Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1906-01-14 / nr. 263
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LĂPUȘNEANU 441 AI 1 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 50. Dani 2 Luni— Păr. Spiridon I 7.51 3 Morți—Mart. Axentie I 7.52 4 Marc.—Mart. Titu I 7.53 1^UGITIVE „Fericiți cei săraci cu duhul“ Maximă creștină (Liberalul) Din punctul ăsta de vedere: Rămas-am veșnic neclintit In ne’ndoielnica părere, Că Liberalu’i... fericit Don Salustre. 10 tm»! II Aim! Kill Io. mi SIUBVL’AH IANUARIE im îax csnservatex Teoria aligatoriului După alegerile parțiale de la Buzeu și Giurgiu, unde au isbutit să fie aleși doi candidați ai cartelului, junimistul la Buzeu și liberalul la Giurgiu,gazetele opoziției se declară la tot felul de comentarii, pe care continuă a le face și acum. Alegerile parțiale cu cele două succese pentru opoziție fac deliciul vrăjmașilor noștri, care în exaltarea lor merg pănâ a vroi să dovedească, cum că cele două orășele de provincie ar reprezenta expresiunea întregei țări. Dacă opoziția să mulțumește a crede că acele cîteva voturi obținute la Buzeu și Giurgiu sunt suficiente spre a constitui o indicație în materie de popularitate,apoi trebue să recunoaștem că adversarii noștri sunt mai mult decît modești. Dar nu este aceasta ceea ce ne-am propus noi a discuta cu contradictorii noștri liberali. Cu ocazia alegerilor recente, gazetele opoziției au relevat între altele, meritele alegătorului român, merite pe care partidul conservator le-a recunoscut totdeauna, dar pe care totdeauna liberalii le-au contestat. De astă-dată însă, cazul fiindu-le favorabil, ei ridică osanare alegătorului român, și-l ridică la apogeu. Oare tot acest limbagiu țineau adversarii noștri cînd acum vre-o doi ani aflîndu-se la putere, candidații lor, în alegeri parțiale sufereau înfrîngeri, aproape pretutindeni ? Așa de inconștienți erau considerați alegătorii pe acele vremuri, nicit dl. Lascar nici a vrut să aplice legea secretului votului, pe care o făurise camerile liberale, și ne oprise pe noi conservatorii, atunci în opoziție, să beneficiem de efectele acelei legi. Liberalii își păstrase pentru timpul cînd vor avea să lupte ei în opoziție, aplicarea legei în chestiune,și la alegerile generale din Fevruarie anul trecut legea fu pusă în vigoare. Rezultatul alegerilor parlamentare generale îl cunoaște toată lumea : carteliștii au căzut rușinos, și nu au putut avea oarecare mici succese decât prin unele colțuri depărtate ale țărei, ca pe la Giurgiu și Buzeu, dacă nu ne așelăm, colțuri care pare să fi rămas credincioase cartelului. Aceasta însă nu împedecă pe ziarul Secolului să facă astăzi teoria alegătorului român și să ridice osanale alegătorilor buzoieni și giurgioveni, pentru că propușii cartelului au putut reuși,dar să uite că acum un an întreaga presă liberală vocifera contra colegiilor electorale care acordase voturile lor candidaților conservatori, și trata pe alegători de oameni inconștienți și instrumente docile în numele administrației Cu alte cuvinte, teoria alegatorului român, la liberali, se poate face în două feluri Cînd liberalii cad în alegeri, atunci alegatorul e inconștient și servil; dacă însă vreun candidat liberal reușește într-un colegiu, atunci alegătorii acelui colegiu sunt o falangă impunătoare și conștientă de drepturile ei. Sgîrîie puțin pe liberal și vei găsi pe saltimbanc. Mentalitatea liberală în politică, merge alături cu interesul, și modul lor de a discuta, merge împreună cu folossele ce se pot culege, își poate deci face oricine o idee despre ceea ce poate să conție teoria alegătorului român făcută de liberali. In ceea ce ne privește, noi am fost consequenți modului acestuia de a vedea asupra felului cum trebue dusă o luptă politică prin presă, căci nu se găsesc în ziarul nostru batjocuri și expresiuni, pe care cu greu le-ar putea rosti cineva și pe cari încă tot le găsim aproape zilnic in coloanele unor confrați ce nu se pot pare-se—desbăra de un asemenea obiceiu, care probabil că din causa vechimei lui a ajuns să fie la ei a doua natură. Dar dacă la urma urmei s’ar mai putea scuza și acest fel de gazetărie invocînd, pentru cei ce-i practică, circumstanța ușurătoare că, trebuind numai decît să scrie spre a umplea coloane, sunt nevoiți să batjocorească în lipsă de idei pe care să le desvolte pentru folosul celor ce le citesc proza, daca la urma urmei zice din această pricină ar fi scuzabili, este totuși încă ceva ce nu se poate ierta. Există în acest moment în presa noastră iamană oameni care, pentru a putea incasa două lefuri slujesc la doi stăpîni. Aceasta încă nu ar fi prea grav, dar ceia ce este cu desăvîrșire desgustător este că stâpînii lor sunt dușmani neîmpăcați. Astfel acești mercenari care trădează în acelaș timp pe amîndoi stâpînii, joacă rolul cel mai murdar posibil. Ei lăudă pe cineva d. ex. în ziarul care apare o dată pe sâptămînă, relevînd meritele cutarei persoane pe care apoi șase zile în șir o batjocoresc în modul cel mai trivial posibil în celalt ziar la care scriu ei și care apare zilnic. Jalnică meserie ! Ea ne dă dreptul să plîngem pe cei ce sunt nevoiți s’o îmbrățișeze pentru a și cîștiga pînea de toate zilele ! Cu toate acestea măsuri ar trebui luate, căci este absolut nedemn mijlocul acesta da a face gazetărie. Să fii redactor la un ziar libera, în acelaș timp ce faci pe colaboratorul la un alt ziar conservator este tot acelaș lucru ca a te da soldat credincios prin jurămînt la doi dușmani ce se războesc vecinic. Credincios nu poți să le fii nici unuia dintre inșii. De două ori sper jur, vecinic minciunos, dezavuînd singur azi prin un ziar, ceia ce ai scris ori în celalt ziar și încasînd totuși parale de la amîndouă. Rentabilă dar scîrboasă meserie loc din parlament, toată activitatea lor reducîndu-se pur și simplu numai în a face jocul grupărei junimiste, lucru de care nu va trece mult timp și se vor căi amar. — o spunem noi conservatorii din experiență aceasta. Ceia ce ne miră însă mai mult e declarația organului liberal cum că partidul național liberal nu poate și nici nu trebue să încerce de a se gîndi măcar la o eventuală campanie. Pentru ce ? Iată justificarea acelui ziar: „Aceasta, nu pentru motivul că de-abia a trecut un an de la retragerea sa de la putere. Chiar dacă ar fi trecut de atunci patru ani — patru este azi cifra fatidică a politicei noastre—, dar așa cum îi este acum situația sa internă, nu s’ar fi putut gîndi în mod serios la o luptă de răsturnare“. Și mai departe în cuprinsul aceluiași articol „Prezentul“ adaogă : „Șeful partidului național liberal declarat o : Nu va da semnalul rupt de resturnare și nu va formula în numele partidului cererea de a fi chem la crimă, decît atunci cînd preț tindimi de la un capăt la celalt fărei, partidul va fi iar unit și co iad, dispărute fiind din sinul și măcar desbinările de ordin perso dacă nu antagonismele de ordin principal și tactic inevitabile în orice pod mare și evoluabil, și chiar neclare vitalității și elasticității sale. Iată hymnul armoniei din și partidului național-liberal, hymn care dînșii nu se sfiesc a și -l ci chiar singuri. Cuvintul „Voinței Naționale această ordine da idei n’ar str pentru moment. .....»«mwmMwa«**«« Lift JR? ftțRWVSIW*neswmi****"""**» predat Romînilor pe motiv că acum 14 ani se cîtia liturghia în limba romînă, în această biserică. Caimacanul a promis să satisfacă cererea. Nemulțumiți cu atîta, Grecii au trimis la Salonic o deputațiune de 17 membri, adică 10 greci și 7 grecomâni (aromîni) spre a sa adresa dea dreptul lui Hilmi Pașa. In acelaș timp cererea grecilor a fost comunicată telegrafic lui Hilmi- Pașa, guvernatorului militar Reuf-Pașa, Patriarhatului și Porței. Excitațiunea durează încă la Peria, amenințind să se întindă în tot ținutul. Patrule turcești străbat stradele orașului împiedicînd atrupamentele. Urîtă meserie In mai multe rînduri am atins prin coloanele acestui ziar chestiuni privitoare la presă și în special am insistat asupra modului cum se scriu mai cu seamă ziarele cotidiane de opoziție. Am relevat faptul că lupta de principii nu se preadă, ea fiind înlocuită mai mult prin niște atacuri personale violente, în care numele persoanelor se spun fără înconjur dar întovărășite de epitetele cele mai puțin alese. Se vede că propunerea ce am făcut nu prea aprins, iar cînd am atras atențiunea unor confrați că din cearta noastră de toate zilei nu avem de câștigat în fața celor ce ne citesc cuvintul ne-a fost de aseminea zadarnic. Z orocul Guvernolui [UNK] ■IU Sub acest titlu ziarul „Prezentul" in primul său articol, după ce deduce din rezultatul alegerilor parțiale cum că guvernul și întreg partidul conservator a ajuns în acea stare de slăbiciune încît campania cea mai mică întreprinsă de cătră partidul liberal l’ar hotărî să se retragă de la putere chiar de pe acum, grăbește a adăoga însă că guvernul are un mare noroc, anume norocul că partidul național-liberal nu poate, nu vrea și nici nu trebue să vrea a întreprinde o atare campanie și aceata pentru motive de ordin intern a organizărei sale de partid.Nu știm în primul loc dacă tocmai liberalii ar fi a ceia cari ar trebui să se laude cu rezultatul acestor alegeri, dinșii cari din această întreaga combinație el dorită n’au făcut altceva decît să piardă noi ECOURI Destiiinții. Iarr cîtva timp se tot vorbe prin unele ziare, cari au sjcialitatea știrilor de senzație că e vorba de o apropiată agitație a ve rănilor resboiului independenței mulțumiți de condițiunile în cari ei fost împroprietăriți. în formațiunile noastre ne permi spune că această agitație nu exisde cit în imaginațiunea celor ce n cocesc asemenea știri. 50.< Turneul d-lui Sturde, Dim. Sturdza, șeful partid liberal, vrînd sa dea o fort desmințire svonului răspîndit unii partizani ai săi, cum că ar avea vițiunea de a se retrage din viața politic hotărît să întreprindă cît de curînd un nou politic în provincie, pentru a se sfătui cu liberalii din diferitele centre țărei asupra situațiunei. Cartea Verdi Si chilia franceză a Cartei Verzi, afacerea conflictului greco-romînești azi de sub tipar. Ministerul de externe a trimes cite 2 exemplare tuturor legaliunilor noastre străinătate, pentru a le comunica cabiiilor europene și principalelor organe de blicitate din străinătate.Bande Grecești © telegramă din Salonic antă că la Veria, în distric Kaloveria, au isbucnit grave de^orne. Două mii de greci, conduși piscop, s’au dus înaintea locuin xi macanului și au cerut să li se d cheile bisericei, chei pe cari inspectorul Macedoniei, Hilmi Pașa, le ABONAMENTUL pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 0 lei In străinătate pe un an 30 lei Aruncimi, inserții și reclame 50 bani tradul în pag. III Soarele Ț a. 5 Joi—Mart- Elefterie 6 Vineri—Prof. Agen 7.53 4.4S 7 Shtyîîv—Prof. Daniel 7:54 449 RUShv L. BORNE HONESTUL Urmare și sfirșit Tu ești bun, Oscar, tu ești vesel și fericit. Puterea farmecului ce posee n’are ce ți mai da , însă vreau să dau virtuței tale, fericirei tale și aparența pentru ca cei buni să se înveselească și eși răi să se rușineze. In aceste pergamente, pe umul e scris înțelepciune, pe altul bogăție, pe cel de-al treilea putere ; alegeți una și înlătură pe celelalte. Oscar alese întăi înțelepcinea, dar cînd să arunce pe celelalte bătrînul îl opri și el cugetă : — Oare a pofti înțelepciune nu este o acomie, care sau moare de sătulă ori dolește de foame ? O să mă facă ea mai fericit ? Să’mi mai micșorez cercul de prieteni ? Jâu mai împuținez numărul celor pe cari îi iubesc ? Să învăța disprețul pe cei ce i-am iubit ? Nu sunt eu deja destul de singur ? Nu, înțelepciunea e un dar capriios al zeilor supărați. Înlături ! Oscar aruncă înțelepcinea și luăogăția, zise și o lăsă să caută la icioare’i. Ii mai rămăsese puterea : — Să domnești peste lume ! Să aci fericiți milioane de oameni ! Și ăsplătești pe cei buni și să pedepești pe cei răi ! Da, rumoasă ca o roză , puterea’i dar spinii ei...! sub roză doarme șarpele lingușirei. Cine a condus sceptrul ? Sceptrul conduce mina care’i poartă. Eu nu pot fi mai bun ca alții ; numai una o pot a disprețui coroana.. Și Oscar aruncă corana. Iți mulțumesc, iată, nu mai doresc nimic. — Cum, Oscar, ești tu mulțumit pentru că nu mai dorești nimic ? Oscar e singur pe pâmînt ? Tânărul înroși. Toți citi ii erau scump inimei sale, îi veniră în gind. Tatal, mama, surorile, frații , spoi prietenii. La aceștia se adăogiră alții și alții. Ceata lor crescu tot mai mare, peptul său crescu tot mai mare pină cuprinsă toata lumea. Ce alegi tu pentru alții î întrebă Honestus. — Tată, eu nu pot s’aleg, să fericiți pe toți oamenii! Ilonestus zise. — Ce dorești tu, pot să dau , nuai virtutea face fericit. — Atunci fii virtuoși, ca să fie friciți. Ilonestus păli și zise cu gals tremurător : — Nu cere asta, fiule, nu pot să ți-o refuz; dar nu o cere. Dar Oscar în iubirea sa de oameni, nu ascultă vorba bătrînului. El ii cuprinse genunchii și-l rugă cu lacrimi: da oamenilor virtutea, dă le fericirea. - Cere-o de trei ori, Oscar. Și tinărul ceru de trei ori. — Să fie! Bate miezul nopții și în acest timp trebue să despart naturale urmările ci ca s’o pot stăpîni și curaj, Oscar. Bătu miezul nopții. Ilonestus își întinse ciomagul fermecat spre Nord, Sud, Răsărit și Apus cu șoapte misterioase. Din cer se auzeau armonii dulci, iar de pe pămînt se auzi un grozav hohot de rîs. — De unde vine acest rîs îngrozitor ? întrebă Lear. — Pst I îi șopti bătrînul, e duhul PROIECT de REGULAMENT pentru zarea ulilelor Comunei Iași Care s’a votat în ultima ședință a Consiliului Comunal Art. 1. Vînzarea caselor, dughenilor și locurilor virane, vielor, proprietatea Comunei Iași, se va face conform regulilor stabilite aici mai la vale. Art. 2. Vinzarea se va face prin licitație publică, in localul Primăriei, față de Primar asistat de Casier sau delegatul seu după ce mai întâi Consiliul Comunal va fi aprobat vinzarea imobilului. Art. 3. Administrația Comunală va forma o listă de imobilele ce voiește să le vîndăm. In acea listă se va face o descriere pe cit se va putea mai cu amănuntul despre natura, calitatea, întinderea și alte împrejurări relative la fiecare imobil. Această listă va cuprinde: a) pentru imobilele din oraș se va arăta: strada, dispărțirea, numărul și felul clădirei sau al locului; b) pentru acele din comunele rurale se va arăta numele comunei, localitatea, întinderea și vecinii acelui imobil. Art. 4. Atît lista imobilelor destinate a se vinde cu însușirile lor, și cu foaia de estimație precum și termenul de licitație Se vor publica prin gazeta oficială din localitate, prin un alt jurnal din localitate care va fi mai respindit și prin placards cu treizeci zile cel puțin mai înainte de ziua fixată pentru ținerea licitației. In aceste publicațiuni se va cuprinde precis ziua, ora și locul în care urmează a se ține licitația. Art. 5. Pe lîngă lista descriptivă menționată aici mai sus Administrația Comunală va prezenta și o foaie de estimație a imobilului pentru ca de la prețul însemnat în foaia de estimație să înceapă prețul adjudecațiunei. Art. 6. Foaia de estimație se va face sau după contractul de arendare sau Închiriere a imobilului, sau după prețeluirea făcută de experți numiți pentru aceasta de către Administrația Comunală. Art. 7. In ziua însemnată pentru adjudecațiune se va începe licitația publică în modul artat mai jos. Primarul sau locțiitorul seu va pune în licitație imobilul cetind toate lămuririle cuprinse și notate în lista prețul cu descriptivă și va anunța care începe licitația. Art. 8. înainte de a se începe licitația fie care concurent este obligat a depune o garanție în numerar sau efecte de ale statului sau de acele garantate de stat în valoare de 20 la sută asupra prețului prevăzut in foaia de prețeluire. Această garanție va sta iai depositul casei comunale până ce adjudecatorul va fi liberat de imobilul adjudecat fie prin oferta ce s’ar face de către un alt concurent, fie prin neaprobarea vînzării după formele cerute de art. 86 din legea comunală, fie prin adjudecarea definitivă asupra sa. Art. 9- Licitația se va face prin strigări urmate de trei ori in interval 1/4 de oră în aceiași ședință. Imobilul se va adjudeca provisoriu asupra aceluia care la a treia strigare va da prețul cel mai mare. Secretarul comunei sau locțiitorul seu va ținea o listă de toate persoanele care au concurat. Garanțiile se vor primi de casierul comunei sau de un funcționar al casieriei delegat de d-sa și pe a sa răspundere. Art. 10 îndată după terminarea licitației fiecărui imobil se va încheia un proces verbal de cele urmate, subscriindu-se de primar, secretar, și adjudecator. Art. 11. In curs de 8 zile de la data zilei de adjudecare ori cine va fi liber a se presenta la administrația comunală cu o declarație scrisă prin care să arăte că el oferă un preț cel puțin cu a zecea parte mai mare decît prețul eșit la licitație. Ofertantul va trebui să prezinte pe lîngă declarațiunea sa și chitanța Casierului Comunal de depunerea atît a garanției de 20 la sută asupra sumei oferite de primul adjudecator cît și de depunerea prețului oferit în plus. Art. 12. In ziua a opta (liberă) Primarul în ședință publică va anunța prețul dat peste acel obținut la prima licitație și va întreba pe cei de față dacă mai este un amator care să deie un preț mai avantajos. Dacă asemine amatori se ivesc, și depun sumele prevăzute la art. 11 al. ultim se va începe în acea zi o a doua licitație de la acest din urmă preț oferit în plus, și imobilul se va adjudeca definitiv asupra aceluia ce a dat mai mult la a treia strigare făcută la intervale de 1/4 de oră Dacă în cursul celor 8 zile de la adjudecare sau în ziua a 8 a, nimeni nu se va prezenta spre a supra-oferta, atunci vînzarea se va confirma definitiv în persoana primului adjudecator sub reserva aprobărei Consiliului și a instanțelor superioare și a îndeplinirii condițiunilor de mai jos Rezultatul licitației se va supune aprobării Consiliului Comunal dacă valoarea imobilului nu trece peste a 20 a parte a veniturilor anuale ale Comunei, iar pentru acele de o valoare mai mare se va cere și aprobarea Regală, conform art. 86 din legea Comunală. Art 13. Prețul vînzărei se va răspunde în trei rate anuale și anume: cea întăi rată se va depune în numerar în termin de zece zile după confirmarea definitivă a vînzărei, care se va notifica d-lui cumpărător; iar celelalte două rate se vor depune de cumpărător cîte 1/3 din prețul total al vînzărei la începutul fiecărui an corespunzător cu epoca, vînzărei , cheltucirile de timbru și înregistrare publicațiuni și altele relative la fiecare vînzare, sunt și rermîn în sarcina cumpărătorului. Art. 14. După ce se va confirma definitiv și cu formele legale va avea, Autoritatea Comunală va anunța pe adjudecatar, făcîndu-i cunoscut suma ce are a depune și terminale de plată. îndată după această încunoștințare și in terminal prevăzuți prin ea, adjudecatarul este obligat a prezenta Administrației Comunale recipisa casierului, constatînd vărsarea primei rate, și timbrele și taxele necesare pentru facerea contractului. Neplata unei singure rate ia timpul hotarît, precum și neprezentarea timbrului și taxelor, în termenul anunțat atrage după sine anularea vînzărei fără somație sau punere în intimere și fără judecată , iar Comună va fi in drept a scoate în vînzare și a vinde din nou imobilul pe complul cumpărătorului, urmind a se îndestula din garanția depusă și din ratele plătite deja, de paguba ce ar putea avea prin nedobîndirea la a doua vînzare a prețului cu care a fost adjudecat imobilul asupra primului cumpărător, precum și pentru cheltuelile ce s’ar fi făcut. In caz cînd la revindere nu s’ar prezenta nici un concurent sau prezentîndu-se nu oferă un preț care adunat la un loc cu garanția sau ratele depuse nu acoperea prețul eșit la prima licitație, toate sumele vărsate ca garanție sau rate remîn în folosul comunei, fără drept de reclamație din partea primului adjudecator. Art. 15. La cas de a nu se confirma această vînzare, atunci se va înapoia adjudecatorului garanția depusă, fără voe o reservă de pretențiuni din partea i pentru această neconfirmare.