Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)

1906-01-14 / nr. 263

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LĂPUȘNEAN­U 44­1 A­I 1 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 50­. Dani 2 Luni— Păr. Spiridon I 7.51 3 Morți—Mart. Axentie I 7.52 4 Marc.—Mart. Titu I 7.53 1^UGITIVE „Fericiți cei săraci cu duhul“ Maximă creștină (Liberalul) Din punctul ăsta de vedere: Rămas-am veșnic neclintit In ne’ndoielnica părere, Că Liberalu’i... fericit Don Salustre. 10 tm»! II Aim! Kill Io. mi SIUBVL’A­H IANUARIE im îax csnservatex Teoria aligatoriului După alegerile parțiale de la Buzeu și Giurgiu, unde au isbutit să fie aleși doi candi­dați ai cartelului, junimistul la Buzeu și liberalul la Giur­giu,­gazetele opoziției se de­clară la tot felul de comenta­rii, pe care continuă a le face și acum. Alegerile parțiale cu cele două succese pentru opoziție fac deliciul vrăjmașilor noș­tri, care în exaltarea lor merg pănâ a vroi să dovedească, cum că cele două orășele de­­ provincie ar reprezenta ex­­presiunea întregei țări. Dacă opoziția să mulțumește a cre­de că acele cîte­va voturi ob­ținute la Buzeu și Giurgiu sunt suficiente spre a consti­tui o indicație în materie de popularitate,­apoi trebue să recunoaștem că adversarii noștri sunt mai mult de­cît modești. Dar nu este aceasta ceea ce ne-am propus noi a discuta cu contradictorii noștri libe­rali. Cu ocazia alegerilor recen­te, gazetele opoziției au rele­vat între altele, meritele ale­gătorului român, merite pe care partidul conservator le-a recunoscut tot­deauna, dar pe care tot­deauna liberalii le-au contestat. De astă-dată însă,­­ cazul fiindu-le favorabil, ei ridică osanare alegătorului ro­mân, și-l ridică la apogeu. Oare tot acest limbagiu ți­neau adversarii noștri cînd acum vre-o doi ani aflîndu-se la putere, candidații lor, în alegeri parțiale sufereau în­frîngeri, aproape pretutin­deni ? Așa de inconștienți erau considerați alegătorii pe ace­le vremuri, nicit dl. Lascar nici a vrut să aplice legea secretului votului, pe care o făurise camerile liberale, și ne oprise pe noi conservatorii, atunci în opoziție, să benefi­ciem de efectele acelei legi. Liberalii își păstrase pentru timpul cînd vor avea să lup­te ei în opoziție, aplicarea le­gei în chestiune,­și la ale­gerile generale din Fevrua­­rie anul trecut legea fu pusă în vigoare. Rezultatul alegerilor par­lamentare generale îl cunoaș­te toată lumea : carteliștii au căzut rușinos, și nu au pu­tut avea oare­care mici suc­cese decât prin unele colțuri depărtate ale țărei, ca pe la Giurgiu și Buzeu, dacă nu ne­ așelăm, colțuri care­ pare să fi rămas credincioase car­telului. Aceasta însă nu împedecă pe ziarul Secolului să facă as­tăzi teoria alegătorului român și să ridice osanale alegă­torilor buzoieni și giurgio­­veni, pentru că propușii car­telului au putut reuși,­dar să uite că acum un an întreaga presă liberală vocifera con­tra colegiilor electorale care acordase voturile lor candi­daților conservatori, și trata pe alegători de oameni in­conștienți și instrumente do­cile în numele administrației Cu alte cuvinte, teoria ale­gatorului român, la liberali, se poate face în două feluri Cînd liberalii cad în alegeri, atunci alegatorul e inconști­ent și servil; dacă însă vre­un candidat liberal reușește într-un colegiu, atunci alegă­torii acelui colegiu sunt o fa­langă impunătoare și conști­entă de drepturile ei. Sgîrîie puțin pe liberal și vei găsi pe saltimbanc. Mentalitatea liberală în po­litică, merge alături cu inte­resul, și modul lor de a dis­cuta, merge împreună cu fo­lossele ce se pot culege, își poate deci face ori­cine o idee despre ceea ce poate să conție teoria alegătorului român făcută de liberali. In ceea ce ne privește, noi am fost consequenți modului acestuia de a vedea asupra felului cum tre­bue dusă o luptă politică prin pre­să, căci nu se găsesc în ziarul nos­tru batjocuri și expresiuni, pe care cu greu le-ar putea rosti cine­va și pe cari încă tot le găsim aproa­pe zilnic in coloanele unor confrați ce nu se pot­ pare-se—desbăra de un asemenea obiceiu, care probabil că din causa ve­chi­mei lui a ajuns să fie la ei a doua natură. Dar dacă la urma urmei s’ar mai putea scuza și acest fel de gazetă­rie invocînd, pentru cei ce-i prac­tică, circumstanța ușurătoare că, trebuind numai de­cît să scrie spre a umplea coloane, sunt nevoiți să batjocorească în lipsă de idei pe care să le desvolte pentru folosul celor ce le citesc proza, daca la urma urmei zice din această pri­cină ar fi scuzabili, este totuși în­că ceva ce nu se poate ierta. Există în acest moment în presa noastră iamană oameni care, pen­tru a putea incasa două lefuri slu­jesc la doi stăpîni. Aceasta încă nu ar fi prea grav, dar ceia ce este cu desăvîrșire desgustător este că stâpînii lor sunt dușmani neîmpă­cați. Ast­fel acești mercenari care tră­dează în acelaș timp pe amîndoi stâpînii, joacă rolul cel mai mur­dar posibil. Ei lăudă pe cine­va d. ex. în ziarul care apare o dată pe sâp­­tămînă, relevînd meritele cutarei persoane pe care apoi șase zile în șir o batjocoresc în modul cel mai trivial posibil în celalt ziar la care scriu ei și care apare zilnic. Jalnică meserie ! Ea ne dă drep­tul să plîngem pe cei ce sunt ne­voiți s’o îmbrățișeze pentru a și cîștiga pînea de toate zilele ! Cu toate acestea măsuri ar tre­bui luate, căci este absolut nedemn mijlocul acesta da a face gazetărie. Să fii redactor la un ziar libera, în acelaș timp ce faci pe colabo­ratorul la un alt ziar conservator este tot acelaș lucru ca a te da soldat credincios prin jurămînt la doi dușmani ce se războesc vecinic. Credincios nu poți să le fii nici u­nuia dintre inșii. De două ori sper jur, vecinic minciunos, dezavuînd singur azi prin un ziar, ceia ce ai scris ori în celalt ziar și încasînd totuși parale de la amîndouă. Rentabilă dar scîrboasă meserie­ loc din parlament, toată activitatea lor reducîndu-se pur și simplu nu­mai în a face jocul grupărei juni­miste, lucru de care nu va trece mult timp și se vor căi amar. — o spunem noi conservatorii din expe­riență aceasta. Ceia ce ne miră însă mai mult e declarația organului liberal cum că partidul național liberal nu poate și nici nu trebue să încerce de a se gîndi măcar la o eventuală campanie. Pentru ce ? Iată justificarea acelui ziar: „Aceasta, nu pentru motivul că de-abia a trecut un an de la retra­gerea sa de la putere. Chiar dacă ar fi trecut de atunci patru ani — patru este azi cifra fatidică a politicei no­a­­stre—, dar așa cum îi este acum si­tuația sa internă, nu s’ar fi putut gîndi în mod serios la o luptă de răsturnare“. Și mai departe în cuprinsul ace­­luiași articol „Prezentul“ adaogă : „Șeful partidului național liberal declarat­ o : Nu va da semnalul rupt de resturnare și nu va formula în nu­­mele partidului cererea de a fi chem la cri­mă, de­cît atunci cînd preț tindimi de la un capăt la celalt fărei, partidul va fi iar unit și co iad, dispărute fiind din sinul și măcar desbinările de ordin perso dacă nu antagonismele de ordin prin­cipal și tactic inevitabile în ori­ce p­od mare și evoluabil, și chiar nec­lare vitalității și elasticității sale. Iată hymnul armoniei din și partidului național-liberal, hymn care dînșii nu se sfiesc a și -l ci chiar singuri. Cuvintul „Voinței Naționale această ordine da idei n’ar str­ pentru moment. ...­­..»«mwmMwa«**«« Lift JR? ftțRWVSIW*neswmi****"""**» predat Romînilor pe motiv că acum 14 ani se cîtia liturghia în limba ro­­mînă, în această biserică. Caimacanul a promis să satisfacă cererea. Nemulțumiți cu atîta, Grecii au trimis la Salonic o deputațiune de 17 membri, adică 10 greci și 7 greco­­mâni (aromîni) spre a sa adresa dea dreptul lui Hilmi Pașa. In acelaș timp cererea grecilor a fost comunicată telegrafic lui Hilmi- Pașa, guvernatorului militar Reuf-Pa­­șa, Patriarhatului și Porței. Excitațiunea durează încă la Peria, amenințind să se întindă în tot ți­nutul. Patrule turcești străbat stradele o­­rașului împiedicînd atrupamentele. Urîtă meserie In mai multe rînduri am atins prin coloanele acestui ziar chesti­uni privitoare la presă și în spe­cial am insistat asupra modului cum se scriu mai cu seamă ziarele cotidiane de opoziție. Am relevat faptul că lupta de principii nu se prea­dă, ea fiind înlocuită mai mult prin niște a­­tacuri personale violente, în care numele persoanelor se spun fără înconjur dar întovărășite de epite­tele cele mai puțin alese. Se vede că propunerea ce am făcut nu prea a­prins, iar cînd am atras atențiunea unor confrați că din cearta noastră de toate zilei nu avem de câștigat în fața celor ce ne citesc cuvintul ne-a fost de aseminea zadarnic. Z­ ­orocul Guvernolui [UNK] ■IU Sub a­cest titlu ziarul „Prezentul" in primul său articol, după ce dedu­ce din rezultatul alegerilor parțiale cum că guvernul și întreg partidul conservator a ajuns în acea stare de slăbiciune încît campania cea mai mică întreprinsă de cătră partidul liberal l’ar hotărî să se retragă de la putere chiar de pe acum, grăbește a adăoga însă că guvernul are un mare noroc, anume norocul că par­tidul național-liberal nu poate, nu vrea și nici nu trebue să vrea a în­treprinde o atare campanie și acea­­ta pentru motive de ordin intern a organizărei sale de partid.­­Nu știm în primul loc dacă toc­mai liberalii ar fi a ceia cari ar tre­bui să se laude cu rezultatul aces­tor alegeri, dinșii cari din această întreaga combinație el d­orită n’au făcut alt­ceva de­cît să piardă noi ECOURI Destiiinții. Iarr cît­va timp se tot vorbe prin unele ziare, cari au sj­cialitatea știrilor de senzație că e vorba de o apropiată agitație a ve­ rănilor resboiului independenței mulțumiți de condițiunile în cari ei fost împroprietăriți. în formațiunile noastre ne permi spune că această agitație nu exis­de cit în imaginațiunea celor ce n cocesc asemenea știri. 50.< Turneul d-lui Sturde, Dim. Sturdza, șeful partid liberal, vrînd sa dea o fort desmințire svonului răspîndit unii partizani ai săi, cum că ar avea vi­țiunea de a se retrage din viața politic hotărît să întreprindă cît de curînd un nou politic în provincie, pentru a se sfătui cu liberalii din diferitele centre țărei asupra situațiunei. Cartea Verdi Si chilia franceză a Cartei Verzi, afacerea conflictului greco-romîn­ești azi de sub tipar. Ministerul de externe a trimes cite 2 e­xemplare tuturor legaliunilor noastre străinătate, pentru a le comunica cabiii­lor europene și principalelor organe de blicitate din străinătate.Bande Grecești © telegramă din Salonic an­tă că la Veria, în distric Kaloveria, au isbucnit grave de^or­ne. Două mii de greci, conduși piscop, s’au dus înaintea locuin xi macanului și au cerut să li se d cheile bisericei, chei pe cari inspec­torul Ma­cedoniei, Hilmi Pașa, le ABONAMENTUL pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 0 lei In străinătate pe un an 30 lei Aruncim­i, inserții și reclame 50 bani tradul în pag. III Soarele Ț a. 5 Joi—Mart- Elefterie 6 Vineri—Prof. Agen 7.53 4.4S 7 Shtyîîv—Prof. Da­niel 7:54 4­49 RUShv L. BORNE HONESTUL Urmare și sfirșit Tu ești bun, Oscar, tu ești vesel și fericit. Puterea farmecului ce posee n’are ce­ ți mai da , însă vreau să dau virtuței tale, fericirei tale și aparen­ța pentru ca cei buni să se învese­lească și eși răi să se rușineze. In aceste pergamente, pe umul e scris înțelepciune, pe altul bogăție, pe cel de-al treilea putere ; alegeți una și înlătură pe celelalte. Oscar alese întăi înțelepcinea, dar cînd să arunce pe celelalte bătrînul îl opri și el cugetă : — Oare a pofti înțelepciune nu este o acomie, care sau moare de sătulă ori dolește de foame ? O să mă facă ea mai fericit ? Să’mi mai micșorez cercul de pri­eteni ? Jâu mai împuținez numărul celor pe cari îi iubesc ? Să învăț­a disprețul pe cei ce i-am iubit ? Nu sunt eu deja destul de singur ? Nu, înțelepciunea e un dar capri­­ios al zeilor supărați. Înlături ! Oscar aruncă înțelepcinea și luă­ogăția, zise și o lăsă să caută la icioare’i. Ii mai rămăsese puterea : — Să domnești peste lume ! Să aci fericiți milioane de oameni ! Și ăsplătești pe cei buni și să pedep­­ești pe cei răi ! Da, rumoasă ca o roză , puterea’i dar spi­nii ei...! sub roză doarme șarpele lin­­gușirei. Cine a condus sceptrul ? Scep­trul conduce mina care’i poartă. Eu nu pot fi mai bun ca alții ; numai una o pot a disprețui coroana.. Și Oscar aruncă corana. Iți mulțumesc, iată, nu mai doresc nimic. — Cum, Oscar, ești tu mulțumit pentru că nu mai dorești nimic ? Os­car e singur pe pâmînt ? Tânărul înroși. Toți citi ii erau scump inimei sale, îi veniră în gind. Tatal, mama, surorile, frații , s­poi prietenii. La aceștia se adăogiră alții și alții. Ceata lor crescu tot mai ma­re, peptul său crescu tot mai mare pină cuprinsă toata lumea. Ce alegi tu pentru alții î între­bă Honestus. — Tată, eu nu pot s’aleg, să feri­ciți pe toți oamenii! Ilonestus zise. — Ce dorești tu, pot să dau , nu­­ai virtutea face fericit. — Atunci fi­i virtuoși, ca să fie f­riciți. Ilonestus păli și zise cu gals tre­murător : — Nu cere asta, fiule, nu pot să­­ ți-o refuz; dar nu o cere. Dar Oscar în iubirea sa de oameni, nu ascultă vorba bătrînului. El ii cu­­prinse genunchii și-l rugă cu lacrimi: da oamenilor virtutea, dă le fericirea. - Cere-o de trei ori, Oscar. Și tinărul ceru de trei ori. — Să fie! Bate miezul nopții și în acest timp trebue să despart natura­le urmările ci ca s’o pot stăpîni și curaj, Oscar. Bătu miezul nopții. Ilonestus își întinse ciomagul fermecat spre Nord, Sud, Răsărit și Apus cu șoapte mis­­terioase. Din cer se auzeau armonii dulci, iar de pe pămînt se auzi un grozav hohot de rîs. — De unde vine acest rîs îngrozi­tor ? întrebă­­ Lear. — Pst I îi șopti bătrînul, e duhul PROIECT de REGULAMENT pentru zarea u­lilelor Comunei Iași Care s’a votat în ultima ședință a Consiliului Comunal Art. 1. Vînzarea caselor, dughenilor și locurilor virane, vielor, pro­pri­etatea Comunei Iași, se va face conform regulilor stabilite aici mai la vale. Art. 2. Vinzarea se va face prin licitație publică, in localul Primăriei, față de Primar asistat de Casier sau delegatul seu după ce mai întâi Consiliul Comunal va fi aprobat vin­­zarea imobilului. Art. 3. Administrația Comunală va forma o listă de imobilele ce vo­iește să le vîndăm. In acea listă se va face o descriere pe cit se va putea mai cu amănuntul despre na­tura, calitatea, întinderea și alte împrejurări relative la fie­care imo­bil. Această listă va cuprinde: a) pentru imobilele din oraș se va arăta: strada, dispărțirea, numărul și felul clădirei sau al locului; b) pentru acele din comunele ru­rale se va arăta numele comunei, localitatea, întinderea și vecinii ace­lui imobil. Art. 4. Atît lista imobilelor desti­nate a se vinde cu însușirile lor, și cu foaia de estimație precum și ter­menul de licitație Se vor publica prin gazeta oficială din localitate, prin un alt jurnal din localitate care va fi mai respindit și prin pla­cards cu trei­zeci zile cel puțin mai înainte de ziua fixată pentru ținerea licitației. In aceste publicațiuni se va cu­prinde precis ziua, ora și locul în care urmează a se ține licitația. Art. 5. Pe lîngă lista descriptivă menționată aici mai sus Adminis­trația Comunală va prezenta și o foaie de estimație a imobilului pen­tru ca de la prețul însemnat în foaia de estimație să înceapă prețul ad­­judecațiunei. Art. 6. Foaia de estimație se va face sau după contractul de arenda­re sau Închiriere a imobilului, sau după prețeluirea făcută de experți numiți pentru aceasta de către Ad­ministrația Comunală. Art. 7. In ziua însemnată pentru adjudecațiune se va începe licitația publică în modul ar­tat mai jos. Primarul sau locțiitorul seu va pune în licitație imobilul cetind toate lămuririle cuprinse și notate în lista prețul cu descriptivă și va anunța care începe licitația. Art. 8. înainte de a se începe li­citația fie­ care concurent este obligat a depune o garanție în numerar sau efecte de ale statului sau de acele garantate de stat în valoare de 20 la sută asupra prețului prevăzut in foaia de prețeluire. Această garanție va sta iai depositul casei comunale până ce adjudecatorul va fi liberat de imo­bilul adjudecat fie prin oferta ce s’ar face de către un alt concurent, fie prin neaprobarea vînzării după for­mele cerute de art. 86 din legea co­munală, fie prin adjudecarea defini­tivă asupra sa. Art. 9- Licit­ația se va face prin strigări urmate de trei ori in interval 1/4 de oră în aceiași ședință. Imobi­lul se va adjudeca provisoriu asupra aceluia care la a treia strigare va da prețul cel mai mare. Secretarul comunei sau locțiitorul seu va ținea o listă de toate persoa­nele care au concurat. Garanțiile se vor primi de casierul comunei sau de un funcționar al ca­sieriei delegat de d-sa și pe a sa răs­pundere. Art. 10 îndată după terminarea licitației fie­cărui imobil se va în­cheia un proces verbal de cele ur­mate, subscriindu-se de primar, se­cretar, și adjudecator. Art. 11. In curs de 8 zile de la data zilei de adjudecare ori cine va fi li­ber a se presenta la administrația comunală cu o declarație scrisă prin care să arăte că el oferă un preț cel puțin cu a zecea parte mai mare de­cît prețul eșit la licitație. Ofertantul va trebui să prezinte pe lîngă declarațiunea sa și chitanța Casierului Comunal de depunerea a­tît a garanției de 20 la sută asupra sumei oferite de primul adjudecator cît și de depunerea prețului oferit în plus. Art. 12. In ziua a opta (liberă) Primarul în ședință publică va anunța prețul dat peste acel obținut la pri­ma licitație și va întreba pe cei de față dacă mai este un amator care să deie un preț mai avantajos. Dacă asemine amatori se ivesc, și depun sumele prevăzute la art. 11 al. ultim se va începe în acea zi o a doua licitație de la acest din urmă preț oferit în plus, și imobilul se va adjudeca definitiv asupra aceluia ce a dat mai mult la a treia strigare făcută la intervale de 1/4 de oră Dacă în cursul celor 8 zile de la adjudecare sau în ziua a 8 a, nimeni nu se va prezenta spre­­ a supra-o­ferta, atunci vînzarea se va confirma definitiv în persoana primului adju­decator sub reserva aprobărei Con­siliului și a instanțelor superioare și a îndeplinirii condițiunilor de mai jos Rezultatul licitației se va supune aprobării Consiliului Comunal dacă valoarea imobilului nu trece peste a 20 a parte a veniturilor anuale ale Comunei, iar pentru acele de o va­loare mai mare se va cere și apro­barea Regală, conform art. 86 din legea Comunală. Art 13. Prețul vînzărei se va răs­punde în trei rate anuale și anume: cea întăi rată se va depune în nu­merar în termin de zece zile după confirmarea definitivă a vînzărei, care se va notifica d-lui cumpărător; iar celelalte două rate se vor depune de cumpărător cîte 1/3 din prețul total al vînzărei la începutul fie­cărui an corespunzător cu epoca, vînzărei , cheltucirile de timbru și înregistrare publicațiuni și altele rela­tive la fie­care vînzare, sunt și rermîn în sar­cina cumpărătorului. Art. 14. După ce se va confirma definitiv și cu formele legale v­a a­­vea, Autoritatea Comunală va anunța pe adjudecatar, făcîndu-i­ cunoscut su­ma ce are a depune și terminale de plată. îndată după această încunoști­­nțare și in terminal pre­văzuți prin ea, adjudecatarul este obligat a pre­zenta Administrației Comunale reci­pisa casierului, constatînd vărsarea primei rate, și timbrele și taxele ne­cesare pentru facerea contractului. Neplata unei singure rate ia timpul hotarît, precum și neprezentarea tim­brului și taxelor, în termenul anunțat atrage după sine anularea vînzărei fără somație sau punere în intimere și fără judecată , iar Comună va fi in drept a scoate în vînzare și a vinde din nou imobilul pe complul cumpărătorului, urmind a se îndes­tula din garanția depusă și din ra­tele plătite dej­a, de paguba ce ar putea avea prin nedobîndirea la a doua vînzare a prețului cu care a fost adjudecat imobilul asupra pri­mului cumpărător, precum și pentru cheltuelile ce s’ar fi făcut. In caz cînd la revindere nu s’ar prezenta nici un concurent sau prezentîndu-se nu oferă un preț care adunat la un loc cu garanția sau ratele depuse nu acoperea prețul eșit la prima licita­ție, toate sumele vărsate ca garanție sau rate remîn în folosul comunei, fără drept de reclamație din partea primului adjudecator. Art. 15. La cas de a nu se con­firma această vînzare, atunci se va înapoia adjudecatorului garanția de­pusă, fără voe o reservă de pretenți­­uni din partea i pentru această ne­­confirmare.

Next