Evenimentul, februarie-martie 1911 (Anul 19, nr. 1-44)

1911-02-08 / nr. 1

▲NUL XIX No. 1 5 Bani abonamente Pa un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 MARTI 8 FEBRUARIE 1911 -5 233,23.1 ANUNSIUNXI își reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. Grandioasa întrunire de eli.—Declarațiile d-lui Petre Carp. Discursul d-lui In mijlocul unei e­­norme asistențe com­pusă din tot ce­lașul are mai distins, d. Petre Carp primul mi­nistru al țărei și șe­ful partidului conser­vator, primit în tunete de aplauze la tribună și în ovații care au ți­nut mai bine de zece minute, a făcut urmă­toarele extrem de im­portante declarații pe cari le redăm după note stenografice : Domnilor Dl. Grecianu la curântarea sa a spus adinea ori an lucru care pentru mine e măgulirea cea mai mare, ce mi se poate aduce. A spus ca poziția mea de azi, programul partidului Conservator de astăzi nu i de­cit încoronarea unei vieți Întregi de consecința și de cinste politică,­­aplauze). Fiu al lașului, am mindria de a crede că n’am de meritat de la voi, și azi vin In mijlocul vostru la a­­dinei bătrânețe, la finitul carierei mele, ca să dovedesc că cuvintele mele, n’au fost numai exagerate, ci un adevăr real­ (aplauze și ovații în­delungate). Din frazeologia politică din toate țările lumei, se deosebesc cate-mari idei, oare­care lucruri, care odată puse în picioare, nimic nu le mai poate răsturna și care trebue să fie re­zolvate fie de acei care li-au conce­put, fie de cei care vin după dânșii. Aceasta e semnul adevărat că­ ideile erau juste, că erau bazate pe ade­văratele sentimente ale unei națiuni. Știți cele ce se vorbesc despre ciocoi și democrați. Eu pun Întreba­rea, ori­cărui om. Ce-ai făcut pen­tru țarani ! Dacă poate el să-mi spue: In cu­tare Împrejurare am făcut cutare lucru, voi zice: ori ciocoi, ori de­mocrat ai bine-meritat de la pa­trie. Când voi vedea insă că, n’a făcut de­cit promisiuni, pe care nu le-a îndeplinit si voi alrnga : îndărăt, puternice­­ aplauze­.­­ Ei, să vedem din programul con­servator, oare putem noi distinge a­­ceste idei care odată puse In ploioa­se vor reminca, și care vor fi reali­zate, ori de noi, ori de cei ce vor veni după noi, cu voia sau fără voia lor?­Domnilor. In tot programul nostru, de ei ocoi n’am vorbit nimic. Arata» țimi-mi, căci amă nențelem, precum denumirile de partide In Anglia Wigh și Thory nu erau de­cât niște insulte care mai târziu au devenit fala par­­tidalor, va veni o vreme că, urmașii noștrii vor fi mândrii că sunt sco­­boritorii ciocoilor de la 1911. (aplauze puternice). Nu de proprietarii mari, nu de pluto­crație, nu de aristrocrație se vorbește la programul nostru. In el se vorbește de cel mic, in el se vorbește de cel suferind. Când au văzut că nu ne pot com­bate pe terenul acesta, au zis: •șa e, dar nu se pot realiza, e o pro­misiune falacioasă. Am venit ales că să vă probez că se pot realiza. Domnii mei. Se poate realiza cum­părarea bunurilor de mină moartă și împărțirea lor la țarani? E unul din D-voastră care să a­­firme că nu? E unul din Dv. care poate afirma că, chiar cumpărarea aceasta a bu­nurilor de mână moartă, vine nu nu­mai în ajutorul țăranilor, ci chiar in ajutorul bolnavilor, fie numai că scapă unul din așezămintele noastre de bine­facere de ruină și de fali­ment ? Va se zică aceasta se poate, și se poate așa de tare Încât, ori vom fa­ce-o noi, ori n’o vom stop, ideia a­­ceaste, odată pusă’n picioare, are se fie realizată. Și chiar dacă pe neaș­teptate,­­ ceia ce nu admite nimeni în țara aceasta,—adversarii noștrii vor fi biruitori, aș vrea să văd să nu ia ei bunurile de mâna moartă și să nu le împartă la țarani. Și des­fid să n’o facă. (aplauze puternice). In afară de țarani, sunt și me­seriașii. Noi vreim casă de ajutor pentru bolnavi, pentru infirmi și pentru bă­trânețe Avem mijloacele de-a o face? Desigur da. Calculele toate sunt făcute, și fără jertfe prea mari din partea lucrătorilor, fără jertfe prea mari din partea patronilor, se poate realiza, (vii și Îndelungate aplauze). Adaug mai mult. Eu sunt convins că, chiar pensiunile se pot indestula fără nici o jertfă din partea lucrăto­rilor și fară nici o jertfă din partea patronilor. Se poate realiza această ideie ? Nu numai că se poate dar eu desfid să nu facă aceasta, dacă pe neaș­teptate vor veni la putere. Scumperea traiului, care apasă a­­tât asupra păturilor de jos, se poate combate pe două căi : ori să estenim lucrul ce-l cumpărați, ori să mărim mijloacele cumpărătorului. Ei. In această privință programul nostru indică măsurile de luat. Sunt două taxe de consuma, care apasă cu milioane asupra po­porului de jos. E taxa asupra făinei, la fondul comunal, și taxa asupra petrolului. Noi vom suprima aceste taxe. Sacrificiul e de vre-o 4 milioane 3 sute de mii de tei, îndestularea a­­cestei sume e pe deplin asigurată prin sporul impozitului fonciar, nn cât și în această privință vom vedea că cei bogați au venit în ajutorul celor sărăci. Și desfid pe acei care vor veni după noi, le desfid să vină și să zică : avem să reînființăm ta­xa. (aplauze). Mai avem și alte reduceri de fă­cut. Sunt remășițele datoriilor din trecut ale țăranilor, care dau loc la o mulțime de abuzuri din partea perceptorilor. Acele rămășițe pentru porumb avem să le ertăm, (aplauze). Și desfid pe acei care ne vor răs­turna și vor veni după noi să zică : Noi voim să reînființăm dobânzele pentru porumb pe care le plăteau țăranii pănă acum. (aplauze) Un alt mijloc de a eftini materiale­le prime atât de necesare agriculturei, e și eftinirea sărei. Am luat măsuri ca sarea care In droburi se vinde azi pentru agricul­tură Intre 12 pănă la 17 lei, să fie vândută cu 4 lei și jumătate, și a­­ceasta in unghiurile cele mai depăr­tate ale țărei. Și desfid pe acei care mă vor răsturna și vor veni după mine, să zică : eu am să măresc prețul sărei de la 5 la 17 lei. (a­­plauze). Domnilor, la impiegații cei mici, la învățători și la institutor­, la pro­fesorii secundari, la micii funcționari ai drumurilor de fier, avem să le mărim lefurile. Posibilitatea există. Vă voi arata la vale, cum printr-o combinație­ pe care o cred ingenioasă, budgetul liberal care nu putea să satisfacă această nevoie, are să-o satisfacă acum cu prisosință. Desfid dar pe acei care mă vor răsturna, să vină și să zică , noi­em să readucem lefurile învățătorilor la cifra anteri­oară, lefurile profesorilor la cifra an­terioară (aplauze). Li pensiuni reținerile vor fi redu­se, cele de 12 % la 10 % ( 6610 de 14 % la­ 12 %, fi iarăși desfid pe acei care vor să mă răstoarne, dacă vor veni la putere, să zică: o să re­venim la reținerile anterioare , cele care au fost reduse la 10 % le vom indica din nou la 12 °­ C, tot așa pe cele de 12 °/C se readuc la 14 la sută (vii aplause). In tariful vamal sl nostru, noi­­­­vom taxe foarte grele pentru mașini­le agricole cele obicinuite ale țarăni­­mei, ca coase, seceri, pluguri, săpa etc. Toate acestea se vor reduce și așa se va esteni traiul pentru țaran (aplauze, strigăte de trăiască Petre Carp). Taxele cele mari cari există astăzi pentru introducerea peștelui sărat și care ar trebui să fie alimentarea cea mai eftină și mai la îndămână a ță­ranului, are să se reducă, nu cit peș­tele Barat o să ajungă la o consu­mație intreltă și înpătrită de cât e astăzi. Și, domnii mei, iarăși zic—căci la fie fie­care lucru o să repet—, desfid pe acei care vor să mă răstoarne, dacă vor izbuti să mă răstoarne, des­fid sa vie și să zică : avem să scum­pim coasa, sapa, plugul, peștele sa­rat. Să binevoiasca și să poftească, (puternice splanse). Domnii mei, ași fi prea lung, dacă e­ și vrei să expun înaintea de toate părțile programului nostru, care tot nu țintește de­cât la două lucruri: de a îmbunătăți situația claselor de jos, și să nu gândiți că această operă a noastră este o operă de abnegați­­une, pentru că astâ­zi, ea și’n trecut, am fost totdeauna de părere că, cu cât clasele de jos sunt într’o situație materială mai înfloritoare, cei dintâi care trag profit din această înflorire, nu sunt atât cei de jos, cât cei de sus. Și așa, domnilor, se stabilește co­munitatea de Interese Intre „ciocoi" și țarani, comunitate de interese in­tre cel bogat și cel sarac, iar iu tin­zând a arata aceste două elemente ale unui popor ca două elemente ad­verse, care întră in luptă, luptă a cărei rezultat e de a sfârma deosebi­rea între sarac și bogat și­ a pune în locul lor mizeria pentru toată lumea, (aplauze îndelungate). Va să zică, domnii mei, ați văzut că la fie­care măsură pe care voim s’o luăm, noi am aruncat o desfidere, și o desfidere serioasă adversarilor noștrii. Și desfiderea este , degeaba vă incercați, opera noastră e în pi­cioare căci dacă nu o vom realiza noi, ori­cine ar veni după noi, va trebui să o realizeze (vii aplauze). Dar, domnii mei, dacă am absolută încredere in vitalitatea și nu bunul efect care va avea opera noastră, să nu gîndiți că numeai aici să măr­ginește programul partidului conser­vator. Programul partidului conservator mai are și un alt punct, care nu l’am Barbu Delavrancea atins în apel și pe care mi l’am re­zervat să-l ating înaintea Dv. Și de­­ ce înaintea Dv.? Pentru că de aici de la Iași n’au pornit pasiudele politice, de aici da la Iași au pornit ideile politice care au realizat Unirea și reîntregirea Ro­mâniei. (aplauze). O parte a programului nostru constă In distrugerea banditismului politic, (ovații prelungite). Dăm lupta intre idei și apetituri. " E lupta între consecința politică, care nu poate să esiste de­cât cu convingeri puternice, căci numai con­vingerile puternice au duretă, și între acei care fără idei, fără convinețiuni politice, le schimbă după împrejurări și nu realizează nimic alta de­cât satisfacerea poftelor lor. (aplauze). Pentru ce acei care eri se acuzau sunt uniți azi ? Pentru ce acei care eu își aruncau în obraz semne de disprețul cel mai complect, azi se stimează mutual ? Au găsit ei vre­ o ideie comună ? Vor ei să realize un plan de mult conceput și urmărit cu consig­iență? Nu. Domnii mei, democrații de astăzi au fost 10 ani de zile în mijlocul partidului conservator ; patru ani de zile cu Lascar Catargiu și șase ani de zile cu Iorgu Cantacuzino. In acest spațiu de timp, de zilee ani de zile, care e ideia democrată, pe care dl. Tiky Ionescu a pus-o înainte ? Ați auzit vorbind de așa ceva ? (ilaritate, aplauze). Cum, zece ani de zile lucrezi îm­preună cu un partid, și după ce ai lucrat 10 ani cu acest partid, te trezești că acel pertid e partid de reacționarism, partid de „Ciocoi", care vor să facă nenorocirea țării, și vrei să-i înlocuiești tu, să faci tu fericirea țării ? Apoi dacă Dl. Toma Ionescu, n’a putut face cu noi împreună fericirea țării, nu sunt îndrăzneț dacă afirm că singur o va face și mai puțin. (&« plauze îndelungate). Dar mă veți întreba bun, pro­­grismul tău, cu tine sau fără tine, ara să se realizeze. Dar victoria Ia < contra banditismului politic poți să nu-o garantezi ? Nu. Și de aceia, cum am spus la în­ceputul cuvântării mele, am venit aci. Aceasta trebue să mi-o garantați voi. (vii și îndelungate aplauze) Și de aceia, domnii mei, imi ter­min cuvântarea mea cu următoarele cuvinte : Sus partidele politice, sus oamenii de convincțiuni, jos bandi­tismul politic. Ultimele cuvinte ale d-lui Petra Carp se piară in­ovațiile frenetica ale sălii și nu suntunooms aplauze cari durează aproape zece minute. lț­e ei, toți romînii sunt egali înain­tea leg­i, prin aceasta a declarat că țara e democratică, că țara trebuie să fie democratică. Dar și cînd a proclamat drepturile omului și când a zis că, ori­ce cetateea să bucură de dreptul de a-și exprima gîndirea, de a face reuniuni, de-a se Întruni, cum sunteți astăzi in masă enormă, prin aceasta constituția a zis că țara e­­ bară, dar Țara e liberă, țara e democratică, țara nu-i liberală, țara nu-i conservatoare democrată Țara nu-i nici conservatoare. Să dăm țărei ce-i a țărei. Nu-i nici conservatoare, nu-i nici liberală, nu-i nici conservatoa­­re­ democrată, ci țara este numai de­mocratică și numai liberă, (aplauze). O-stră cetățeni, sunteți chemați din patru în patru ani, ca să vorbesc de ceia ce se întîm­plă mai des, ca -i vă dați verdictul între două partide, între partidul care s’a dus și între partidul care vine. Ori dv.­oind vă dați verdictul, n’aveți să vă întrebați dacă ați fost sau n’ați fost liberali, dacă ați fost sau n’ați fost conser­vatori, sau dacă nu sunteți conser­vatori democrați, ci aveți să vă dați votul dv. după chibzuiala care vă conduce în viața dv. Dați un verdict de așa natură, in­cit nu se poate controla. Incit nu se poate număra, incit nu se poate ști de mai înainte, garantat fiind secre­tul votului prin legea electorală. Dv. dați un verdict care se aseamănă cu al juraților, unde prin un da sau un nu, un om e distrus, sau un om e salvat. Prin faptul acesta că ziceți da, sau nu, e vinovat sau nu e vino­­vat, dați un verdict ca acela al ju­raților, verdict care prin puterea lui se asamană cu verdictul lui D-zeu care izbește pe un om sau scapă pe un om. Prin această lege dați un verdict mai înalt de­cit poate să-?i inchipue cine-va. Sunteți cetățeni liberi, ai liberei Romnii, ai democraticei Romlnii, (aplauze). D-strâ­ns aveți da­cit să apreciați și veți vota pe acei care s’au dus, veți vota pe acei care se egală și vor să pue mina pe putere sau veți vota cu guvernul* care reprezintă ‘partidul conservator. Domnilor, sunt două­­ partide, care au Început să poarta numele de re­­torice, dat fiind trecutul lor înde­părtat. Aceste partide istorice sunt partidul conservator și partidul li­beral. Sunt istorice, pentru că au eșit din sbuciumările adinei ale trecutului nostru. Cu forma în care se află as­tăzi, abia pot să ajungă la o vârstă de 50 de ani sau incă la mai puțin de vârsta de 50 ani. Dar prin trecutul, d­ar desigur că simelumul acesta a fost vechi, stră­vechi și din el a răsărit ca două și­­rome mititele cari s’au umflat, au crescut și azi avem partidul conser­vator și liberal, singurele,­partide is­torice. Și acum încearcă dl. Take Ionescu o a treia formațiune. Aceasta e ca și cum ar fi printre cele două șiroaie limpezi un torent care nu știe unde va ajunge, cu apă tulbure, măluroasă, ducind cu sine gunoi și cita odată și fiori care au căzut din mina trecătorilor. Căci sunt, domnilor, da, sunt și in parti­dul d-lui Take Ionescu, sunt oameni de omenie, sunt oameni cinstiți,sunt un mănunchi de rătăciți care s’au lăsat In torentul, vara se pornește fără să știe unde are să se ducă,cred că acest torent va dura­ prea puțin­­ în viața Rominiei, cred că va dura atît cât durează torentele care apar primas vara, seacă și se usucă vara. (aplauze). Cred dar că torentul acesta se va împărți in două și se vor duce fie­care din aceste două părți in matca lor. Unii vor intra in partidul libe­ral, alții In partidul conservator și va răminea atunci dl. Take Ionescu singur Ingrijat, inconjurat numai de cîți­va și atunci Își va face seamă și d-sa și își va zice: unde mi-i joc cui ? își va aduce aminte tirziu, va regreta timpul pe care l’a pirdut Ia Discursul d-lui Barbu Delavrancea D. Barbu Delavrancea a pri­­mit cu lungi și entuziaste ovații la tribună. Domnilor ! De­sigur că demonstrație, aceste aplauze această nu mi se cuvin mie, ci se cuvin guvernu­lui din care fac parte, partidului din care fac parte, (aplauze). Domnilor, țara nu-i liberală, e li­beră. Țara nu-i conservatoare-demo­­crată, ci țara e democratică. De la 1866 cînd ambele partide is­torica s’au învoit să înzestreze țara Românesscă, cu această instituție mare, care se echi­ma constituției cînd a inscris principiul In constitu.

Next