunci copila Cea blondă și cu chipul sfînt. El... VIII ^Uiumul ieșan D-mi Hortausa Zarifopol Scoteți numele seu de subot fotografii și veți jura că e tipu legendar al frumoasei Barone­sei Vetcheri care a nnebunit și dus prin amor la moarte pe fiul împăratului Frantz Iosel arh­iducele Rudolf. Nimic mai perfect ca silueta originală și pur și a figurei ei, ca frumosul cap i­podobit, de un imens și mătăsos păr negru. Și, dacă din intîm­plare aruncă cîte o privire mulțime care o ad­miră, se găsesc atunci doi o­­chi negri cei mai frumoși din lume. In­surisul ei strălucește a­brața de sedef al dinților ei, intr’un cuvînt ea e una din cele mai frumoase femei a lașului. Semne particula­r­, afară de prezența ei la pleumbările sau petrecerele Iașului: MIZERIA D-nu Virlanescu și, jfrandia, cel din­tâi delegatul corpului institutorilor, iar cel de-al doilea delegatul corpului profe­sorilor secundari din Iași, prin cuvin­­tările ținute ieri, cu ocazia impărțirei premiilor la școalele de băieți, au adeve­rit o credință pe care in tot­deauna am avut-o: amandoi acești domni au susți­nut și dovedit că una din cauzele pentru care mulți elevi rămin corerenți și repe­tenți, ieste mizeria... In lunga sa carieră de profesor, dl. Brandia ne spune avut ocazie sa vadă cum o mulțime că­ii de băieți fii de țărani sunt nevoiți să iască in oraș, pentru a urma la un tră­li­ceu, cu cite zece ori cinci­spre­zeci franci pe lună, ceia ce ii absolut insuficient. Și din această cauză, ne­avind indispensabil pentru a urma materialul la școală (cărți, luminat, încălzit, haine etc.), ro­caii in urmă și nu ajung la rezultate satisfăcătoare. Ca remediu dl. Brandia propune în­ființarea de internate economicoase, in care întreținerea elevilor nu ar costa asa scump, și care ar putea fi mai numeroa­se și ar putea da mijloace la mai mulți elevi lipsiți. De­sigur remediul acesta ie ceva. Dar ori­cine va recunoaște că tare mult nu va face , negreșit că vor fi înlesniți mai mulți elevi săracă de­cît astă­zi, dar­ tot vor rămâne mulți pi dinafară. REPORTAGIU O Scrisoare Mișcarea pentru inundații din Iași — Scrisoarea d-1 Col. Langa— Listele de sub­scripții — Amănunte. Directorul nostru primește de la d. col. Langa următoare­a scrisoare, cărtea cu plăcere i facem loc in ziarul nostru. Nftoririle !Director Vv rog să publicați in stimabilul D­v. ziar, sincerile noastre mulțumiri, ații tuturor Domnilor cetățeni din Iași care au bine­voit a veni în ajutorul inundați­lor din Iași, și a celora din județul Iașii, cum și tuturor organelor de publicitate din Iași, care sau grăbit de a ne ajuta la adunarea de mijloace, iar o-stră speci­al pentru energicul concurs ce lau­ dat a­­celor și ca ziarist cu publicitate, și ca cetățean de adunare de mijloace. Sub scrisul care mi-am luat angajamentul de a vă pune in curent in chestiunea inun­daților, vin prin aceasta a’mi face datoria dindu-va următoarele lămuriri. In ziua de 26 Iunie sub­ scrisul in uni­re fiu Dl. Dimitrie Roseti și C. Penescu prefect de poliție ce compun misiunea de împărțirea mijloacelor la inundați am împărțit prin noi inșine 1401. lei la inundații din Iași, mai răm­ăindune o sumă de 1940. lei din totala sumă de 3341 lei 90 bani ce am adunat bani in ziua de 25 Iunie, și pe care sumă după dorința un­animă exprimată d­e toți mem­brii di­n comitet am regulate înaintea Prefecturei Județului Iașii, ca cu alte sumi ce Județul mai dispune tot pentru acest scop, se formeze o comisiune județi­­ană care poate cunoaște de aproape toate dezastrele cauzate locuitorilor prin inun­dații, să fie împărțit ast­fel, ca suferin­țele lor să fie intrucît­va îndulcite. — A­­seminea noi credim că vom mai aduna încă o sumă afară de acea adunată până in prezent, pe care iarăși o vom da tot acelor nenorociți locuitori de pe malurile Prutului, care astazi numai posedă nici locuinți, nici ogoara de hr­ană,, și nici macar vitele ce posedau cu care sa poată, să hrănească familiele. Vă mai rog să bine-voiți ca să publi­cați pe rind pe toate acele persoana cari­tabile care au alergat în ajutorul nenoro­ciților inundați — incepind cu persoane- Foița ziarului „EVENIMENTUL ‘ MINCIUNA 15) SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Rog er "Milés și Louis Gastine CAPITOLUL IL MOARTA ȘI YIE. Aceasta ședea înaintea unui biurou de lemn de trandafir și părea foarte absor­bită de corespondență. In realitate ascun­de cu mina un număr de ziar care îi fn­­cose trimis intr’un plic de către o per­­ană, a cărui cunoștință vom face îndată. Gonzague se apropia sfios de această femeie, de această mamă a cărui majes­­tate melancolică îi impunea atîta, și să­rută mina. Mim această albi și mică, luă capul frumos al tînărului conte și contesa de­puse o sărutare de mamă pe fruntea fiu­lui său, zicind : — Buna ziua, fiul meu, cum te simți azi dimineață? — Mamă, voia să-ți aduc aminte de făgăduința dată. — Ași de curind, zise contest, incrun­­tîndu-se puțin. — Cele opt zile au trecut. — Termenul fixit ie prea scurt! — Și dacă acest termen ar fi ținut toată viața, scoberindu-mă in pâmînt, ași fi cerut iară­și libertatea. — Ei bine, ce vrei ? — Vorbește serios? — Serios ? De ce pronunți acest cu­vînt, care se aproape o obrăznicie? — Am zis serios, fiind­că se vorba de ceva foarte grav , dar nimic nu te in­­dreptățește sa mă invinovățești că nu te respectez. Fie ! Ș’apoi tu știi tare bine, adău­gă rea, că te iert tot­dea­una. — Ci ar fi să-ți pot urma pilda tot­dea­­una respinse Gonzague, cu glas inăbușit. -- Vorbește deci , te ascult ! Și cu un gest de suverană, contesa făcu un semn fiului său să se așeze pe o pernă de brocart, brodată, pe care o asvîrlise la picioarele a ei. — Vorbește rea, da vorbește aici, a­­proape de inima mea, al cărui singur sprijin iești tu. — Mamă respinse Gonzague, cu voa­­cea hotărită, după ce se așezase acolo, unde ii aratase contesa, ai vrut ca vreme de opt zile să fiu... — Ascultător. — Ascultător pentru dumneta si misei pentru reu ! — Fiul meu zise contesa cu manie, in familia noastră nu sunt mișei. — Familia noastră! continuie Gonza­gue sculindu-se, fără a tremura măcar, familia noastră nu mai există de­cît ca amintire , sa nu mai vorbim de reu. Am zis că am fost un mișel față cu Lucienne și pentru ca numai d-ta să a­i toată res­­punderea greșelei, m’am considerat ca pri­zonierul dumitale și,am stit in odaia mea. — Am văzut ieu. — Și ți-am făcut după plac, firește, fiind­că n’am primit nici scrisori, nici ziare, nici vizite. — Crezi, că am dat ordine speciale pentru așa ceva ?­­­ Fiule ! — Mamă nu știi să minți bine ! — Ei bine, da ! Dacă a­i ști ! — Voiu ști totul și voiu lămuri totul, căci... — Te duci iarăși la nenorocita aceea ? — Ai zis bine, la nenorocita aceea, care are singura vină de a mă iubi, cum o iubesc și ieu, și a cărei fericiri am jert­­fit’o intr’un chip mișelesc, o mai spun odată, da am jertfit fericirea iei sănătatea și sufletul poate pentru a asculta de ca­priciile dumitale ! Iești nerecunoscător ! Oh, mamele­,! De ce creșteți fii, pentru a face din iei niște părinți, nevrednici ! — O iubești mult se vede ! — După d-ta mamă, aceasta ie singura persoană, al cărei nume, se sapat cel mai adinc in inima mea. — Bietul copil. — Nu mă plinge pe mine. Numai Lu­cienne se de­prins. — Totuși, trebuie să știi... — Iar calomnii ! — Ași vrea și ieu să fie așa, dar in sfirsit d­acă ar fi adevarat ? — Ce? — Jură-mi că vei fi tare și nu te vei lăsa orbit nici de mînie și nici de patimă. — Jur, dar spune repede, mă faci să mă cutremur. — Iată, aibi curaj! Cetește ! (Va urma).

Next